46 matches
-
C., a fost înlocuită de greacă koiné. A atins apogeul în vremea lui Filip al II-lea și Alexandru cel Mare (356-323 i.C.). Nu trebuie confundată cu limba macedoneană actuala, limba slavă oficială în Macedonia și nici cu macedo-româna (aromana), dialect sud-dunărean al limbii române. Greacă veche/elina (l.m.): mileniul ÎI i.C. - sec. IV i.C. Sec. XVI-XI i.C. - limba miceniana cu scriere linear B. Alfabet caracteristic cu 24 de litere de origine feniciana. Poemele homerice Iliada și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și sîrbo-croată, măi asemănătoare cu prima. Primele texte din sec. al XVII-lea. Această limbă slavă nu trebuie confundată cu macedoneană antică din vremea lui Filip al II-lea și a lui Alexandru Macedon. Nu trebuie confundată nici cu macedo-româna (aromana), dialect sud-dunărean al limbii române familia indo-europeană, ramura slavă, grupul slav meridional; accentuala; SVO + ordine liberă chirilica cu două litere proprii 230. macendoneană veche (helenică) LM; regatul Macedoniei (apogeul în vremea lui Filip al II-lea și a fiului său
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Revista se constituie într-o veritabilă sursă de informații privindu-i pe aromani din cele mai vechi timpuri până astăzi, oferind informații literare și științifice, cu precădere de istorie; publicația este totodată o adevarată antologie de poezie și de proza aromana. Că și „Deșteptarea”, D. se expediază gratuit asociațiilor aromane din Grecia, Albania, fostă Iugoslavie (mai ales in Macedonia) și din diaspora. I.D.
DIMANDAREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286769_a_288098]
-
privindu-i pe aromani din cele mai vechi timpuri până astăzi, oferind informații literare și științifice, cu precădere de istorie; publicația este totodată o adevarată antologie de poezie și de proza aromana. Că și „Deșteptarea”, D. se expediază gratuit asociațiilor aromane din Grecia, Albania, fostă Iugoslavie (mai ales in Macedonia) și din diaspora. I.D.
DIMANDAREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286769_a_288098]
-
Promovarea culturii", domnului Ion Mihai Botos, medic, președinte fondator al Uniunii Regionale a Românilor din Transcarpatia "Dacia" (Ucraina). Articolul 8 Se conferă Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, categoria G "Cultele", preacucernicului părinte Dhimitraq Verigă, preot paroh al Bisericii Aromane "Schimbarea la Fața" din Korce (Republică Albania). Articolul 9 Se conferă Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, categoria H "Cercetarea științifică", doamnei dr. Maria Berenyi, filolog, director al Institutului de Cercetări al Românilor (Republică Ungară). PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU
DECRET nr. 735 din 11 octombrie 2011 privind conferirea unor ordine. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235773_a_237102]
-
(n. 1848, Moloviște, Macedonia — d. 1928) a fost un autor de literatură culta aromana, de aceeasi origine. Studii primare în satul natal după care continuă la scoala sârbă din Belgrad. În 1873 se mută la București, unde deschide un birt, ce devine pentru o bună perioadă de timp, locul preferat de întrunire a intelectualilor
Constantin Belimace () [Corola-website/Science/298761_a_300090]
-
I și ÎI - 1985 -1990. Tot acolo - articolul de fond: „Biserici și mănăstiri dim Moldova medievală”. 5. Numeroase articole de cercetare a artei din R.Moldova și universale în reviste de profil: „Năuca i jizni”, „Artă”, „Știință”, „Studii române și aromane” ș.a. la Chișinău, Moscova, Paris (1983-96) . 6. Artă covoarelor vechi românești basarabene (Sec. 18- inc. sec. 20 )”. Studiu monongrafic confirmat de Consiliul științific al Institutului de Istoria și Teoria Artei al A.Ș. din R.Moldova. Chișinău 1995, (ne publicat
Gheorghe Mardare () [Corola-website/Science/308022_a_309351]
-
