2,985 matches
-
corpurilor umane reduse la condiția lor animalică, dormind înghesuite pe dușumeaua unui vagon de marfă. În altă ordine de idei, imaginea trenului, prezentă în mai toate producțiile despre Holocaust (fie că e vorba de literatură sau de filmografie) devine în Armistițiul nu atât (sau nu în primul rând) simbol al spațiului de trecere, al acelui no man's land cenușiu situat între două lumi, ci mai degrabă pretext pentru autor de a face loc unor eroi și unor peripeții de roman
Meseria de a trăi by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12222_a_13547]
-
menținem în sfera analogiilor cu producțiile cinematografice (de altfel cartea lui Primo Levi a beneficiat în 1997 de o ecranizare bine primită de public, semnată de regizorul Francesco Rosi și avându-l ca protagonist pe John Turturro), am putea situa Armistițiul pe de o parte, să spunem, între La vita č bella al lui Benigni și Train de vie al lui Mihăileanu, pe de alta lângă Pianistul lui Roman Polanski. Mai aproape, totuși, de primele două, în măsura în care se accentuează, cum remarcam
Meseria de a trăi by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12222_a_13547]
-
petrecut peste pântece", fete "care ar fi putut fi luate drept venețiene sau din Abruzzi", dar intervin și detalii exotice, ca apariția cămilei (care, în paranteză fie spus l-ar fi surprins probabil și pe un călător român!). În ansamblu, Armistițiul este o carte ce reușește să captiveze nu numai prin forța mărturisirii și dramatismul experienței pe care o cuprinde, ci și prin acel dar rar al autorului de a surprinde absurdul, asimetriile și paradoxurile realului. Cea mai frapantă dovadă a
Meseria de a trăi by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12222_a_13547]
-
nici nu mai contează foarte mult în această ecuație - decât ca orgoliu și imagine. Luptele grele se dau în tranșee. Adică între oamenii din spatele lui Năstase și cei din spatele lui Iliescu. Dacă tot conflitul s-ar fi redus între pesedeii-șefi, armistițiul ar fi fost ușor de obținut: tu iei partidul, eu Cotroceniul, tu Scroviștea, eu Vila Lac, tu Snagovul, eu Neptunul, și așa mai departe. Astfel de împărțeli nu mai sunt acum posibile: aspirațiile "greilor" partidului trec cu mult peste simplele
Adriano Furioaso by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12654_a_13979]
-
de muniție, de armament, în 1914, între "14 și "16. Și pe urmă, la război, era în Direcțiunea armamentului. Și a murit de gripă spaniolă în 1918, la spartul tîrgului. A murit chiar în ziua în care s-a semnat armistițiul. Și noi deci am rămas orfani de copii. Dar ce voiam să spun este că în momentul în care se căsătorește taică-meu cu mama, sau mama cu taică-meu, exista un fel de deosebire socială între cele două familii
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
Guțan, cînd, în cuprinsul unui masiv volum de cercetări închinate lui Octavian Goga, crede a putea deplînge statutul neașezat, "confuz" de care are parte poetul? Ceea ce e încă mai grav pentru un creator, ar fi intervenit, în cazul său, indiferența, "armistițiul tăcerii": "Cum se întîmplă și cu alți scriitori, pe Goga îl apasă de mai multă vreme un mare risc: încremenirea imaginii lui într-o schemă rigidă a receptării, perpetuată în virtutea inerției. Nimic nu ar mai fi în stare să resuscite
Cazul Goga (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12794_a_14119]
-
revoltam din orișice, îmi venea să-i trag în țeapă pe toți, însă pînă la urmă m-am acomodat, am înghițit prea multe ca acum să mă mai revolt. Nu mai reclam nimic, sînt mulțumită cu starea de nonbeligeranță, cu armistițiul pe care l-am parafat cu societatea israeliană, cu cei din jurul meu! Nu deranjez, stau cuminte în colțul meu, scriu, privesc și atît!" (p. 74). Acestui balans trecut-prezent i se adaugă în Israel și cel dintre starea de normalitate și
Supraviețuirea ca profesie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12888_a_14213]
-
Elsei Morante, ale Daciei Maraini sau ale junei Carmen Llera: din ce în ce mai tineri, din ce în ce mai fermecați de literatura lui; dependenți de Moravia. 1) La începutul războiului, Moravia se retrage împreună cu soția sa Elsa Morante la Capri. Îl regăsim la Roma imediat după Armistițiul din ’43, colaborator la primul ziar post-fascist, „Il Popolo di Roma” (sub direcția lui Corrado Alvaro), pentru ca apoi să fie hăituit de către SS și obligat să se ascundă în munți aproape zece luni.
