46 matches
-
(n. 1908 - d. 1991), a fost un arhitect român de origine aromana și teoretician al arhitecturii românești care a avut contribuții esențiale atât în creația de arhitectură, cât și în protejarea, restaurarea și valorificarea monumentelor istorice. Adept al arhitecturii clasice moderne, nemulțumit de înstrăinarea față de tradiția de construcție regională, a căutat după
Constantin Joja () [Corola-website/Science/317605_a_318934]
-
(n. 1848, Moloviște, Macedonia — d. 1928) a fost un autor de literatură culta aromana, de aceeasi origine. Studii primare în satul natal după care continuă la scoala sârbă din Belgrad. În 1873 se mută la București, unde deschide un birt, ce devine pentru o bună perioadă de timp, locul preferat de întrunire a intelectualilor
Constantin Belimace () [Corola-website/Science/298761_a_300090]
-
se crede adesea oară greșit, ci din provincia otomană Bosnia, fiind numai de religie greco-ortodoxă. Sigur în orice caz, de la începutul secolului al XVIII-lea precum pe toată vremea aparinței ei în Austria, a fost de această religie. O proveniență aromana pare exclusă. Primul menționat a fost Simon Georg Șină, zis cel Bătrân, (n. 1753, Sarajevo, - d. 3 august 1822, Viena) El a fost om de afaceri la Bosna-Serai (pe atunci Imperiul Otoman). În special s-a ocupat cu exportul și
Familia Sina () [Corola-website/Science/334985_a_336314]
-
America-i departe” (1984) și „Mavi mavi” (1986, preluare după turcul İbrahim Tatlıses) sunt dintre primele care folosesc un ritm de turcească macedoneasca în afara contextului muzicii lăutărești. Versurile cântecelor sunt în limbile română, dar ocazional și în alte limbi (greacă, aromana, turcă). Solistul vocal al formației se numește Costel Geambașu, care a activat o vreme și în calitate de baterist (până în 1986). Grupul s-a produs la început în formula: voce, chitară, claviaturi, chitară baș, baterie, reducându-se cu timpul la voce, chitară
Odeon (formație) () [Corola-website/Science/316134_a_317463]
-
sau profesor al multor generații. La început discipol al stilului neo-românesc, Gheorghe Simotta dezvolta un stil personal de îndepărtată rezonanță balcanică și cu influențe ale artei decorative bizantine (vizibile în detaliile de sculptură ornamentala) care se datorează, probabil, originii sale aromane. Dintre creațiile sale importante se pot aminti Palatul Patriarhal (situat pe Dealul Mitropoliei), Biserica Schitul Dârvari, imobilele din strada C. A. Rosetti nr. 19, Bulevardul Magheru nr. 31, imobilul de la intersecția Bulevardului Dacia cu Str. Eminescu, imobilul din Aleea Modrogan
Gheorghe Simotta () [Corola-website/Science/337070_a_338399]
-
macedoromână marchează centenarul Atanasie Nasta. Atanasie Nasta conducătorul Cenaclului George Murnu întruniri lunare la Casa de Cultura a Sectorului 1 • ședinte literare cu invitați din edituri și redacții literare (Theodor Vârgolici, Zigu Ornea, Valeriu Râpeanu, Hristu Cândroveanu); • evocări de personalități aromane din domeniile filologie, istorie, traduceri, cinematografie și arte plastice; • lansări de carte și expoziții de fotografii; • conferințe pe teme de antropologie culturală, istorie și patrimoniu cu invitați de prestigiu (Romulus Vulcănescu, Ovidiu Drâmba, Emil Manu, Alexandru Duțu, Alexandru Piru, Nicolae
Atanasie Nasta () [Corola-website/Science/327744_a_329073]
-
C., a fost înlocuită de greacă koiné. A atins apogeul în vremea lui Filip al II-lea și Alexandru cel Mare (356-323 i.C.). Nu trebuie confundată cu limba macedoneană actuala, limba slavă oficială în Macedonia și nici cu macedo-româna (aromana), dialect sud-dunărean al limbii române. Greacă veche/elina (l.m.): mileniul ÎI i.C. - sec. IV i.C. Sec. XVI-XI i.C. - limba miceniana cu scriere linear B. Alfabet caracteristic cu 24 de litere de origine feniciana. Poemele homerice Iliada și