Catedră amintită. Radu Floră este una dintre cele zece personalități de pe teritoriul fostului stat Iugoslavia și despre care se vorbește și în renumită "Encyclopaedia Britannica" pe langă Ivo Andrić, laureat cu Premiul Nobel pentru literatură și cunoscutul muzician de origine aromana Stevan Mokranjac, respectiv renumiții savanți de renume mondial Nikola Tesla, Mihajlo Pupin, Pavle Savić, Rudjer Bošković etc. În această familie de personalități s-a aflat și renumitul savant român Radu Floră, erudit cu preocupări multiple și deosebit de variate, o personalitate
Radu Flora () [Corola-website/Science/308236_a_309565]
-
Între noii administratori catalani și principii valahi tesalieni -respectiv prințesele acestora- au exisat relații extrem de complexe: de vasalitate, senioriale, patronaj și de intermariaj care au fost examinate mai recent după o asiduuă cercetare în arhive de istoricul grec de origine aromana Asterios Koukoudhis Acest condominium valaho-catalan în Tesalia și dincolo de hotarele acesteia, se reflectă și în cvasi-identitatea heraldica a celor două etnii. Există dubii privind datarea cu exactitate a anilor trecuți în dreptul emblemelor regale din armorialul de la Wijnbergen care a fost
Heraldică medievală timpurie valahă nord și sud dunăreană () [Corola-website/Science/310054_a_311383]
-
și Portugalia. Românimea sau romanofonia (văr. "rumanofonie" sau "romanofonie") reprezintă totalitatea vorbitorilor de limbă română și reunește mai multe țări și teritorii geografice în care vorbitorii de română sunt majoritari. (*) Zone în care se vorbesc limbi asemănătoare limbii române, respectiv aromana și meglenita la Salonic și istroromana în Istria Principalele grupuri vorbitoare de limbă română sunt cel român și cel moldovean. Conducerea politică a Republicii Moldova precum și o parte a populației (cf. recensământ 2004) tinde să identifice limba română cu o așa-
Distribuția geografică a limbii române () [Corola-website/Science/296912_a_298241]
-
(n. 1908 - d. 1991), a fost un arhitect român de origine aromana și teoretician al arhitecturii românești care a avut contribuții esențiale atât în creația de arhitectură, cât și în protejarea, restaurarea și valorificarea monumentelor istorice. Adept al arhitecturii clasice moderne, nemulțumit de înstrăinarea față de tradiția de construcție regională, a căutat după
Constantin Joja () [Corola-website/Science/317605_a_318934]
-
America-i departe” (1984) și „Mavi mavi” (1986, preluare după turcul İbrahim Tatlıses) sunt dintre primele care folosesc un ritm de turcească macedoneasca în afara contextului muzicii lăutărești. Versurile cântecelor sunt în limbile română, dar ocazional și în alte limbi (greacă, aromana, turcă). Solistul vocal al formației se numește Costel Geambașu, care a activat o vreme și în calitate de baterist (până în 1986). Grupul s-a produs la început în formula: voce, chitară, claviaturi, chitară baș, baterie, reducându-se cu timpul la voce, chitară
Odeon (formație) () [Corola-website/Science/316134_a_317463]
-
(n. 2/15 noiembrie 1910, București - d. 12 aprilie 1984, București) a fost un sculptor, desenator și pictor român, cunoscut mai mult de inițiați decât de publicul larg. S-a nascut dintr-o familie de intelectuali de origine aromana, cu o puternică cultură clasică, fiind fiul graficianului și caricaturistului Ary Murnu și nepotul fratelui acestuia, George Murnu, unul din traducătorii în limba română ai epopeilor Iliada și Odiseea. s-a înscris în 1930 Academia de Arte Frumoase din București
Ion Lucian Murnu () [Corola-website/Science/325879_a_327208]
-
român, avocat și activist pentru drepturile omului. Născut în București, la 26 octombrie 1856. Tatăl său, Gheorghe Costa-Foru (1820-1876), a fost un politician de succes, de două ori ministru, și primul rector al Universității din București. Familia a avut origini aromane, fiind originar din orașul Larissa, în Tesalia. În 1740 s-au stabilit în București, unde au acumulat avere considerabilă, construind un conac în Popești-Leordeni și o reședința de vară în Berca. Costa-Foru a studiat la Heidelberg, apoi la Colegiul „Sainte-Barbe
Constantin Costa-Foru () [Corola-website/Science/322019_a_323348]
-
