90 matches
-
asemenea cămăși încrețite ân jurul gâtului (P. 1330), are gura cămășii înt-o parte, cu mâneca dintr-una, cu altiță și rânduri, întercalate cu rânduri de șabace, cu încreț, pumnași și cipcă, stanul cu trei rânduri de motive geometrice, realizate cu arnici albastru deschis și negru care se repetă pe altiță și mânecă, la gât are gulerul pe bentiță, brodat cu motive geometrice mărunte și cu un volan din dantelă lucrată cu cârligul din bumbăcel alb și albastru deschis. Două cămăși, (P.
COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
-
1307, mâneca cu pumnași , încreț și cipcă) cu mâneca cu altiță, tablă și râuri pe mânecă, iar P.1302, cu o altiță în care apar elemente de noutate în decorarea mînecii, fiind formată de două benzi mai late brodate cu arnici de culoare neagră, cu motivul decorativ ciorchinele intercalate cu o fâșie mai îngustă brodată cu mătase galben deschis cu motivul decorativ frunza de viță. Mâneca se termină cu un încreț îngust, iar pe mânecă mai apare motivul prerupt ciorchinele. Structura
COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
-
în pumnași, se termină cu cipcă, (P 1250, și P.1160), au rânduri sabiate, dintre acestea (P1366) cu decor geometric ales în război are despicătura gurii cămășii într-o parte. Găsim între acestea ciupage monocrome (P1462, P.1250) broderie cu arnici negru, (P.1307) cu maro, (P.1366) cu roșu deschis, (P1304) policrom roșu, galben, albastru, sau policrom albastru, galben, negru, (P. 1302) nuanțe de maro, negru, galben deschis. În afară de acest ultim ciupag pe care apare motivul strugurelui și al frunzei
COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
-
rea, plâng când văd în jur copil fără ghete, trist, umil. Plâng când văd în ochi de mamă zi de zi aceeași dramă în coliba de chirpici cum hrănește pe cei mici dintr-o ciorbă de urzici, pe ștergarul cu arnici mămăligă de aseară nu-i porumb de dus la moară. Sărăcie ești ca moartea care-i ține veșnic partea celui ce-are bani în cont pentru alții... cuiul bont răsucit în rană vie, trup și inimă pustie, că de boli
BLESTEMATA SĂRĂCIE de ANA PODARU în ediţia nr. 2297 din 15 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354240_a_355569]
-
Păcălici? Spune-mi tu când ne zici, Bancuri bune cu urzici, Cu ascuțite ace de arici Să tot râzi până ce pici! Ține jocul, să nu-l strici, Când te plesnește un bici! Mergi la harnice furnici, Sau la bluze cu arnici! E o zi de primăvară, Cu soare plin prin țară. Dacă-mi tragi o păcăleală, Voi ține la noua tăvăleală! Vino să mai fii copil, Când este întâi April! Referință Bibliografică: Păcălici / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
PĂCĂLICI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 457 din 01 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358768_a_360097]
-
se observă unele influențe din zone mai îndepărtate precum Oravița: ornamentația cu ciurătură 8. De asemenea găsim motivul decorativ ciorchinele de strugure combinat cu motivul decorativ frunză de vită, trandafirul în diferite compoziții. Găsim între acestea ciupage monocrome, broderie cu arnici negru, alb, cu maro, grena, policrom-grena, galben, albastru, sau albastru, galben, negru, nuanțe de maro, negru, galben deschis. În afară de acest ultim ciupag pe care apare motivul strugurelui și al frunzei vitei de vie. Toate celelealte ciupage au compozițiile decorative pe
EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR.CIUPAGUL DIN CLISURA DUNĂRII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360285_a_361614]
-