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și sîrbo-croată, măi asemănătoare cu prima. Primele texte din sec. al XVII-lea. Această limbă slavă nu trebuie confundată cu macedoneană antică din vremea lui Filip al II-lea și a lui Alexandru Macedon. Nu trebuie confundată nici cu macedo-româna (aromana), dialect sud-dunărean al limbii române familia indo-europeană, ramura slavă, grupul slav meridional; accentuala; SVO + ordine liberă chirilica cu două litere proprii 230. macendoneană veche (helenică) LM; regatul Macedoniei (apogeul în vremea lui Filip al II-lea și a fiului său
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Oxford, Blackwell, 1998), coordonată de Glanville Price. În acest volum (care pune de la început în discuție conceptul geografic și cultural de "Europa", motivînd anumite limitări sau extensiuni), română e prezenta printr-un articol general, dar și prin intrări separate pentru aromana, istroromana, meglenoromana, ca și pentru "limba moldoveneasca" (Moldavian). Autorul articolelor (care e chiar coordonatorul volumului), descrie aromana, istroromana și meglenoromana că dialecte ale romanei, preluînd deci interpretarea preferată de majoritatea lingviștilor români; arată totuși că unii autori consideră respectivele varietăți
Limbile Europei by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/17447_a_18772]
-
geografic și cultural de "Europa", motivînd anumite limitări sau extensiuni), română e prezenta printr-un articol general, dar și prin intrări separate pentru aromana, istroromana, meglenoromana, ca și pentru "limba moldoveneasca" (Moldavian). Autorul articolelor (care e chiar coordonatorul volumului), descrie aromana, istroromana și meglenoromana că dialecte ale romanei, preluînd deci interpretarea preferată de majoritatea lingviștilor români; arată totuși că unii autori consideră respectivele varietăți ca fiind limbi distincte. Și în alte cazuri (de exemplu, în evocarea veșnicei dispute asupra continuității), alegerea
Limbile Europei by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/17447_a_18772]
-
doar pentru a ilustra fenomenele de contact cu alte limbi. De mai mult interes se bucură istoria socială a limbilor: procesul de standardizare, primele atestări, numărul de vorbitori, răspîndirea lor geografică, inclusiv ca urmare a imigrației; de exemplu, în cazul aromanei se spune că este vorbită și de comunități de emigranți din America de Nord și de Sud și din Australia. În secțiunea de istorie culturală a limbii române apar și unele mențiuni discutabile: Nicolae Milescu e citat cu titluri de lucrări care
Limbile Europei by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/17447_a_18772]
-
-nseamnă. Doar am făcut amîndouă germană cu Hertha Perez. Și completez: dacă strădania femeii în pat o merită. Nu este bucurie mai mare decît aceea de a dispune de iubită", citează Magda U. din Le roman de la Rose. Eu scriu aromane. Și mă indispune verbul a dispune. Bărbatul medieval, cel căruia-i plăcea să pozeze în cavaler cuprins de dragoste aleasă, cavaler tandru și pur, nobil și dezinteresat pîn' la uitare de sine e, în fapt, cu gîndul la meretrix. "Mile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Cosmulei (până în decembrie 1906) și de C.I. Cosmescu; secretar de redacție este Steriu G. Ciumetti; consilieri de redacție - C. N. Adam, Elie Ghicu, N.G. Petrescu, F. Apostolescu, V. Constantinescu, Elenă Pocletaru, Ioan Vuloagă. L. urmărește înfățișarea tabloului cultural al comunității aromane din Turcia. Se publică literatura originală - proza de N. Batzaria, N.T. Belimace, I. Foți, Ioan Vuloagă, poezie de Marcu Beza, Elenă Pocletaru, P. Baravache, Ț. Constantin, Dumitru Cosmulei -, material folcloric și studii dialectale (Theodor Capidan, Conservatorismul dialectului nostru față de acela
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287906_a_289235]
-
Revista se constituie într-o veritabilă sursă de informații privindu-i pe aromani din cele mai vechi timpuri până astăzi, oferind informații literare și științifice, cu precădere de istorie; publicația este totodată o adevarată antologie de poezie și de proza aromana. Că și „Deșteptarea”, D. se expediază gratuit asociațiilor aromane din Grecia, Albania, fostă Iugoslavie (mai ales in Macedonia) și din diaspora. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286769_a_288098]
-