macedoromână marchează centenarul Atanasie Nasta. Atanasie Nasta conducătorul Cenaclului George Murnu întruniri lunare la Casa de Cultura a Sectorului 1 • ședinte literare cu invitați din edituri și redacții literare (Theodor Vârgolici, Zigu Ornea, Valeriu Râpeanu, Hristu Cândroveanu); • evocări de personalități aromane din domeniile filologie, istorie, traduceri, cinematografie și arte plastice; • lansări de carte și expoziții de fotografii; • conferințe pe teme de antropologie culturală, istorie și patrimoniu cu invitați de prestigiu (Romulus Vulcănescu, Ovidiu Drâmba, Emil Manu, Alexandru Duțu, Alexandru Piru, Nicolae
Atanasie Nasta () [Corola-website/Science/327744_a_329073]
-
se crede adesea oară greșit, ci din provincia otomană Bosnia, fiind numai de religie greco-ortodoxă. Sigur în orice caz, de la începutul secolului al XVIII-lea precum pe toată vremea aparinței ei în Austria, a fost de această religie. O proveniență aromana pare exclusă. Primul menționat a fost Simon Georg Șină, zis cel Bătrân, (n. 1753, Sarajevo, - d. 3 august 1822, Viena) El a fost om de afaceri la Bosna-Serai (pe atunci Imperiul Otoman). În special s-a ocupat cu exportul și
Familia Sina () [Corola-website/Science/334985_a_336314]
-
Cândroveanu și profesorul universitar aroman Vasile Barbă. Încetează din viață în 1974, la spitalul din Vaslui. În literatura debutează la revista lunară "Lumină" a liceului din Bitolia. Publică rar în publicațiiile aromânești și în calendarele publicate de asociațiile studențești. În aromana îi apar volumele: "La hane", comedie în versuri, "Revoluționarii", comedie și "Cintițe", poeme. În limba română îi apare volumul "Întomnare". În domeniul istoriei publică studiile: "Românii din Macedonia, Epir, Tesalia și Albania, Românii din Șerbia și Bulgaria", precum și genealogie moldoveneasca
Nida Boga () [Corola-website/Science/332649_a_333978]
-
20 de volume de Documente basarabene în 1926-1936. În colaborare cu profesorul universitar Ioan Minea publică studiile: "Despre Iane", mare ban de Craiova. Și ceva despre Mihai Viteazul. Cea mai importantă lucrare a sa este epopeea în sonete "Voshopolea", în aromana. În 1975 Hristu Cândroveanu îi publică primele 10 sonete în "Antologie lirica aromana", cu transpunere în română. Cele patru caiete manuscris au fost publicate aproape în întregime de Hristu Cândroveanu și Kira Iorgoveanu în antologia lor din 1985, transpuse tot
Nida Boga () [Corola-website/Science/332649_a_333978]
-
Ioan Minea publică studiile: "Despre Iane", mare ban de Craiova. Și ceva despre Mihai Viteazul. Cea mai importantă lucrare a sa este epopeea în sonete "Voshopolea", în aromana. În 1975 Hristu Cândroveanu îi publică primele 10 sonete în "Antologie lirica aromana", cu transpunere în română. Cele patru caiete manuscris au fost publicate aproape în întregime de Hristu Cândroveanu și Kira Iorgoveanu în antologia lor din 1985, transpuse tot de Hristu Cândroveanu. Acesta compară capodoperă lui Nida Boga cu Iliada lui Homer
Nida Boga () [Corola-website/Science/332649_a_333978]
-
Kira Iorgoveanu în antologia lor din 1985, transpuse tot de Hristu Cândroveanu. Acesta compară capodoperă lui Nida Boga cu Iliada lui Homer și cu antică Mahabharata indiană. Unele lucrări le-a semnat "Leon Boga" și "L. Ț. Boga". Lucrările în aromana le-a semnat, "Nida Boga", fiindu-i mai familiar aromânesc, după cum îi mărturisea scriitorului aroman Hristu Cândroveanu prin 1950.
Nida Boga () [Corola-website/Science/332649_a_333978]
-
sau profesor al multor generații. La început discipol al stilului neo-românesc, Gheorghe Simotta dezvolta un stil personal de îndepărtată rezonanță balcanică și cu influențe ale artei decorative bizantine (vizibile în detaliile de sculptură ornamentala) care se datorează, probabil, originii sale aromane. Dintre creațiile sale importante se pot aminti Palatul Patriarhal (situat pe Dealul Mitropoliei), Biserica Schitul Dârvari, imobilele din strada C. A. Rosetti nr. 19, Bulevardul Magheru nr. 31, imobilul de la intersecția Bulevardului Dacia cu Str. Eminescu, imobilul din Aleea Modrogan
Gheorghe Simotta () [Corola-website/Science/337070_a_338399]