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
În cazul slt. aviator Theodor Lisaniuc, care și-a frânt aripile În locul camaradului sau de arme, lt. aviator Florian Buchiu, ale cărui amintiri au stat la baza acestui remember. Capitularea necondiționată a României la 23 August 1944, cunoscută sub eufemismul “Armistițiu”, a avut consecințe dezastruoase pentru țara noastră. Armata română din Moldova a primit ordinul de a Înceta luptele, hoardele armatei roșii pătrunzând În țară fără a Întâmpina nici cea mai mică rezistență, după care au urmat o serie de jafuri
Destinul unui pilot Sublocotenent aviator Theodor Lisaniuc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1542]
-
sa devenea însă odată cu trecerea timpului dureroasă, dramatică, închipuind dimensiuni tragice când Ivan Mihailovici avusese curajul să-și spună adevărul: Iar după ce aș lua-o, aș bea-o!" El nu are însă sentimentul și nici apetența tragicului, așa că propune un armistițiu: Dacă mi-o dai, îți jur că nu o beau toată astă-seară." (...) Marfa Stanilova apăru, ca de obicei, după cel de-al doilea păhăruț. "Car'va'zică e unșpe. Că greu mai trece vremea asta!" gândi Saproșkinov privind la tunica
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
chiar naș de cununie, și, după studii la renumitul Colegiu al Iezuiților din Évreux (departamentul Eure, Franța), pe care l-a urmat fără să abjure credința ortodoxă, a obținut o strălucită pregătire pe tărâmul Dreptului. După război, În urma Convenției de Armistițiu cu Aliații, pe care România a semnat-o În septembrie 1944, s-a creat Comisia Română pentru aplicarea Armistițiului, din care a fost invitat să facă parte; a primit pe loc această Însărcinare, cu gândul la soarta basarabenilor, a bucovinenilor
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
l-a urmat fără să abjure credința ortodoxă, a obținut o strălucită pregătire pe tărâmul Dreptului. După război, În urma Convenției de Armistițiu cu Aliații, pe care România a semnat-o În septembrie 1944, s-a creat Comisia Română pentru aplicarea Armistițiului, din care a fost invitat să facă parte; a primit pe loc această Însărcinare, cu gândul la soarta basarabenilor, a bucovinenilor și a herțenilor. Avea, În epocă, 28 de ani. „Pentru Basarabia, din păcate, nu mai puteam face nimic - Își
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
În Europa de când e lumea lume și pământul pământ. Basarabia cui o lăsăm? Nu este În Europa și Basarabia?! Imediat după război, eu m-am ocupat de chestiunea basarabenilor care fugiseră În România de spaima cizmei sovietice. În cadrul Convenției de Armistițiu semnată de România la Moscova, În septembrie 1944, În ar t ico lu l 5 se prevedea „repatr ierea basarabenilor și bucovinenilor În Uniunea Sovietică”. Ce-ar fi pățit aceștia dacă erau „repatriați”? O singură cale aveau de ales: Siberia
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
orice subiect ar fi să fie. Cu puțină îndemânare putem fi capabili să le vorbim despre cele mai delicate subiecte. Să le dăm atenție și să-i tratăm că maturi. Până când între fii și părinți nu se va face un armistițiu prin care unii să fie pe drept cuvânt părinți așa cum se cuvine,iar ceilalți să fie ceea ce sunt de drept, adică fiii...va câștiga cel de-al treilea, care stă veșnic la pândă. Orania Timuc
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94023_a_95315]
-
lui }ăndărică de Ugo Scotti-Berni, în căutarea norocului de Moș Nae. Tatăl pleacă, pe 16 iunie, la un detașament de muncă, se întoarce pe 17 iulie, spre a pleca din nou pe 2 august. Jurnalul consemnează, la 23 august, încheierea armistițiului; la 25 august, jafuri ale nemților; la 26 august: "Am stat în beci la vecini, cu alți mulți oameni"; la 28 august: "Mare bucurie! Rușii au intrat în oraș"; la 3-16 septembrie, "am stat tot timpul acasă, căci s-a
Bunul coleg by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12674_a_13999]
-
astă-seară demisia lui Rădescu. Este ceea ce prevăzusem din clipa cănd nefericitul general îndrăznise să declare război "celor fără neam și fără Dumnezeu ", Ana Pauker și V. Luca. M-a minunat că poate fi atăt de naiv. |n șase luni de armistițiu s-au lichidat primele două etape. Prima a fost: frontul democratic, care a luat sfărșit prin demisia lui Sănătescu. Ruptura între liberali și țărăniști pe de-o parte și FND pe de altă parte a marcat etapa a doua, Rădescu
Jurnalul tuturor sincerităților by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12877_a_14202]
-
puțin în anii de după 1980, oarecum comună. în noaptea dintre 23-24 august 1944, dl Neagu Djuvara se afla „pe undeva, în zbor, între București și Berlin", purtînd cu sine - curier diplomatic strict secret - acceptarea - vai, prea tîrzie! - a condițiilor de armistițiu propuse de U.R.S.S. „Dibăcii machiavelice", fără îndoială, dar și inutile: Rușii nu mai aveau nevoie de „armistițiu" cu noi, pentru că, între timp, Aliații deschiseseră, în Normandia, al doilea front antinazist. în aceste circumstanțe ale hazardului, ajuns, nu fără peripeții