de argint ori de aur la gât sau la mână. Moneda aceasta, care e de regulă atârnată de o cordea roșie ori de un găitan compus din două fire răsucite de mătase roșie și albă, sau dintr-un fir de arnici roșu și unul de bumbac alb, sau și din mai multe fire de argint și de aur, se numește mărțișor, mărțiguș sau marț”. Este important de observat că „datina punerii mărțișorului la gâtul sau la mâinile copiilor” se săvârșea în vederea
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
Ritmuri > CE ÎNSEAMNĂ UN CUVÂNT? Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 454 din 29 martie 2012 Toate Articolele Autorului neștiința o iscoadă viitorul nu ia mită cere viața mulțumită, pentru marea ei rocadă turbion de gânduri rele țesătură de arnici când nu știi ce vrei și nici unde te vor duce ele lumi care-ți treceau prin față sau prin care eu treceam lunile ce curg pe geam nopți de gene îmi agață, un mister ascuns în ou ca un
CE ÎNSEAMNĂ UN CUVÂNT? de ION UNTARU în ediţia nr. 454 din 29 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359726_a_361055]
-
Ritmuri > CE ÎNSEAMNĂ UN CUVÂNT Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 425 din 29 februarie 2012 Toate Articolele Autorului neștiința o iscoadă viitorul nu ia mită cere viața mulțumită pentru marea ei rocadă turbion de gânduri rele țesătură de arnici când nu știi ce vrei și nici unde te vor duce ele lumi care-mi treceau prin față sau prin care eu treceam lunile ce curg pe geam nopți de gene îmi agață un mister ascuns în ou ca un
CE ÎNSEAMNĂ UN CUVÂNT de ION UNTARU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359749_a_361078]
-
mamele, pruncii și, bineînțeles, Dumnezeu. Poeta manifestă un respect profund față de cuvinte, respect enunțat ab initio încă din titlul fiecărei poezii: Limba noastră, Cuvinte, Morfeme, Doina. Domnia sa are grijă să ne amintească faptul că „pe ia românească/ Hohotesc maci sub arnici”, faptul că „Asprele învățăminte/ Ne sunt cea mai moale haină”, sau că „ Nicio frunză nu suspină/ Când conjugă nemurirea”. Nu în ultimul rând este demnă de remarcat grija pentru formă: fiecare poezie denotă sobrietate, fără să afecteze însă sensibilitatea, regulile
STARPRESS 2017 de FLORIN T ROMAN în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340219_a_341548]
-
nu aveau prea multe activități prin curte. Din pânza din cânepă realizată, mama sau bunica coseau saci, iar din pânza din in făceau ștergare sau material pentru cămăși obișnuite sau de noapte. Pe cele de noapte coseau cu fir de arnici diferite desene florale să fie cât mai frumoase, iar la gât atașau șnururi cu ciucurei la capete. Cum spuneam, mă prefăceam că dorm să văd ce pun la cale ăi bătrâni. Așa le spuneam noi copii, cu toate că tata nu depășea
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341739_a_343068]
-
nu aveau prea multe activități prin curte. Din pânza din cânepă realizată, mama sau bunica coseau saci, iar din pânza din in făceau ștergare sau material pentru cămăși obișnuite, sau de noapte. Pe cele de noapte coseau cu fir de arnici[ - Bumbac răsucit într-un singur fir și vopsit în diferite culori, întrebuințat la cusutul înfloriturilor pe cămăși, pe ștergare etc. ] diferite desene florale, ca să fie cât mai frumoase, iar la gât atașau șnururi cu ciucurei colorați la capete. Cum spuneam
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343110_a_344439]
-
nu aveau prea multe activități prin curte. Din pânza din cânepă realizată, mama sau bunica coseau saci, iar din pânza din in făceau ștergare sau material pentru cămăși obișnuite, sau de noapte. Pe cele de noapte coseau cu fir de arnici[ - Bumbac răsucit într-un singur fir și vopsit în diferite culori, întrebuințat la cusutul înfloriturilor pe cămăși, pe ștergare etc. ] diferite desene florale, ca să fie cât mai frumoase, iar la gât atașau șnururi cu ciucurei colorați la capete. Cum spuneam
CĂLĂTORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377561_a_378890]
-
nr. 1887 din 01 martie 2016 Toate Articolele Autorului (După datina străbună astăzi este mărțișor, zi de primăvară, soare, sus pe boltă niciun nor) Astăzi este mărțișor - zi de primăvară, calendarul așa zice, dar e frig afară. Două fire de arnici, alb și roșu răsucesc, le atârn la capăt ciucuri și cu dragoste-i privesc. Am pus bucurie-n ei, gândurile mele bune, pntru fiica mea frumoasă fericire să adune. Este vremea florilor, chiar acum de mărțișor, dintr-o lună străvezie
MĂRŢIŞOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373336_a_374665]
-
nu aveau prea multe activități prin curte. Din pânza din cânepă realizată, mama sau bunica coseau saci, iar din pânza din in făceau ștergare sau material pentru cămăși obișnuite sau de noapte. Pe cele de noapte coseau cu fir de arnici diferite desene florale să fie cât mai frumoase, iar la gât atașau șnururi cu ciucurei colorați la capete. Cum spuneam, mă prefăceam că dorm să văd ce pun la cale ăi bătrâni. Așa le spuneam noi copii, cu toate că tata nu
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371930_a_373259]
-
Păcălici? Spune-mi tu când ne zici, Bancuri bune cu urzici, Cu ascuțite ace de arici Să tot râzi până ce pici! Ține jocul, să nu-l strici, Când te plesnește un bici! Mergi la harnice furnici, Sau la bluze cu arnici! E o zi de primăvară, Cu soare plin prin țară. Dacă-mi tragi o păcăleală, Voi ține la noua tăvăleală! Vino să mai fii copil, Când este întâi April! Referință Bibliografică: PĂCĂLICI / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
PĂCĂLICI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372471_a_373800]
-
volănaș de jur împrejurul gâtului, brodat cu mărgele policrome pe toată lungimea (floarea mărului-roz, siniliu-bleu, liliachiu-lila, galben, verde, roșu-para focului). Bentița care este aplicată peste încreț este brodată cu un motiv decorativ asemănător unui un colier, o înlănțuire de cerculețe bătute cu arnici de culoare roșie, bobițe roșii, pituțe care după părerea noastră, trimite la simboluri solare 3 . Cămașa este despicată în față, pe mijloc; se închide cu șnurulețe cu ciucuri. Altița este formată de șapte rînduri de forme geometrice-pătrate în succesiune, punctate
CIUPAGUL DE LA BROŞTENI (MEHEDINŢI)- UN ARTEFACT REPREZENTATIV PENTRU ILUSTRAREA VALORII ARTISTICE A COSTUMULUI POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346002_a_347331]
-
mijloc cu mărgeluțe, spațiul dintre rânduri fiind umplut de o broderie, punctul lănțișor realizat din fir metalic. Încrețul este mai îngust, diferit cromatic și altfel realitat decît cel tradițional, făcând parte din mânecă. Acesta este realizat din rînduri sabiate, din arnici de culoare liliachie, intercalate de rînduri de mărgeluțe albastre, grupate cîte două. Mâneca în blană, largă în partea de jos, se termină cu o cipcă măruntă. Blanamânecii este formată de rînduri orizontale de motivul decorativ mâna, realizat cu fire de
CIUPAGUL DE LA BROŞTENI (MEHEDINŢI)- UN ARTEFACT REPREZENTATIV PENTRU ILUSTRAREA VALORII ARTISTICE A COSTUMULUI POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346002_a_347331]
-
de culoare liliachie, intercalate de rînduri de mărgeluțe albastre, grupate cîte două. Mâneca în blană, largă în partea de jos, se termină cu o cipcă măruntă. Blanamânecii este formată de rînduri orizontale de motivul decorativ mâna, realizat cu fire de arnici de culoare neagră, înviorat cu mărgeluțe policrome. Stanul din spate(spătoiul) prezintă șase fâșii decorative cu câte trei rânduri decorative cu motivul dominant al mânecii, mâna, brodat de asemenea cu mărgele policrome. După cum reiese din descriere, ciupagul de la Broșteni respectă
