39 matches
-
epistemologic, care este un nonsens și o imposibilitate. Dar acest fapt nu-i împiedică astăzi chiar și pe elevii de liceu, să conteste autoritatea epistemică a unor profesori (de reținut că nu ne referim la abuzul de autoritate, adică la arogarea ilicită de competențe în alte domenii). Un caz mult mai frecvent însă vizează ignorarea autorității epistemice a profesorului. Dacă in abstracto un purtător al autorității într-un domeniu rămâne ca atare indiferent dacă manifestăm interes sau nu pentru domeniul respectiv
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
există un conflict juridic de natură constituțională între Parlamentul României și Președintele României, deoarece nu suntem nici în prezența unei atribuții pe care Președintele României ar fi trebuit să o exercite și nu a exercitat-o, și nici în situația arogării unor competențe care aparțin altor autorități publice". Se arată că "nu există nicio dispoziție constituțională sau legală din care să rezulte că art. 85 se aplică și în cazul miniștrilor interimari, aceștia fiind clar delimitați de miniștrii titulari în Constituție
DECIZIE nr. 1.559 din 18 noiembrie 2009 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României şi Preşedintele României, formulată de preşedintele Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/217666_a_218995]
-
există un conflict juridic de natură constituțională între Parlamentul României și Președintele României, deoarece nu suntem nici în prezența unei atribuții pe care Președintele României ar fi trebuit s-o exercite și nu a exercitat-o, și nici în situația arogării unor competențe care aparțin altor autorități publice." Se arată că "nu există nicio dispoziție constituțională sau legală din care să rezulte că art. 85 se aplică și în cazul miniștrilor interimari, aceștia fiind clar delimitați de miniștrii titulari în Constituție
DECIZIE nr. 1.560 din 18 noiembrie 2009 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României şi Preşedintele României, formulată de preşedintele Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/217659_a_218988]
-
22 octombrie 2010, înregistrată la Curtea Constituțională sub nr. 15.161 din 22 octombrie 2010, punctul său de vedere în sensul că nu se poate reține existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern, nefiind în situația arogării de către Guvern a unor competențe care aparțin altor autorități publice, în speță Parlamentului. Se arată în acest sens că însăși Legea fundamentală consacră două instituții juridice ce permit Guvernului să participe, în mod excepțional, la actul legiferării, și anume angajarea
DECIZIE nr. 1.431 din 3 noiembrie 2010 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României şi Guvern, formulată de Preşedintele Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227219_a_228548]
-
procedurii legislative la Senat, procesul legislativ fiind continuat în această Cameră; prin angajarea răspunderii, Guvernul a încercat să înlăture blocajul creat în Parlament, unde proiectul Legii educației naționale a stat mai mult de 6 luni; nu este vorba despre o arogare de competențe de către Guvern, deoarece, potrivit art. 114 din Constituție, acesta este singurul competent să își angajeze răspunderea; angajarea răspunderii se poate face în paralel cu dezbaterea legii în Parlament, sub acest aspect art. 114 din Constituție neconținând nicio distincție
DECIZIE nr. 1.431 din 3 noiembrie 2010 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României şi Guvern, formulată de Preşedintele Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227219_a_228548]
-
vedere dispozițiile constituționale invocate, considerăm că decizia Guvernului de angajare a răspunderii asupra proiectului Legii educației naționale, chiar dacă a fost precedată de promovarea unei inițiative legislative cu privire la un proiect cu același titlu, nu poate fi catalogată ca un act de arogare a unor puteri, atribuții sau competențe care, potrivit Constituției, aparțin Parlamentului. Este evident că Guvernul exercită în acest fel o competență prevăzută în mod expres de prevederile art. 114 din Legea fundamentală. În plus, în condițiile în care varianta proiectului
DECIZIE nr. 1.431 din 3 noiembrie 2010 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României şi Guvern, formulată de Preşedintele Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227219_a_228548]
-
Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, conform dispozițiilor art. 126 alin. (3) din Constituție. Astfel, prin prisma dispozitivului și considerentelor, nu se poate susține sub nicio formă că prin aceste hotărâri au fost edictate noi norme juridice, prin arogarea competenței de legiferare ce aparține puterii legiuitoare a statului. Mai mult, dacă s-ar accepta teza conform căreia această unică și constituțională competență ce revine Înaltei Curți de Casație și Justiție, de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii
DECIZIE nr. 838 din 27 mai 2009 referitoare la sesizarea formulată de Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României şi Guvernul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213063_a_214392]
-
infracțiunii de furt". 9. În fine, autorul excepției contestă utilitatea publică a aplicării Legii nr. 421/2002 , arătând că deblocarea unui loc de parcare nu poate servi decât pentru parcarea unui alt autovehicul, deci pentru satisfacerea unui alt interes privat. Arogarea de către autoritatea locală administrativă a unor competențe în medierea/arbitrarea unor conflicte între interese private încalcă prevederile constituționale în vigoare, care reglementează competența exclusivă a autorităților judecătorești de a soluționa astfel de litigii. 10. Tribunalul București - Secția a II-a
DECIZIE nr. 826 din 3 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. b), art. 3, art. 4 alin. (2), art. 9 şi art. 10 din Legea nr. 421/2002 privind regimul juridic al vehiculelor fără stăpân sau abandonate pe terenuri aparţinând domeniului public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269502_a_270831]
-
al Magistraturii susține că sunt îndeplinite condițiile existenței unui conflict juridic de natură constituțională între autoritatea executivă, reprezentată în cauză de către Guvernul României, pe de-o parte, și autoritatea legiuitoare, reprezentată de Parlamentul României, pe de altă parte, generat de arogarea de către Guvern a competenței de legiferare în domeniul legii organice în alte situații decât cele premise de dispozițiile art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată. 31. În ceea ce privește conflictul juridic de natură constituțională dintre autoritatea executivă - Guvernul României și autoritatea
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
menționate, Consiliul apreciază că sunt îndeplinite condițiile existenței unui conflict juridic de natură constituțională între autoritatea executivă, reprezentată în cauză de către Guvernul României, pe de o parte, și autoritatea legiuitoare, reprezentată de Parlamentul României, pe de altă parte, generat de arogarea de către Guvern a competenței de legiferare în domeniul legii organice în alte situații decât cele permise de dispozițiile art. 115 alin. (4) din Constituție. 55. În continuare, se arată că raporturile constituționale dintre autoritățile publice se caracterizează prin implicări reciproce
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
Guvernul României a luat măsura abrogării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2017 , Curtea Constituțională trebuie să se asigure că măsurile pe care le va dispune vor conduce la modificarea, pe viitor, a conduitei Guvernului României, pentru a evita arogarea de către această autoritate a atribuțiilor ce aparțin unei alte puteri. Astfel, este necesar ca, pe viitor, Guvernul României să analizeze și să justifice temeinic îndeplinirea cerințelor art. 115 alin. (4) din Constituție, și anume situația extraordinară și urgența unei reglementări
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
Guvernului de a adopta Ordonanța de urgență nr. 13/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală nu poate fi calificată ca un act de arogare a unor puteri, atribuții sau competențe care, potrivit Constituției, aparțin Parlamentului. Este evident că Guvernul exercită în acest fel o competență proprie prevăzută în mod expres de prevederile art. 115 din Legea fundamentală. 100. În ceea ce privește susținerea Președintelui României, potrivit căreia
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
de autorul sesizării, tocmai în considerarea faptului pentru că un alt fel de control se exercită în limitele acesteia. Dacă am accepta că oricând și în orice condiții Curtea poate invoca noi temeiuri constituționale sau schimba temeiurile constituționale invocate, ar însemna arogarea unei competențe arbitrare în favoarea acesteia, aceea ca ea însăși să formuleze critici de neconstituționalitate și tot ea însăși să răspundă la ele. Și în acest context va invoca textele constituționale care sunt încălcate pentru a admite obiecția de neconstituționalitate sau
DECIZIE nr. 619 din 11 octombrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru interpretarea art. 38 alin. (11) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278835_a_280164]
-
al CCR, decizia Guvernului de a adopta OUG 13/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală nu poate fi calificată ca un act de arogare a unor puteri, atribuții sau competențe care, potrivit Constituției, aparțin Parlamentului. "Prin adoptarea acestui act normativ, Guvernul a exercitat o competență proprie, prevăzută în mod expres de prevederile art. 115 din Legea fundamentală. Verificarea respectării condițiilor prevăzute de art. 115
CCR: nu există conflict juridic între puterile statului () [Corola-website/Journalistic/102969_a_104261]