232 matches
-
intuitiv, bătrâna își spusese atunci, pe drumul spre casă: m-aș mira să facă noră-mea numai bucătărie, cu frumusețea asta a diavolului, cu privirea ei de șarpe, că mă și hipnotizează, eheee!, câte călcături de credință, ce agă, câți arnăuți și spătărei ar trebui prin fânării! Nu, nu cred că greșesc eu, se vede pe ea... dar, așa s-a ales cu el, cum să mai faci acuma, la a treia căsătorie, înțelepțirea soțului, cine să meargă cu jalba la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
ea cinci feciori Pricopsiți (ah! beizadele), Au tăiat cinci alți feciori Ce-i făceau la bezele. Și-au danțat cinci feciori Pricopsiți, la ștreangul furcii; Ea danța Acanà Cu muscalii și cu turcii; Pași agale Cu pașale, Pași bătuți Cu arnăuți. Sprinteni, spornici, Cu polcovnici De tot sprinteni, De tot sus, De strigau, pierduți, ibovnici: - Ișalà, domniță Hus! c) S-a-mbuibat Și s-a dus Ceasul rău, Ceasul tău, Domnița Hus! Svelt acum, Taie-ți drum... Undă, undelemn călâi Vântul lunecă, înmoaie
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
rusești - de la Lermontov la Tolstoi - avusese, pe lângă curentul general de renaștere, venitți din apus, o influență asupra acestei nobile stări de spirit. Junele poet se număra printre cei care vedeau în această armată de tip nou, cu totul diferită de arnăuții domnilor fanarioți, un mijloc de emancipare națională, astfel că este între primii tineri ofițeri care se înrolează în rândurile multvisatei miliții naționale alături de alți voluntari a căror listă a fost publicată în “Curierul Românesc” din 6 iulie 1830, numărul 33
VASILE CÂRLOVA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366839_a_368168]
-
palatul. Careta îl aștepta în fața palatului. Condus de unul dintre funcționarii domnești, Cristoroceanu putu în treacăt să admire frumusețea florilor tropicale și arhitectura interioară. Curtea plină cu ornamente florale în sute de culori, era apărată, la distanțe bine chibzuite, de arnăuți înarmați, aflați în dreptul chioșcurilor de lemn. Abia din trăsură ispravnicul observă razele soarelui, care făceau să strălucească țigla smălțuită a acoperișului palatului. Oftă adânc, își rezemă capul de tetiera scaunului și-n mersul legănat al caretei se cufundă în gândurile
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
în dezbaterile istoriografice. În contrapondere la vechea teză a lui Al. A. Vasilesu potrivit căreia „revoluția din 1821 nu este revoluția țăranilor, ci a lui Tudor Vladimirescu pentru țărani”, argumentată prin faptul că „alături de Tudor Vladimirescu nu găsim țărani, ci arnăuți și panduri” sau prin aceea că „revoluția lui Tudor Vladimirescu n-a avut nici o urmare asupra situației țăranilor”, strălucita abordare structuralistă a istoricului Florin Constantiniu, printr-o așezare nominativă a revoluției din 1821, nu lasă echivoc între caracterul național al
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
-
Trebuie spus că și coniței îi chicase cu tronc flacăul cel de la coarnele plugului și că deja păcătuise cu el, spre rușinea neamului boieresc. Duduița se afla atunci la han, în drum spre M-rea Agapia, unde boierul, însoțit de arnăuți, o ducea să-și ispășească păcatul. Planul pus la cale de ibovnicul coniței, împreună cu Ancuța, l-a lăsat pe boier cu botul pe labe, fără să poată a o învinui pe uneltitoarea de la han. Și-am să vă spun acum
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
