752 matches
-
aromânii, (continuatorii populației romanizate din această zonă, deci autohtoni în Balcani) au parte de un regim discriminator. În Grecia au fost și sînt considerați greci vlahofoni (azi nici asta nu li se recunoaște) și, prin aceasta, li se refuză celorlalți aromâni din zona Balcanilor, calitatea chiar națională pe care, totuși, o au. Prima școală aromână a fost deschisă, la Tîrnovo (în Grecia) de Bolintineanu (el însuși aromân ca origine), pe vremea cînd era ministru al școlilor în timpul domniei lui Al.I.
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
azi nici asta nu li se recunoaște) și, prin aceasta, li se refuză celorlalți aromâni din zona Balcanilor, calitatea chiar națională pe care, totuși, o au. Prima școală aromână a fost deschisă, la Tîrnovo (în Grecia) de Bolintineanu (el însuși aromân ca origine), pe vremea cînd era ministru al școlilor în timpul domniei lui Al.I. Cuza. Apoi au apărut și altele (vreo 100), toate subvenționate de guvernul român, prigonite de autoritățile grecești, care refuzau să admită slujirea în idiomul aromân în
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
însuși aromân ca origine), pe vremea cînd era ministru al școlilor în timpul domniei lui Al.I. Cuza. Apoi au apărut și altele (vreo 100), toate subvenționate de guvernul român, prigonite de autoritățile grecești, care refuzau să admită slujirea în idiomul aromân în biserici. Ostilitatea grecilor a crescut mult cînd, în mai 1905, Sublima Poartă a emis un decret (iradea) prin care îi recunoștea pe aromâni ca millet, adică entitate etnică distinctă de celelalte din Peninsula Balcanică. Și ostilitatea grecilor ortodocși a crescut
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
ca millet, adică entitate etnică distinctă de celelalte din Peninsula Balcanică. Și ostilitatea grecilor ortodocși a crescut, cum arată autorul nostru, atunci în intensitate, deși aromânii au luptat pentru independența Greciei. Și, dimpotrivă, în cele cinci secole de dominație turcă aromânii s-au bucurat de relativă autonomie. O treaptă superioară a activității școlilor aromânești începută în 1864 (cînd au apărut școli și în Macedonia) este cea de la sfîrșitul secolului al XIX-lea cînd statul român alocă substanțiale subvenții (și guvernele liberale
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
următoarele: să-și lase proprii copii analfabeți ori să se mulțumească cu școlile grecești sau bulgărești, în funcție de regiunile în care locuiau". Alt document (citat în cartea d-lui Peyfuss) demonstrează contrariul, stăruind asupra sacrificiului economic acceptat de unii păstori săraci aromâni, cu condiția să se deschidă o școală românească în satul lor. Iar, repet, autoritățile României sprijineau constant (financiar) școlile românești din imperiul turcesc. În septembrie 1909, un Congres didactic vlah reunit la Monastir stabilea anumite reguli administrative pentru școli și
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
faptul că s-a convenit ca în primele două clase elementare să fie utilizată, ca limbă de predare, "dialectul român-macedonean", limba română fiind utilizată în clasele superioare. Dar patriarhul de la Constantinopol și Sfîntul Sinod, la îndemnul grecilor, refuzau să acorde aromânilor dreptul de a se sluji liturghia, în biserici, în aromână și română. Patriarhia din Constantinopol nu era apărătoarea - precizează documentul citat de dl Gh. Carageani - ortodoxismului în genere, ci numai a ortodoxismului grecesc, ortodoxia fiind confundată de această înaltă instituție
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
