158 matches
-
alianță la nivel balcanic, concomitent cu menținerea opțiunii de a interveni în orice situație în care modificarea echilibrului de forțe în Balcani ar fi amenințat interesele românești. În luna iunie a anului 1900 profesorul Mihăileanu, unul dintre conducătorii mișcării naționale aromânești este asasinat pe străzile Bucureștilor de către un comitagiu bulgar trimis de Sofia cu această misiune specială. Opinia publică românească se revoltă și un război este evitat cu multă greutate. În urma celui de-al Doilea Război Balcanic, România și Bulgaria ajunseră
Politica externă a României în anii premergători izbucnirii Primului Război Mondial () [Corola-website/Science/332805_a_334134]
-
este viitorul omenirii". Sfaturi și îndemnuri către tineri adresate de Părintele Stăniloae într-o convorbire cu Marian Munteanu, Editura Valahia, 2000. Revoluție și restaurație - studiu publicat în serial în ziarul Ziua în perioada decembrie 2001 - ianuarie 2002 • Tache Papahagi, "Antologie aromânească", Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2008 • Nicolae Iorga, "Caracterul comun al instituțiilor din Sud-Estul Europei", Editura Valahia, București, 2008 (ediție îngrijită) • Dionisie Fotino, "Istoria Daciei", Editura Valahia, București, 2008 (ediție îngrijită) • "*** CERC - Cercetări Etnologice Românești Contemporane", Revistă de etnologie, 2005 - 2008
Marian Munteanu () [Corola-website/Science/299192_a_300521]
-
cu alfabetul grecesc. Acestea sunt scurte: o inscripție pe o icoană atribuită unui ieromonah, Nectarie Tărpu, tradusă în greacă, albaneză și latină (1731), și o inscripție nedatată de pe așa-numitul „vas Simota”. În această perioadă, clerici din Moscopole, centru cultural aromânesc de seamă, creează o literatură cu caracter religios, dar și lucrări lexicografice și pedagogice: un liturghier nedatat și nelocalizat, un vocabular grecesc-aromânesc-albanez, un ghid de conversație grecesc-albanez-aromânesc-bulgar, un abecedar, o culegere manuscrisă de traduceri religioase nedatate ("Codex Dimonie"). La începutul
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
Editura Cartea Aromănă sau prin proiectul „Avdhela” al Asociației „Predania”. Publicații periodice în aromână apar în Albania și în Macedonia, existând aici și emisiuni de televiziune și de radio în această limbă. Limba este cultivată și de diverse societăți culturale aromânești, precum Societatea Culturală Aromână din România, Societatea „Fărșărotul” din S.U.A., Asociația „Trâ Armânami” din Franța sau Asociația Folclorică a Vlahilor (Aromânilor) din Veria (Grecia). Date fiind condițiile în care există limba aromână, aceasta nu este standardizată. Autorii din trecut au
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
legilor fonetice vechi ale limbii. În domeniul grafiei, Caragiu Marioțeanu a optat pentru alfabetul folosit în româna standard, în afară de o singură literă. În același timp, Cunia a propus un alt sistem de scriere la Simpozionul pentru standardizarea sistemului de scriere aromânesc de la Bitolia (1997) (vezi mai jos). Activitățile de planificare lingvistică și de standardizare începute în anii 1990 nu sunt finalizate din cauza divergențelor dintre cei care le întreprind. Aromâna este unitară în esență, având variante regionale reciproc inteligibile, dar configurația lor
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
este prezent în toate graiurile. Îl prezintă Caragiu Marioțeanu 1997, apare și la Cunia 2010 ca terminație alternativă, dar nu și la Ballamaci 2010, care se bazează pe graiul fărșerot. Majoritatea consoanelor din aromână există și în română. Trei consoane aromânești sunt prezente în română numai în unele graiuri, de exemplu cel maramureșean: Alte trei consoane nu se găsesc în română. Două dintre ele nu există nici în toate graiurile aromânești: Scrierea și ortografia aromânei nu sunt unitare, nefiind standardizate. De
