208 matches
-
aromâna în conștiința contemporană (Editura Academiei, 2006). În special în ultimele sale lucrări, descrierea pur științifică, de mare acuratețe, a fost completată de efortul de standardizare și modernizare a aromânei. A publicat (în colaborare cu Nicolae Saramandu) un Manual de aromână / Carti trâ învițari armâneaști (Editura Academiei Române, 2005), alcătuit după toate regulile genului - cu texte, exerciții, introducere treptată a informației -, care face aromâna accesibilă unui public larg. E o mare pierdere că nu a mai reușit să continue Dicționarul aromân (macedo-vlah
Con[tiința etnolingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7500_a_8825]
-
de efortul de standardizare și modernizare a aromânei. A publicat (în colaborare cu Nicolae Saramandu) un Manual de aromână / Carti trâ învițari armâneaști (Editura Academiei Române, 2005), alcătuit după toate regulile genului - cu texte, exerciții, introducere treptată a informației -, care face aromâna accesibilă unui public larg. E o mare pierdere că nu a mai reușit să continue Dicționarul aromân (macedo-vlah), din care a apărut doar primul volum (A - D, 1997): un dicționar în care cuvintele-titlu din româna literară sunt explicate prin cuvinte
Con[tiința etnolingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7500_a_8825]
-
aromânilor sau 12 adevăruri incontestabile, istorice și actuale, asupra aromânilor și asupra limbii lor (text reeditat de mai multe ori), în care, evitând polemici personale sau politice, stabilește un echilibru în delicata dispută asupra statutului de limbă sau dialect al aromânei: ținând cont de trăsăturile comune cu româna actuală, dar și de istoria și specificul tradiției locale, de conștiința etnolingvistică a vorbitorilor. Nu a sacrificat niciodată adevărul științific emoției sau intereselor conjuncturale; dimpotrivă, a plasat chestiunea statutului aromânei în contextul cel
Con[tiința etnolingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7500_a_8825]
-
sau dialect al aromânei: ținând cont de trăsăturile comune cu româna actuală, dar și de istoria și specificul tradiției locale, de conștiința etnolingvistică a vorbitorilor. Nu a sacrificat niciodată adevărul științific emoției sau intereselor conjuncturale; dimpotrivă, a plasat chestiunea statutului aromânei în contextul cel mai potrivit, al sociolingvisticii și al istoriei culturale, înțelegând-o ca limbă maternă, limbă funcțională, idiom cu propriile tradiții culturale și cu funcție identitară. La afirmarea identității culturale și la demonstrarea posibilităților de expresie a aromânei autoarea
Con[tiința etnolingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7500_a_8825]
-
statutului aromânei în contextul cel mai potrivit, al sociolingvisticii și al istoriei culturale, înțelegând-o ca limbă maternă, limbă funcțională, idiom cu propriile tradiții culturale și cu funcție identitară. La afirmarea identității culturale și la demonstrarea posibilităților de expresie a aromânei autoarea a contribuit inclusiv prin poezia sa, de autentică sensibilitate și transmițând emoția gravă a temelor fundamentale (Di nuntru și-di nafoarâ. Stihuri armânești, 1994; Poeme aromâne, 2006 etc.). A colaborat la mai multe manuale de română pentru străini (de
Con[tiința etnolingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7500_a_8825]
-
ca și Who's who în România (2002) le prezintă în amănunțime. Toate lucrările sale se îndreptau într-un singur sens: către cercetarea dialectelor și a graiurilor limbii române - dar mai ales, cu o constantă pasiune, către idiomul său nativ, aromâna. Liturghierul aromânesc (1962) a fost cea dintâi lucrare, Dodecalogul aromânilor (1996) și Dicționarul aromân (macedo-vlah) (DIARO), vol I, A-D din 1997 - în curs de elaborare sînt, acum, cele din urmă. Să adăugăm la acestea Compendiul de dialectologie (1975) care
Tili by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14934_a_16259]