elementare să fie utilizată, ca limbă de predare, "dialectul român-macedonean", limba română fiind utilizată în clasele superioare. Dar patriarhul de la Constantinopol și Sfîntul Sinod, la îndemnul grecilor, refuzau să acorde aromânilor dreptul de a se sluji liturghia, în biserici, în aromână și română. Patriarhia din Constantinopol nu era apărătoarea - precizează documentul citat de dl Gh. Carageani - ortodoxismului în genere, ci numai a ortodoxismului grecesc, ortodoxia fiind confundată de această înaltă instituție cu elenismul. S-a mers pînă acolo încît Patriarhia constantinopolitană
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
Patriarhia din Constantinopol nu era apărătoarea - precizează documentul citat de dl Gh. Carageani - ortodoxismului în genere, ci numai a ortodoxismului grecesc, ortodoxia fiind confundată de această înaltă instituție cu elenismul. S-a mers pînă acolo încît Patriarhia constantinopolitană a refuzat aromânilor dreptul de a avea un episcop național, ceea ce sîrbilor li s-a admis. Era, atunci, în interesul grecilor, ca prin aceste măsuri antiaromânești, să nu se fortifice, prin intermediul aromânilor, influența bulgară. În urma războaielor balcanice, la Conferința de pace - din 1913
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
astăzi ca și cea din deceniile precedente demonstrează că întregul efort financiar al României de la sfârșitul veacului al XIX-lea n-a dat deloc, în timp, rezultatele scontate. Dar, consideră dl Carageani, "fără acest sprijin important, ce le-a dezvăluit aromânilor, prin intermediul școlii, trecutul lor și le-a pus la dispoziție instrumentele fundamentale ca să poată crea o literatură dialectală proprie și care le-a permis să-și folosească limba lor în școală și biserică, fără acest sprijin aromânii nu ar mai
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
prin Asănești, în secolul al XIII-lea, a celui aromânesc, prin acțiunea statului român în secolele al XIX-lea, al XX-lea, nu mi se pare a fi fost, la scara istoriei decît ultimele zvîcniri de vitalitate". Gheorghe Carageani - Studii aromâne. Cuvînt înainte de Nicolae Șerban Tanașoca. Editura Fundației Culturale Române, 1999.
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
drum, aur, caș, praf de pușcă...". Haide, bre! pare mai degrabă un roman postmodernist sau un jurnal; atît doar că amintirile însemnate aici nu sînt numai cele ale unei vieți de om, ci și cele ale unui mileniu de istorie aromână. Sînt povești. Ale Irinei Nicolau, care vede în ele "o lume de frînturi", și ale aromânilor. Ceea ce pare a fi totuna. E o carte scrisă cu sufletul; carte, în mai multe înțelesuri ale cuvîntului - coperta are înfățișarea unei cărți poștale
Balcanii între real și imaginar by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15724_a_17049]
-
dispărut. O pierdere de care e vinovat, crede Irina Nicolau, doar păgubașul - "Cînd psihanaliza va demonstra că și culturile, nu numai oamenii, sînt marcate de complexe, diagnosticul pe care îl propun acum va ieși din registrul simplei metafore. Așadar, cultura aromână suferă de complexul Atlantida! Acest complex este tipic pentru culturile care, răspunzînd unor pulsații necunoscute nouă, sînt prezente în istoria scrisă prin absență." Cititorul cărții are o libertate absolută. Poate vedea în ea o mărturie, între altele, despre destinul unei
Balcanii între real și imaginar by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15724_a_17049]
-
Europeană a Muzeelor atât expoziția permanentă cât și cele temporare vor fi deschise, cu intrare liberă, în intervalul 10.00-20.00. Iar în curte și la Clubul Țăranului, intre orele 20:00 și 23:00 puteți trăi o experiență autentică aromână. Vă veți bucura de bucate tradiționale aromânești, expoziție de fotografie veche, muzică și dansuri. Tema de acest an a Zilei Internaționale a Muzeelor este Muzeele (memorie+creativitate)=progres social. Program: 10.00 - 20.00 Vizitarea expoziției permanente și a expoziției