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
Majoritatea consoanelor din aromână există și în română. Trei consoane aromânești sunt prezente în română numai în unele graiuri, de exemplu cel maramureșean: Alte trei consoane nu se găsesc în română. Două dintre ele nu există nici în toate graiurile aromânești: Scrierea și ortografia aromânei nu sunt unitare, nefiind standardizate. De exemplu fiecare articol din Wikipedia în aromână se poate consulta în trei sisteme de scriere. Două dintre ele sunt tradiționale, aproape identice, folosite bunăoară de Caragiu Marioțeanu și Ballamaci. Al
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
un om foarte bogat”. Un procedeu specific limbilor balcanice folosit și în aromână este superlativul absolut prin repetarea adjectivului: "Ira linăvoasă-linăvoasă" „Era foarte leneșă”. Pronumele personal are următorele forme în aromână: Observații: Exemple în propoziții: Declinarea pronumelui și adjectivului posesiv aromânesc este mai bogată decât în română. Are următoarele forme: Observații: Exemple în propoziții: Formele pronumelui-adjectiv demonstrativ sunt: Observații: Alte exemple în propoziții: Ca pronume interogative și relative există formele: În propoziții: În domeniul numeralului cardinal se observă următoarele particularități față de
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
se observă următoarele particularități față de română: Numeralul ordinal se formează din numeralul cardinal + articolul hotărât: "shasile „al șaselea”, "noaulu „al nouălea”. Se formează numerale colective și de la "trei", "patru" etc.: "amindoi", "amintrei", "aminpatru", "amintsintsi" etc., cu varianta "shamindoi" etc. Verbele aromânești sunt clasate în patru conjugări, ca cele din română, cu cele două variante (fără sufix și cu sufix) la conjugările I și a IV-a. Iată conjugarea verbelor regulate: Indicativul prezent este forma de bază a verbului în gramatica aromânei
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
grecesc) (Săracu), (în grecește Kolet(t)is), care devenise primul prim-ministru al Greciei independente, l-a comparat pe acesta cu un „mocan”, după cum relatează Teodor Capidan (vezi bibliografie): Relatările cele mai interesante, însoțite de mărturisiri proprii și câteva fraze aromânești spuse de Coletti, ni le dă Ghica în "Scrieri", III, pp.99-106, ed. 1914. Unii autori români susțin teoria radicală -deși dubioasă- că mocanii săceleni ar fi ei înșiși de origine sud-dunăreană, ipoteză care are potențialul exploziv de a redefini
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
menționa: Andrei Bagav, Constantin Caireti, Apostol Mărgărit, Tașcu Iliescu, ș.a.m.d.. După 1890 revine în locurile natale fiind pentru o bună perioadă intendent al Liceului internat din Bitola, liceu cu predare în limba română. Colaborează la revistele și ziarele aromânești ale vremii. În 1922 Tache Papahagi publică în a sa "Antologie Aromâneasca" o mare parte a poeziilor lui Belimace. Poezia "Dimăndarea părinteasca" devine în foarte scurt timp atât de populară încât este considerată adevăratul "imn" al aromanilor.
Constantin Belimace () [Corola-website/Science/298761_a_300090]
-
După 1890 revine în locurile natale fiind pentru o bună perioadă intendent al Liceului internat din Bitola, liceu cu predare în limba română. Colaborează la revistele și ziarele aromânești ale vremii. În 1922 Tache Papahagi publică în a sa "Antologie Aromâneasca" o mare parte a poeziilor lui Belimace. Poezia "Dimăndarea părinteasca" devine în foarte scurt timp atât de populară încât este considerată adevăratul "imn" al aromanilor.