Vasile Voiculescu, ale poeților creștini Traian Dorz și Costache Ioanid, versurile de dragoste ale Veronicăi Miclea, recitate cu multă sensibilitate de realizatorii acestui frumos eveniment: Smaranda Livescu, Ilie Maxim, Ileana Aparaschivei, Lidia Nicoară, Alină Enciu, Alină Frantz, Anisoara Faur, Cristina Arnăut, Olga Bota, Dinu Nicholas, Ellie Niculas și Emanuel Faur, au retrezit în noi mândria de a fi român, dragostea și respectul pentru poezia românească, nevoia organică de a o asculta, citi și reciti. Soliștii vocali Sorin Feldiorean și Ruben Borza
POEZIE, MUZICA SI SUFLET de MARA CIRCIU în ediţia nr. 103 din 13 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350792_a_352121]
-
în dezbaterile istoriografice. În contrapondere la vechea teză a lui Al. A. Vasilesu potrivit căreia „revoluția din 1821 nu este revoluția țăranilor, ci a lui Tudor Vladimirescu pentru țărani”, argumentată prin faptul că „alături de Tudor Vladimirescu nu găsim țărani, ci arnăuți și panduri” sau prin aceea că „revoluția lui Tudor Vladimirescu n-a avut nici o urmare asupra situației țăranilor”, strălucita abordare structuralistă a academicianului Florin Constantiniu, printr-o așezare nominativă a revoluției din 1821, nu lasă echivoc între caracterul național al
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
verde călcată de vânt, cad sunete rânjite pe grumazul degetelor, livada de vise a înflorit sub așternut. Lebăda cântă poemul mut din trupul tău de ciută, foșnind a pământ, miroase a busuioc în pântecul stelelor, ploaia biciuie frunzele ca un arnăut. * Gândul îi alunecase printre degete ca o piatră cu genunchii de iarbă. Clavicula gurii începuse să blesteme mai întâi cu tălpile... * E o zi fără ambalaj. Timpul nu se vede, carnea memoriei curge-n clepsidra din sarcofagul cu nimicuri, moartea
POEME DE GEORGE BACIU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 509 din 23 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340681_a_342010]
-
lui I. Simionescu ”|ara Noastră. Oameni, locuri, lucruri” din 1938. Mențiuni despre rolul politic și militar al mănăstirii Cozia pe domeniul căreia se va naște stațiunea de mai tarziu le aflăm și de la pandurul Tudor Vladimirescu care ”da voie comandanților arnăuților și tuturor pandurilor să stea la Cozia”2(** iar din cartea istoricului C. Giurescu ”Material pentru Istoria Olteniei sub Austrieci” - București 1913 se afirma că prințul Eugeniu primes- te de la Stanville o scrisoare datata 25 iunie 1717 în care spune
650 DE ANI PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343989_a_345318]
-
turci din insula Ada Kaleh) din slujba lui Pazvantoglu, un tâlhar de pașă de Vidin, care jefuiau satele, dădeau foc locuințelor, violau și luau în robie femeile, ucideau locuitorii, fără să-i oprească cineva de la aceste mârșăvii. Trupele agiei și arnăuții din paza domnului erau cu mult inferioare cetelor turcești, iar jalbele la Înalta Poartă, fără niciun rezultat. În acțiunile sale de jaf, Pasvantoglu era încurajat și susținut de puterile europene, interesate în destabilizarea Țării Românești și slăbirea puterii otomane. De
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
-