-
cultura țării noastre. După Pericle și Tache Papahagi, Matilda Caragiu Marioțeanu reprezintă, azi, un centru de referință majoră în lingvistica românească privitoare la aromâni. După cum arată în prefața, introducerea și postfața (istorică) a Dicționarului său aromân, autoarea a scris "despre aromână și despre Aromâni", pentru români, pentru aromâni. A fost scriata Matildei noastre, prietenei noastre, să unească romanitatea greco-balcanică cu cea din Țara Românească nord-dunăreană într-un singur nume emblematic: CARAGIU. Și să adune în el dragoste, suferință, onoruri culturale, academice
Tili by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14934_a_16259]
-
pronunția cuvintelor. Cel mai vechi document scris în limba română, păstrat, este “Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung către judele Brașovului” (1521), descoperită în 1894 în Arhivele Naționale ale județului Brașov unde se păstrează și astăzi. Cea mai veche inscripție în aromână este datată la 1731. Limba română a fost introdusă ca obligatorie, în actele de stat și în ritualul religios, în timpul voievozilor Vasile Lupu (1634 1653) în Moldova și Matei Basarab (1632 1654) în țara Românească. Prima gramatică românească se datorește lui
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
diacritice și oferă chiar posibilitatea de a asculta textul urării românești rostit corect, de un vorbitor nativ (de exemplu, Crăciun fericit și un an nou fericit! pe site-ul omniglot.com). Sînt și alte surprize: apare uneori în lista limbilor aromâna, cu glotonimul tradus corect (aromanian, aromunian) sau fantezist (aromanche). Urarea aromânească cel mai des reprodusă (în care am introdus unele diacritice, dar am conservat scrierea sh = ș, ts = ț) este Crăciunu hăriosu shi unu anu nău, bunu! (adjectivul hăriosu sau
Urări în mai multe limbi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11035_a_12360]
-
am fost lettore incaricato (suplinitor), iar din aprilie 1973, prin concurs (eram trei candidați - Bruno Mazzoni, Nicoleta Loffredo Corteanu și eu), am devenit lettore ordinario (titular). M-am reîntors în țară pentru susținerea tezei de doctorat - o monografie sintactică despre aromână - considerată atunci ,lipsită de interes republican". Viza am primit-o apoi cu dificultate (în mai 1976), dar, odată reîntors în Italia, am cerut azil politic și m-am stabilit definitiv aici. Se spune că generația tânără nu are modele. Și
Cum se vede din Italia cultura română by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/10767_a_12092]
-
Sinu îmi povestise de toate întâlnirile si petrecerile lor, pentru că era un grup bine închegat, în care prietenia făcuse minuni. Își dorea ca urmașii săi să poată învăța și franțuzește, și englezește, dar să nu uite nici limba română, nici aromâna. Și totuși tentația exista... După ce se sfătuiește cu soția și se întâlnește cu decanul universității respective, fiindu-i acceptate toate condițiile puse - inclusiv un salariu mult peste cel al decanului - ia hotărârea de a se muta împreună cu familia la Syracuse
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360650_a_361979]
-
Sinu îmi povestise de toate întâlnirile și petrecerile lor, pentru că era un grup bine închegat, în care prietenia făcuse minuni. Își dorea ca urmașii săi să poată învăța și franțuzește, și englezește, dar să nu uite nici limba română, nici aromâna. Și totuși tentația exista... După ce se sfătuiește cu soția și se întâlnește cu decanul universității respective, fiindu-i acceptate toate condițiile puse - inclusiv un salariu mult peste cel al decanului - ia hotărârea de a se muta împreună cu familia la Syracuse
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