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
pe undeva, în zbor, între București și Berlin", purtînd cu sine - curier diplomatic strict secret - acceptarea - vai, prea tîrzie! - a condițiilor de armistițiu propuse de U.R.S.S. „Dibăcii machiavelice", fără îndoială, dar și inutile: Rușii nu mai aveau nevoie de „armistițiu" cu noi, pentru că, între timp, Aliații deschiseseră, în Normandia, al doilea front antinazist. în aceste circumstanțe ale hazardului, ajuns, nu fără peripeții, la Stockholm, află că... „misiunea nu mai avea obiect". Și rămîne la Stockholm, pe lîngă însărcinatul cu afaceri
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
într-o țară democratică.” - eu zic așa: nu lingi după ce’ai mușcat Poate că o fi vorbit la Europa Liberă pentru o întreagă națiune, dar ce rost mai au cuvintele când cu 4 ani înainte a ajutat la împiedicarea încheierii armistițiului propus de mareșal cu condițiile deja acceptate de ruși, cănd “Brutus” de fapt a vandut aceeași națiune hoților din est? Felicitări ! Mă întreb, cum unii dintre noi pot susține afirmațiile președintelui cu nume predestinat? Uite, asta e unul din momentele
Rămas bun, domnule Președinte! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82483_a_83808]
-
necioplit că de obicei și compromite un fost șef de stat român, dar nu atunci a trădat regele, evident, ci la 23 aug. ’44, când a dat lovitura de stat și practic a capitulat în fața rușilor fără nici un act de armistițiu semnat, ca să i-o ia înainte lui Antonescu (după ce balanța războiului înclină spre Aliați, acesta negocia în secret cu rușii pt. un armistițiu, probabil neștiind că împărțirea influentelor în Europa fusese decisă la Potsdam și Yalta). Armistițiul s-a semnat
Rămas bun, domnule Președinte! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82483_a_83808]
-
44, când a dat lovitura de stat și practic a capitulat în fața rușilor fără nici un act de armistițiu semnat, ca să i-o ia înainte lui Antonescu (după ce balanța războiului înclină spre Aliați, acesta negocia în secret cu rușii pt. un armistițiu, probabil neștiind că împărțirea influentelor în Europa fusese decisă la Potsdam și Yalta). Armistițiul s-a semnat abia la 12 sept., timp în care rușii au ocupat și au devastat țară și au luat în prizonierat vreo 140.000 de
Rămas bun, domnule Președinte! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82483_a_83808]
-
nici un act de armistițiu semnat, ca să i-o ia înainte lui Antonescu (după ce balanța războiului înclină spre Aliați, acesta negocia în secret cu rușii pt. un armistițiu, probabil neștiind că împărțirea influentelor în Europa fusese decisă la Potsdam și Yalta). Armistițiul s-a semnat abia la 12 sept., timp în care rușii au ocupat și au devastat țară și au luat în prizonierat vreo 140.000 de militari români care “întorseseră armele” doar pe baza unei declarații la radio a regelui
Rămas bun, domnule Președinte! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82483_a_83808]
-
capabil de a fi în stare să aprecieze eforturile doamnei Anastase de a reinventă aritmetică. Aș merge și eu în America la studii , la muncă sau la război și nu m-aș mai întoarce! Aiureli. Mareșalul era pe punctual semnării armistițiului. Ex-ul l-a arestat având telegrama sovieticilor cu acceptarea condițiilor cerute de MAREȘAL. Credea că dacă îi oferă România pe tavă, Stalin va respecta condițiile din telegrama. Începând de la această trădare a fost doar o marionată care a girat instaurarea
Rămas bun, domnule Președinte! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82483_a_83808]
-
pe tavă, Stalin va respecta condițiile din telegrama. Începând de la această trădare a fost doar o marionată care a girat instaurarea bolșevismului în România și distrugerea elitelor. De ce i-a zis lui Brătianu: “Dacă-l lăsăm pe Antonescu să încheie armistițiul ne va ține iar sub papuc”? Știți ce i-a răspuns Molotov lui Pătrășcanu când a amintit de condițiile acceptate lui Antonescu: “Antonescu treprezenta poporul, voi nu reprezentați pe nimeni”. Asta a fost toată viața lui Mihai, un NIMENI, o
Rămas bun, domnule Președinte! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82483_a_83808]
-
Acasă > Manuscris > Amintiri > ELENĂ BUICĂ - 100 DE ANI DE LA ULUITORUL ARMISTIȚIU DE CRĂCIUN Autor: Elenă Buică Publicat în: Ediția nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului După 100 de ani retrăim acum cu emoție un eveniment istoric cu o mare încărcătură profund umană. Rememorarea acestei întâmplări ne face respirația
100 DE ANI DE LA ULUITORUL ARMISTIŢIU DE CRĂCIUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380719_a_382048]