privindu-i pe aromani din cele mai vechi timpuri până astăzi, oferind informații literare și științifice, cu precădere de istorie; publicația este totodată o adevarată antologie de poezie și de proza aromana. Că și „Deșteptarea”, D. se expediază gratuit asociațiilor aromane din Grecia, Albania, fostă Iugoslavie (mai ales in Macedonia) și din diaspora. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286769_a_288098]
-
traduction en allemand de quelques poèmes de Blaga, réunis sous le titre Tristețe metafizica (Tristesse métaphysique), parue aux Éditions Grâi și Suflet de Bucarest (recueil bilingue)1076 → 1995 : traduction en aroumain de quelques poèmes de Blaga, parue aux Éditions Cartea Aromana de Constantă 1077 → 1995 : traduction en suédois de quelques poèmes de Blaga, parue aux Éditions Eslöv : AB Gondolin de Stockholm 1078 → 1995 : traduction en șerbe de quelques poèmes de Blaga, parue à Belgrade 1079 → 1998 : traduction en allemand du recueil
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Suflet de Bucarest (recueil bilingue)1081 → 1999 : traduction en portugais du recueil La curțile dorului (Nas cortes de saudade : Anthologia poetica), parue aux Éditions Minerva de Bucarest 1082 → 2000 : traduction en aroumain de quelques poèmes de Blaga, Editura Fundației Culturale Aromane " Dimândarea Părinteasca ", Bucarest 1083 → 2000 : traduction en chinois de quelques poèmes de Blaga, Trinh Bay, Ló-trân1084 → 2001 : traduction en anglais des poèmes de Blaga, réunis sous le titre Complete Poetical Works, Center for Romanian Studies, Iași/Oxford/Portland, Oregon 1085
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Vest, 1995. BLAGA, Lucian, Tristețe metafizica : Poeme/Metaphysische traurigkeit : Gedichte, traduit par Wolf Aichelburg, Georg Drozowski, Zoltan Franyo, préface et tableau chronologique par Wolf Aichelburg, Grâi și suflet, Bucarest. BLAGA, Lucian, Puizii aleapti (Poèmes choisis), traduit par Ionel Zeană, Cartea Aromana, Constantă, 1995. BLAGA, Lucian, Sömnlös wind : Dikter, traduit par Jan Milos, Eslöv : AB Gondolin, 1995. BLAGA, Lucian, Božja senka, traduit par Petru Krdu, Râd, Beograd, 1995. BLAGA, Lucian, Der wunderbare Samen, Deutsche Nachdichtung und Geleitwort von Wolf Aichelburg, Universal Dalsi
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Lucian, Nas cortes de saudade : Antologia poetica, préfacio de José Augusto Seabra, traduçao do romeno e postfacio de Mihaela Ghițescu, Minerva, Bucarest, 1999. BLAGA, Lucian, Poezii aleapti (Poèmes choisis), traduit par Ionel Zeană, postface par Hristu Cândroveanu, Editura Fundației Culturale Aromane " Dimândarea Părinteasca ", Bucarest, 2000. BLAGA, Lucian, Tiéng hát trông cho, traduit par Nguyén Dóng, édité par Dan Huynh, Trinh Bay, Ló-trân. BLAGA, Lucian, Complete Poetical Works of Lucian Blaga. 1895-1961, introduction by Mircea Borcilă et Keith Hitchins, translation by Brenda
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
metafizica : Poeme/Metaphysische traurigkeit : Gedichte, traduit par Wolf Aichelburg, Georg Drozowski, Zoltan Franyo, préface et tableau chronologique par Wolf Aichelburg, Éditions Grâi și suflet, Bucarest, 384 p. 1077 V. Lucian Blaga, Puizii aleapti (Poèmes choisis), traduit par Ionel Zeană, Cartea Aromana, Constantă, 1995, 85 p. 1078 V. Lucian Blaga, Sömnlös wind : Dikter, traduit par Jan Milos, Eslöv : AB Gondolin, 1995, 79 p. 1079 V. Lucian Blaga, Božja senka, traduit par Petru Krdu, Râd, Beograd, 1995. 1080 V. Lucian Blaga, Der wunderbare
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
saudade : Antologia poetica, préfacio de José Augusto Seabra, traduçao do romeno e postfacio de Mihaela Ghițescu, Minerva, Bucarest, 1999, 159 p. 1083 V. Lucian Blaga, Poezii aleapti (Poèmes choisis), traduit par Ionel Zeană, postface par Hristu Cândroveanu, Editura Fundației Culturale Aromane " Dimândarea Părinteasca ", Bucarest, 2000, 135 p. 1084 V. Lucian Blaga, Tiéng hát trông cho, traduit par Nguyén Dóng, édité par Dan Huynh, Trinh Bay, Ló-trân, 75 p. 1085 V. Lucian Blaga, Complete Poetical Works of Lucian Blaga. 1895-1961, introduction by
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]