Ziua Internațională a Muzeelor și Noaptea Europeană a Muzeelor la Muzeul Țăranului Român [Corola-blog/BlogPost/98177_a_99469]
-
Sabina Ecaterina Japalela. Doina Sabina, Chircu, Irina Alexandru, Carmen Călimănescu, Mădălina Gabriela Ionescu, Monica Ilie, Tatiana Costache, dar, și ale scriitoarelor Titina Nica Țene, Ligya Diaconescu și Silvia-Elisabeta Gângu. În Capitolul III este vorba despre „Eroii cântecului patriotic, Eroii mei aromâni, Aura Luca și un “Epilog“ în care aduce mulțumiri emisiunii Next Star care a găzduit-o. “Vă mulțumesc încă o dată că v-ați aplecat cu iubire și smerenie, asupra umilei mele personae! Fiți binecuvântați! “Practic cartea se încheie cu o
P. LORELAI- POVESTIRI DE PRIN LUME ADUNATE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1406 din 06 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384281_a_385610]
-
expresie creativă - studii de teren, filme etnologice, concerte și înregistrări sonore, întâlniri interculturale și ateliere creative, cărți și alte publicații, piese de teatru, expoziții itinerante. Drumul, muntele, caravana, oile, fălcarea, mătăniile, cârlibana, devenite locuri și obiecte iconice pentru cultura tradițională aromână, alături de alte elemente ale patrimoniului imaterial, vor constitui conținutul unei prime arhive digitale publice de acest fel la nivel sud-est european, în încercarea de a (re)compune povestea socială și culturală a mai multor generații. Prin activitățile care vor avea
„CU TENDA” pe urmele aromânilor cu Muzeul Național al Țăranului Român [Corola-blog/BlogPost/93142_a_94434]
-
ateliere creative și întâlniri interculturale, care vor fi anunțate periodic pe pagina de facebook a proiectului (Facebook/Cu Tenda). La începutul anului 2016, Muzeul Național al Țăranului Român va organiza două ateliere, la care vor participa și copii de origine aromână din România. Scopul acestor ateliere este să redescopere printr-un demers creativ valorile tradiționale, dar și pe cele actuale considerate relevante de copii, folosind metode artistice și plastice. Coordonator proiect - Lila Passima Asistent proiect: Georgiana Vlahbei Evaluator: Magda-Raluca Oprea-Minoiu Graphic
„CU TENDA” pe urmele aromânilor cu Muzeul Național al Țăranului Român [Corola-blog/BlogPost/93142_a_94434]
-
se concretiza în aruncatul porții pe câmp sau stricatul acoperișului, se practica în Ajunul Crăciunului, atunci când gazdele nu primeau cetele de colindători, versurile de la descolindat fiind contrare celor de bun-augur de la colindat. Aprinderea unui butuc din lemn la meglenoromâni și aromâni este unul din obiceiurile de iarnă pe care l-am întâlnit doar în discuțiile cu subiecții. Butucul era aprins în seara de Ajun până la Bobotează și era păzit să nu se stingă. Acest obicei se practica și la catalani și
Traditii de Crăciun, pierdute încă din anii 1920 () [Corola-journal/Journalistic/70885_a_72210]
-
faptul că „acțiunea se desfășoară Întro familie de machedoni, ținînd cont de faptul că Însuși Caragiale a fost, după mamă, aromân”. Și mai departe interpretul adaugă alte amănunte discutabile :” Practic, noi jucăm jumătate din Caragiale, ne jucăm și cu latura aromână” etc. Cu latura aromână a lui Caragiale nu e de jucat ( decît dacă Îl consideri, precum odiosul N. Davidescu, „ultim ocupant fanariot”) ; și-apoi, cînd ai un Caragiale Întreg, nu e păcat să joci numai jumătate din el?!... Ca să nu
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
desfășoară Întro familie de machedoni, ținînd cont de faptul că Însuși Caragiale a fost, după mamă, aromân”. Și mai departe interpretul adaugă alte amănunte discutabile :” Practic, noi jucăm jumătate din Caragiale, ne jucăm și cu latura aromână” etc. Cu latura aromână a lui Caragiale nu e de jucat ( decît dacă Îl consideri, precum odiosul N. Davidescu, „ultim ocupant fanariot”) ; și-apoi, cînd ai un Caragiale Întreg, nu e păcat să joci numai jumătate din el?!... Ca să nu mai vorbim de eroarea