acestor acțiuni destabilizatoare ale rușilor, a căror tradiție, se pare că se repetă și în zilele noastre. Prin impresionantele descrieri ale evoluției și dezvoltării Bucureștiului din acele vremuri, cu mahalalele sale pitorești, cu acea lume pestriță de boieri, negustori, sărăcime, arnăuți, turci, tineri școliți în Occident, cu un mozaic vestimentar halucinant, romanul devine extrem de interesant. Rafinatul spirit de observație, împletit cu studiul istoric minuțios și cu arta sa de talentat narator, au condus la realizarea atmosferei autentice a epocii fanariote, făcând
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
-
stoarcă cât mai mult din Moldova și Muntenia: bani, alimente, furaje etc.; or, Rumianțev și ceilalți comandanți au răspuns țarinei că Principatele erau cu totul istovite și nu puteau întreține armata rusă, că detașamentele de creștini din Turcia, așa-numiții arnăuți pustiau țara nu mai puțin ca otomanii, încât locuitorii au fugit în păduri și nu se întrevede nici o șansă de a-i scoate de acolo. Concomitent s-a pus și o altă problemă, de natură diferită și de însemnătate capitală
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
un document din 1693. După recoltare, frunzele de tutun erau prelucrate în vreo „fabrică de tabac”, de genul celei înființate pe la 1825 în Moldova de frații Ianachi și Apostol Kalos. Aceștia erau boieri de origine albaneză, care se trăgeau din „arnăuți de la Ianina”, cum ne asigură contem- poranul lor, paharnicul Constandin Sion, în Arhondologia Moldovei (177). Probabil că astfel de „tutun de Valahia” trimitea Costache Negri la Paris, în 1861, prietenilor săi Maria Cantacuzino, Elena Cuza și Vasile Alecsandri (204). Erau
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Jianu; toți actorii narațiunii se întâlnesc înlăuntrul acestui unic episod. Deși lipsite de adâncime, personajele rămân viabile prin detaliul semnificativ, prin nota caracteristică a limbajului, prin gestul și atitudinea grăitoare. Nu lipsesc motivele romantice consacrate - răpirea frumoasei Ileana Golfineanu de arnăuții lui Pervanoglu, goana haiducului care trece Oltul călare într-o noapte sfâșiată de fulgere. Rezolvarea tensiunii e amânată, eroul poposește într-o insulă de liniște paradisiacă, în case de pe malul Oltului, lângă Drăgășani. Episodic apare și Tudor Vladimirescu, fie în
DUMBRAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286899_a_288228]
-
dicționar îndrumător în terminologia literară (1979). Redactând introduceri cu net caracter didactic și atașând note lămuritoare, F. scoate ediții școlare din scrierile lui B.P. Hasdeu (Răzvan și Vidra), I.L. Caragiale (Schițe), Petre Ispirescu (Legendele sau basmele românilor), Al. Hâjdeu (Domnia Arnăutului). „Contribuția documentară” D. Țichindeal (1937) este un extras din „Preocupări literare”. SCRIERI: D. Țichindeal, București, 1937; Introducere în literatură. Formele literare (în colaborare cu Napoleon N. Crețu și Gh. Cardaș), București, 1940; Dicționar de terminologie poetică (în colaborare cu Gh.
FIERASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286987_a_288316]
-
pref. Gh. Ghiță, București, 1987. Ediții: B.P. Hasdeu, Răzvan și Vidra, introd. edit., București, 1936; I.L. Caragiale, Schițe, introd. edit., București, 1943; Petre Ispirescu, Legendele sau basmele românilor, introd. edit., București, 1940, Snoave, introd. edit., București, 1945; Al. Hâjdeu, Domnia Arnăutului, introd. edit., București, f.a. Traduceri: Sigrid Undset, Kristin Lavransdatter-Cristina, fiica lui Lavrans, I-II, București, 1942. Repere bibliografice: Predescu, Encicl., 321; Nicolae Scurtu, Un om al catedrei și al cărții, RL, 1988, 22; Florin Faifer, Profesorul, CL, 1999, 4. F.F.
FIERASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286987_a_288316]
-
aparțin lui Boleslav Hâjdeu, fratele său. H. a publicat, în rusește, o singură narațiune, Duca („Vestnik Evropî”, 1830), păstrată și în manuscris. Târziu, în „Columna lui Traian” (1871), apoi în volum (1872), a fost publicată sub numele său nuvela Domnia Arnăutului, după un text aflat de B.P. Hasdeu între manuscrisele de familie, tradus în limba română și stilizat într-o manieră caracteristică de cel care voia să-și omagieze astfel părintele.Narațiunea, compusă din materia a trei povestiri - Dabija și Hâncul
HAJDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287398_a_288727]
-
cu o poezie în interiorul căreia H. aspira, de fapt, să-i fie recunoscută prestația. SCRIERI: Cuvânt către elevii școalei ținut. Hotinului, ruși și moldoveni, tr. C. Stamati, Iași, 1855; ed. (Vechea slavă a Moldovei), îngr. P.V. Haneș, București, 1919; Domnia Arnăutului, pref. Iosif Vulcan, București, 1872; ed. îngr. și pref. Liviu Marian, Chișinău, 1930; [Scrieri], în Julie B.P. Hasdeu, Oeuvres posthumes, II, Paris - București, 1890, 262-280, în B.P. Hasdeu, Opere, I, îngr. Stancu Ilin, introd. George Munteanu, București, 1986, 335-342; Un
HAJDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287398_a_288727]
-
M. Majewski, pref. Em. C. Grigoraș, București, 1930; Neizdannâia stihotvoreniia, Chișinău, 1930; Problema timpului nostru, tr. N. Covali, pref. Em. C. Grigoraș, București, 1938; Izbrannoe, pref. I.S. Vasilenko, Chișinău, 1956; Izbrannoe, îngr. N.N. Romanenko, pref. P.T. Balmuș, Chișinău, 1986; Domnia Arnăutului. Proză, poezie, publicistică, Chișinău, 1987. Repere bibliografice: Vulcan, Panteonul, 133-136; Pop, Conspect, II, 242-247; Iorga, Ist. lit. XIX, II, 41-42; P.V. Haneș, Scriitorii basarabeni, București, 1920, 159-191; Liviu Marian, Alexandru Hasdeu și Academia Română, București, 1932; E. Dvoicenco, Alexandru Hasdeu și
HAJDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287398_a_288727]
-
pericole, știind că distanța dintre Varna și Constantinopol era destul de mică. O dată ajuns la Varna, am aflat că o serie de vase turcești urmau să plece spre Constantinopol și m-am Îmbarcat pe unul dintre acestea 62. În afară de cei șaptesprezece arnăuți (soldați turci de origine albaneză), la bord se afla și o franțuzoaică cochetă din Iași, cu care am conversat În limba moldovenească. Ne-am depărtat de țărm la căderea serii, În compania unei flotile turcești care număra douăzeci de vase
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
ajungând În Apollonia, un oraș mult apreciat În trecut de greci, dar acum lipsit de importanță și care poartă În prezent numele de Sissopolis, localitate unde vasul nostru a fost adus pentru reparații. Mi-am regăsit aici tovarășii de călătorie, arnăuții, care se instalaseră Într-o cafenea Încăpătoare unde Își ardeau efectiv picioarele Înghețate la un foc de cărbuni. Deși În urma avertismentelor mele se opriseră, era prea târziu; ulterior am aflat că mulți dintre ei decedaseră la Constantinopol din cauza gangrenei. Era
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Victor Hugo, Émile Zola, Jules Verne, Guy de Maupassant, Alphonse Daudet, François Coppée ș.a. D. Stăncescu dă și basme populare, iar I. I. Roșca e prezent cu versuri. În februarie 1885 D. Teleor își tipărește aici schițele Sergentul Cătălin și Arnăutul. R. Z.
TREBUINCIOSUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290245_a_291574]
-
ban Nicolae, care - mândră de evghenia neamului ei - pretindea că s-ar fi înrudit cu Maria Tereza. Copilul a fost crescut de mamă, căci în 1797 Elena Dudescu se despărțise de soțul ei. În 1799 Alecu Văcărescu este răpit de arnăuții domnitorului Alexandru Moruzi și aruncat în închisoarea din Tulcea, unde a și murit. Emigrantul francez Félix Colson a fost primul dascăl al lui V. În 1804, însoțit de un dascăl-epitrop grec, Zaharia, era trimis la Viena pentru învățătură. Aici deprinde
VACARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
luaseră avânt, îl transformaseră într-un fel de local cu circuit închis, decorat rustic. Nu mai intrasem de ani buni acolo. Popa se pare că era cunoscut, dacă nu cumva un obișnuit al localului. Un băiat, cu un costum de arnăut, ne-a condus la un separeu discret. O canapea, pe care popa se tolănise răsuflând zgomotos, și două scaune de-o parte și de alta a mesei. Popa se rotunjise mult, își răsese barba, purta ochelari fini de aur, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]