Constantin Belimace () [Corola-website/Science/298761_a_300090]
-
României, fie binecuvântat! România a fost a doua patrie pentru mii de martiri ai noștri.(...)” Aromânii au fost victime unor discriminări ale statului bulgar, probabil uneori ajungând chiar și la ucidere în masă. În 1900, unul dintre conducătorii mișcării naționale aromânești a fost asasinat la București de către un comitagiu bulgar, iar un conflict militar între cele două state era pe punctul de a avea loc. Al Doilea Război Balcanic a fost stârnit când Bulgaria, nemulțumită de granițele hotărâte în urma Primului Război
Relațiile dintre România și Bulgaria () [Corola-website/Science/314998_a_316327]
-
Kogălniceanu, Ion Botnăraș, care activează intens la Casa Armatei din Constanța, cu Ghiță Caraolani din orchestra “Vlahos”. Școala Populară de Artă este foarte necesară pentru oricine se respectă și vrea să fie un artist adevărat.” cântă și muzică dobrogeană și aromânească. Iată cum scrie despre ea Hristu Cândroveanu într-o cronică de spectacol: “Această minunată aromâncă dobrogeană din Constanța chiar cântă - așa cum și respiră-, ca o privighetoare, în dialectul aromân / macedo-român, dar și în cel daco-român.” STEFAN SI AURELIA LAPUSAN / VALORI
Sirma Granzulea () [Corola-website/Science/307624_a_308953]
-
n. 20 octombrie 1872, Avdela, Grecia - d. 20 ianuarie 1943, Silistra, Bulgaria) a fost un lingvist, filolog și folclorist român de origine aromână (macedoromână), un neobosit culegător de folclor și cercetător în domeniul aromânei, editor al celor mai vechi texte aromânești. Clasele primare le-a făcut în comuna natală, Avdela, iar cursul secundar în Bitolia. În 1891 devine student la Facultatea de Litere a Universității din București. Începând din 1905, face studii de specializare la Leipzig, cu filologul Gustav Weigand, luându
Pericle Papahagi () [Corola-website/Science/302889_a_304218]
-
Byzantion", Revistă armânească (una dintre cele mai semnificative publicații ale aromânilor, unde publica studii), etc. A mai semnat și P.N. Papahagi-Varduna, P.P. Varduna. Personalitate a filologiei române, cu o „operă vastă, care ocupă o poziție de neschimbat în istoria culturii aromânești" (Matilda Caragiu Marioțeanu,care il considera ca unul din dascălii ei), autor al unor impunătoare tomuri, precum "Românii din Meglenia" (1900) și "Meglenoromânii" (I-II, 1902), Papahagi este, totodată, autor al unor contribuții fundamentale la cunoașterea folclorului aromân: "Din literatura
Pericle Papahagi () [Corola-website/Science/302889_a_304218]
-
de limbă, de importanță capitală pentru filologia și lingvistica românească. S-a preocupat, mai cu seamă, de istoria, geografia, etnografia și folclorul macedoromânilor. Și-a extins cercetările și asupra meglenoromânilor. A fost preocupat de toponimele balcanice și de relațiile culturale aromânești. Deosebit de interesante rămân în literatura de specialtate numeroasele sale etimologii. Sub egida Academiei Române, a publicat cel mai bogat material folcloric cules din aproape toate provinciile locuite de aromâni. Pericle Papahagi a fost printre cei care au studiat dialectul aromân alături de
Pericle Papahagi () [Corola-website/Science/302889_a_304218]
-
limba elină, latină și franceză, la liceul din Xanthi (azi în Grecia), la gimnaziul din Bitolia, azi în Republica Macedonia, apoi paroh la biserica greco-macedoneană din Budapesta. A crescut însă la Veria, localitate aflată într-un grup de alte așezări aromânești - Marușea, Șelea de Sus, Șelea de Jos, Xirulivad, ce se continuă spre nord-vest, până la actuala graniță a Greciei cu Iugoslavia, cu un alt șir de comune și târguri locuite de aromâni, unele mai noi, altele mai vechi, cum sunt Neaguste
George Murnu () [Corola-website/Science/307188_a_308517]
-