CIUPAGUL DE LA BROŞTENI (MEHEDINŢI)- UN ARTEFACT REPREZENTATIV PENTRU ILUSTRAREA VALORII ARTISTICE A COSTUMULUI POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346002_a_347331]
-
și larg deschiși, Trupu-i zvâcnește, hulubi învinși, Sângele-i curge roșu, șuvoi, În jur, veselia-i în toi. Ce trist m-ai privit că nu te-am ajutat, Pe mâna măcelarului te-am dat. Ieri ți-am făcut ciucuri de-arnici, Azi nu te mai apăr de frici. Doamne, cât pot fi de rău! Din carnea ta mănânc și eu Și-ți spun încet în gândul meu, Cu nod în gât, plângând mereu: ,,Mieluțule, mieluțul meu, Nu te feri de animale
MIELUŢUL de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348751_a_350080]
-
ca în curând sa devină medic. De aceea, azi îmbrăcă pe dedesubt desuurile cele mai fine și bluza de mătase naturală, vaporoasă și mult decoltată. Înainte de plecara din fața casei, se întorsese și luase în trăistuța țesută delicat din bumbac și arnici costumul de baie, cumpărat anul-trecut, de la Mamaia când a fost la mare fără bărbatul ei, George fiind plecat într-o delegație în străinătate. Ce a mai curtat-o, acolo la mare, domnul Paul, un tip cunoscut întâmplător pe plajă! Era
PARTEA TREIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372060_a_373389]
-
publicat în Ediția nr. 1887 din 01 martie 2016. (După datina străbună astăzi este mărțișor, zi de primăvară, soare, sus pe boltă niciun nor) Astăzi este mărțișor - zi de primăvară, calendarul așa zice, dar e frig afară. Două fire de arnici, alb și roșu răsucesc, le atârn la capăt ciucuri și cu dragoste-i privesc. Am pus bucurie-n ei, gândurile mele bune, pntru fiica mea frumoasă fericire să adune. Este vremea florilor, chiar acum de mărțișor, dintr-o lună străvezie
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
Suzanei binețe, zâmbetul să o răsfețe). Citește mai mult (După datina străbună astăzi este mărțișor,zi de primăvară, soare, sus pe boltă niciun nor) Astăzi este mărțișor- zi de primăvară,calendarul așa zice,dar e frig afară.Două fire de arnici,alb și roșu răsucesc,le atârn la capăt ciucuriși cu dragoste-i privesc.Am pus bucurie-n ei,gândurile mele bune,pntru fiica mea frumoasă fericire să adune.Este vremea florilor,chiar acum de mărțișor,dintr-o lună străvezie,floare
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
-ar fi vrut să se sfârșească/ vreodată această clipă sfântă a iubirii?``(Clipa caldă a iubirii). Starea de reverie în care se cufundă cu plăcere, o poartă spre cadrul rustic al plaiurilor natale în care ``Flori de ii din roz arnici printre crengi de cais cu ramuri muzicale `` plutesc în parfumul amărui de absint și cheamă dorul ( Amintire). Dorul devine element lingvistic evocator, exprimă jalea, după cineva sau ceva nespus de drag, este resimțit cu acuitatea unei dureri fizice : ``Umbra îmi
O NOUA CARTE DE LIA FILOTEIA RUSE de LIA RUSE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374189_a_375518]
-
În țăranca din Muscel pictată Extrem de clasic și rafinat ... În poezia lui, -Alecsandri- “Rodica,”cum ne sugerează Că... și ea îmbracată ar fi Cu iia ce acum “excelează”. Iată ! Sărbătorim o piesă-cult Din borangic, bumbac sau in topit Cusută cu arnici , stilată mult. “E-ambasador al țării” -azi- cinstit ! Referință Bibliografică: IIA ROMÂNEASCĂ / Lia Ruse : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1271, Anul IV, 24 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Lia Ruse : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
IIA ROMÂNEASCĂ de LIA RUSE în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374247_a_375576]