Nikola Proeski din Kruševo, oraș al copilăriei sale și-al pământului ce-l va cuprinde atât de tânăr la sânul veșniciei. A urcat pe scenă încă de la unsprezece ani, la festivalul pentru copii „Privighetoarea de Aur”, („Zlatno Slavejče”), cântând în aromână melodia „Eu și bunicul meu” („Јаs i mојоt dеdо”). La șaisprezece ani, participă la Festivalul Melfest din Prilep în 1997 și câștigă marele premiu cu melodia „Yesterday”, compoziție a formației The Beatles. În același an participă și la festivalul Makfest
TOŠE PROESKI, ÎNGERUL MACEDONIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374887_a_376216]
-
evitat în cântece temele naționaliste, atât de exploatate de către contemporanii săi, este un muzician care a clasicizat și universalizat muzica în Balcani, a cântat numai de dragoste, în majoritatea dacă nu în toate limbile Balcaniului, a cântat, firește și în aromână, a susținut un concert de muzică macedoneană cu orchestră simfonică - piesele cântate în acest acompaniament magnific oglindesc splendoarea, inteligența, poezia cântecului, a unui cântec infinit și nevârstnic. Ceea ce îl aduce pe Toše Proeski încă și mai aproape de România, țara ce
TOŠE PROESKI, ÎNGERUL MACEDONIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374887_a_376216]
-
autumnal, samarineanul cântă de „dor și jale”, atent la ritmuri și chiar la muzicalitatea rostirii. Își împărtășește mâhnirile, iar alteori revolta, în versuri ce mărturisesc hotărât influența lui G. Coșbuc, din a cărui lirică a și încercat unele echivalențe în aromână (Moartea lui Fulger, Nunta Zamfirei, El Zorab, Noi vrem pământ). În același grai, folosindu-se de o traducere a lui H. G. Lecca, a transpuns poemul Enoh Arden al lui Alfred Tennyson. Creionând, cu stângăcii și asperități, pasteluri în care încearcă
ARAIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285412_a_286741]
-
această regiune au imigrat venind din sud, ei trebuie să fi trecut Dunărea pe la vest de Porțile de Fier". Data migrării din sud în nordul Dunării poate fi determinată aproximativ ținând seama de diferite fapte: dacoromâna s-a despărțit de aromână, vorbită de către iliro-romanii din Serbia și Croația, încă din secolul al X-lea, căci în aromână nu se găsesc concordanțele lingvistice existente între albaneză și daco-română. Această constatare indică faptul că viitorii români se despărțiseră de viitorii "morlahi" (aromâni) la
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Porțile de Fier". Data migrării din sud în nordul Dunării poate fi determinată aproximativ ținând seama de diferite fapte: dacoromâna s-a despărțit de aromână, vorbită de către iliro-romanii din Serbia și Croația, încă din secolul al X-lea, căci în aromână nu se găsesc concordanțele lingvistice existente între albaneză și daco-română. Această constatare indică faptul că viitorii români se despărțiseră de viitorii "morlahi" (aromâni) la epoca aceea. Pe de altă parte, adăuga el, din mărturia hrisoavelor regilor Ungariei și din cronica
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
până la identitate completă. În același timp, este incontestabil că un număr relativ ridicat de cuvinte, mai ales în albaneză și română, provin din idiomurile populațiilor preromane și anterioare slavilor. Astfel, româna este parțial o limbă balcanică prin dialectele ei sudice: aromâna, meglenita și istroromâna, dar majoritatea românilor și a limbii lor este dunăreană și carpatică numărul și valoarea cuvintelor autohtone în dialectul "daco-român" confirmă acest lucru.42 Este necesară limpezirea raporturilor albano-române în gramatică, dar mai ales în lexic, domenii ce
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
schimb, elementele împrumutate sunt familiare și specifice unui anumit teritoriu (de exemplu: ungurismele în Transilvania, slavismele în dialectele sud-dunărene, istroși meglenoromâne, ca și în Muntenia și Moldova, turcismele la sud de Dunăre, în dialectul aromân și în Dobrogea, grecismele în aromână și bulgarisme în meglenoromână). Fără să alcătuiască majoritatea numerică, fiind chiar mai puține decât totalul celor slave, cuvintele latine sunt însă cele mai importante, mai frecvente și mai necesare în graiul viu și în scris, aspect relevat de Hasdeu-circulația cuvintelor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