politică, autor, istoric și publicist de origine aromână, membru al Mișcării legionare. Descendent al unei familii de aromâni, s-a născut la 15 septembrie 1904 în Grecia la Selia, aproape de orașul Veria din provincia Macedonia, regiune cu o numeroasă populație aromânească. Familia (tatăl său Ion, mama sa Ianula și ceilalți nouă frați și surori) și apropiații îi spuneau Costache. Face studii la Salonic, la Școala Superioară Română, și apoi București, la Academia Comercială, cu specializarea în economie politică și finanțe. Îl
Constantin Papanace () [Corola-website/Science/303828_a_305157]
-
invitat să facă parte din guvern, spunea despre el: "„Papanace are mintea limpede și judecata dreaptă. Să-l ascultăm!”" A fost un om de mare cultură. Cunoștea opt limbi. Fondează publicațiile: "Graiul" (1932), "Bucium" (1933) și "Armatolii" („foaie de luptă aromânească”, în 1940, împreună cu profesorul Nicolae Caranica și cu medicul Ionel Zeana). În 1950, fondează în exil, cu ajutorul lui Nicolae Bujin, la Roma în Italia, colecția „Biblioteca Verde”, publicată la Editura „Armatolii”, sub egida căreia apar 26 de lucrări. Editează în
Constantin Papanace () [Corola-website/Science/303828_a_305157]
-
medicul Ionel Zeana). În 1950, fondează în exil, cu ajutorul lui Nicolae Bujin, la Roma în Italia, colecția „Biblioteca Verde”, publicată la Editura „Armatolii”, sub egida căreia apar 26 de lucrări. Editează în Italia și Spania: Editează două volume din Albumul aromânesc: A publicat 35 de lucrări cu caracter istoric și de doctrină legionară.
Constantin Papanace () [Corola-website/Science/303828_a_305157]
-
de regele Ungariei Conform studiilor istoricilor precum Nicolae Iorga, Theodor Capidan, Vasile Pârvan, George Vâlsan, Constantin Giurescu, Florin Constantiniu, primele întemeieri statale românești au apărut în sudul Dunării: Imperiul Româno-Bulgar întemeiat de vlahii Petru și Asan (anul 1186), precum și ținuturile aromânești din secolele X-XII: "Vlahia Mare" (Tesalia, Fotida, Pelasgiotida, Locrida), "Vlahia Mică" (Epirul, Tesproția) și "Vlahia Superioară" (Dolopia), în timp ce în nordul Dunării, numele Banatului amintește de existența, în cadrul regatului Maghiar timpuriu, a unor formații politice autonome, anume "banatele" croate, sârbești sau
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
ca partener pe Cornel Ogrean, alături de care a obținut locul al treilea în marea finală a concursului, care a avut loc la data de 20 noiembrie 2006. Pe parcursul anului 2008 Elena a lansat două materiale discografice noi: albumul de muzică aromânească, "Lilicea Vreariei", și cel de muzică latino "Te ador". Cele două discuri au marcat începutul colaborării Elenei cu o altă casă de discuri, Cat Music. În ianuarie 2009, interpreta a câștigat concursul Selecția Națională cu piesa „The Balkan Girls” și
Elena Gheorghe () [Corola-website/Science/315188_a_316517]
-
aromâni înclinând de partea inspectorului. Istoricul austriac Max Demeter Peyfuss numește Bitola un „Shanghai al Balcanilor“, având în vedere multitudinea etniilor (turci, albanezi, slavi, greci, aromâni, țigani), și arată că această localitate s-a dezvoltat ca un centru al culturii aromânești: „existau aici Liceul de băieți, pe atunci singurul liceu român din Balcani, Școală superioară de fete, Consulatul Regal al României, librărie, bibliotecă, până și farmacie românească!“ Pe la 1890 numărul aromânilor din Bitolia era estimat la 15 500. De fapt și
Sterie Ciumetti (inginer) () [Corola-website/Science/327595_a_328924]
-
urmau să-i revină importante atribuții conform prevederilor cuprinse în cele 17 articole ale regulamentului școlar adoptat la 8 septemrbie de congres și cuprinzând toate aspectele învățământului. Sterie G. Ciumetti a făcut parte din comitetul de redacție a două reviste aromânești create la Bitolia și tipărite la București: “Fratil’ia” (care s-a publicat între februarie 1901 și februarie 1902) și “Lumina” (care a apărut între 1903 și 1908). “Fratil’ia” era o revista bilunară, scrisă în dialect aromân, condusă de
Sterie Ciumetti (inginer) () [Corola-website/Science/327595_a_328924]