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
precum odiosul N. Davidescu, „ultim ocupant fanariot”) ; și-apoi, cînd ai un Caragiale Întreg, nu e păcat să joci numai jumătate din el?!... Ca să nu mai vorbim de eroarea regizorală flagrantă, bazată de cvasi/etnia dramaturgului : dacă Jupîn Dumitrache e aromân, Înseamnă că și Miroiu din Steaua fără nume e evreu, deoarece, cum bine știm, Mihail Sebastian a fost evreu... E greu să faci publicitate unei montări, prin afișe și interviuri; decît să emiți gogomănii, mai bine taci. Și lasă-i
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
pe vremea aceea, Serbia și Muntenegru făceau parte din Imperiul Austro-Ungar, din care mai făceau parte Banatul și o bună parte din Transilvania. Încît se poate presupune - și este cît se poate de evident - că bunicii săi erau de origine română. Sau aromână. Sau meglenoromână. Oricum, ceva În legătură cu românii. Nu e lipsit de importanță să remarcăm că În județul Caraș Severin, aflat la granița cu Serbia, trăiesc și astăzi numeroase familii cu numele Tesla sau Teaslă. Mai mult decît atît, documente scoase recent
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Sali Berisha, președintele Albaniei, Aleksander Meksi, prim-ministru, Safet Zhullali, ministrul apărării, Baskim Kopliku, viceprim-ministru și ministru de interne, Agron Musaraj, ministru de interne etc. Au fost semnate acorduri de colaborare în domeniile de specialitate. Acționând împreună cu reprezentanți ai comunității aromâne, ambasadorul Gheorghe Micu a contribuit la crearea "Asociației Culturale a Aromânilor din Albania" și la recunoașterea acestei Asociații, în octombrie 1991, de către guvernul Albaniei. În scopul unei mai bune cunoașteri reciproce a istoriei și culturii celor două popoare, antrenând un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de prietenie Albania-România, având ca președinte pe doamna Rolanda Dhimitri, prima femeie din Albania profesor universitar și doctor în științe chimice. Începând cu anul Universitar 1991/1992, la propunerea ambasadorului, statul român a acordat, anual, tinerilor albanezi de origine română/aromână burse de studiu complete în România. A fost reluată, în acest sens, o tradiție, în relațiile cu etnicii români din Albania, care datează din secolul al XIX-lea. Până în prezent, pe lângă cei circa 1000 de tineri aromâni din Albania care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de origine română/aromână burse de studiu complete în România. A fost reluată, în acest sens, o tradiție, în relațiile cu etnicii români din Albania, care datează din secolul al XIX-lea. Până în prezent, pe lângă cei circa 1000 de tineri aromâni din Albania care și-au încheiat studiile universitare în țara noastră ca bursieri ai statului român medici, stomatologi, economiști, filologi, muzicieni etc., se află la studii în România alți cca. 500 de tineri albanezi de origine română/aromână. Acordarea de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
albaneze, școli de pregătire a cadrelor didactice, care urmau să predea limba albaneză în țară. În România, au fost tipărite primele cărți în albaneză. Părintele Haralamb Balamaci, aromân, a fost hirotonisit la mănăstirea Curtea de Argeș și apoi a slujit la biserica aromână de la Korcea (Albania), unde a deschis și prima școală de limba română din Albania, în anul 1882. Cu 5 ani mai târziu, a luat ființă și prima școală de limba albaneză în aceeași clădire. Imnul de stat al Albaniei este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]