București (1903-1904). „Deșteptarea” (Salonic, 1908) este ultimul periodic editat de B. în afara României. Împreună cu Marcu Beza mai tipărise în 1906-1907, la București, „Graiu bun”, al cărui director era, folosind tot pseudonimul N. Macedoneanul. Sunt cele din urmă publicații redactate în aromână și conduse de el. De acum, colaborează doar sporadic la alte gazete dialectale și se consacră ziaristicii în limba română, timp de aproape o jumătate de secol, scriind la peste o sută de ziare și reviste, între care se numără
BATZARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
politice, culturale sau literare. Gazetăria sa este una de atitudine partizană, de dezbatere pasionată, cu enunțuri limpezi, cât mai aproape de nivelul de înțelegere al unor cititori puțin pretențioși. Primele scrieri literare ale lui B., anecdote versificate, schițe, sunt compuse în aromână. În 1901, își strânge sub titlul Părăvulii (cuvânt care în dialect înseamnă „anecdote”) versurile compuse până atunci. Succesul l-a îndreptățit să-și reediteze în două rânduri (1904, 1923) broșura, amplificând-o. Fiecare text pleacă de la o întâmplare reală, de la
BATZARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
va fi fără de folos atât pentru cei de aceeași origine, cât și pentru străini și învățați”. Gramatica... își are importanța ei, ca una dintre cele mai timpurii ale limbii române. Și mai importantă este însă prin paginile literare redactate în aromână, pe care autorul le-a inserat la sfârșitul lucrării și le-a numit „fabule, ică părăminthe și isturii alepte” [fabule sau basme și povestiri alese]. În fond, este vorba de niște parabole scrise în manieră evident eseistică, absolut surprinzătoare pentru
BOIAGI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285793_a_287122]
-
dialectale (structura dialectului, influențe, lexic, onomastică etc.), de obicei reproduse din volume sau din presă. M. publică, de asemenea, portrete, culegeri de folclor dialectal, corespondență inedită (a unor personalități politice îndeosebi), note, știri, informații. Literatura este aproape în exclusivitate în aromână. Colaborează cu versuri Victor Eftimiu, Vasile Muși, George Murnu, R.M. Nicolau, Petre Florescu, Gabriel Drăgan, Nicolae Dobre. Lui Tudor Arghezi i se tipărește o proză poetică intitulată Târla. Se publică un scurt fragment, transpus în aromână, din Amintiri din copilărie
MACEDONIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287941_a_289270]
-
aproape în exclusivitate în aromână. Colaborează cu versuri Victor Eftimiu, Vasile Muși, George Murnu, R.M. Nicolau, Petre Florescu, Gabriel Drăgan, Nicolae Dobre. Lui Tudor Arghezi i se tipărește o proză poetică intitulată Târla. Se publică un scurt fragment, transpus în aromână, din Amintiri din copilărie de Ion Creangă, precum și două texte (sub titlul Orientale) de I.L. Caragiale. În sumar mai intră studii și articole de Dimitrie Gusti, Ion Goskin (Despre literatura macedoromână), Gr. L. Trancu-Iași și sunt reproduse două fragmente din
MACEDONIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287941_a_289270]
-
Dimândarea”, reviste cultural-literare aromâne. În 1976 realizează cea mai cuprinzătoare antologie de poezie populară aromână, însoțind-o de o pertinentă prefață, în care subliniază unitatea indestructibilă a aromânilor cu dacoromânii. I. este o creatoare de reală înzestrare când compune în aromână. Versurile îi sunt înfiorate de nostalgii, regrete și doruri pentru graiul „de-acasă”, vorbit, cum spune poeta, de „părințâli” ei. Autoarea vibrează la cântecele aromânilor, la frumusețea rostirii lor, cu inflexiuni de cronică străveche. Adevărata măsură și-o dă însă
IORGOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287606_a_288935]