74 matches
-
DE LA TISMANA Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 1091 din 26 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Sfanțul Nicodim s-a născut în anul 1311 într-un sat din Macedonia care se numea Prilep, pare-se dintr-o familie de aromani. Mama sa este prezentată ca fiind una din fiicele domnitorului Basarab I dar era rudă și cu cnejii sârbi Dusan și cu Tarul Lazăr al Șerbiei. În 1335 cunoaște câțiva călugări de la muntele Athos veniți la sfințirea Bisericii Visoki Dećani
SF. NICODIM DE LA TISMANA de ION UNTARU în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347673_a_349002]
-
lui Emilian Marcu”, să faceți cunoștință cu ”Epicriză” lui Octavian Mihalcea, să lecturați „Iubirea, momentul care repara trecutul și cucerește viitorul” și să meditați asupra esenței acestui material semnat de Ieromonahul Hrisostom Filipescu sau să cunoașteți „Etapele de asimilare ale aromanilor/ vlahilor din Albania”, prezentate de Valentin Mustaka, dar și să vedeți „Lacrimile Luminiței Amărie” așa cum le deslușește Octavian Curpaș ori să vă reîntâlniți cu Cezarină Adamescu, Adrian Botez, Ion Pachia Tatomirescu, George Rocă, Any Drăgoianu, Slavomir Almajăn și cu alți
CITIŢI REVISTA REGATUL CUVÂNTULUI NR. 10 DIN AUGUST 2012! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355292_a_356621]
-
prost. Carl Gustav Jung - Întrebat de ce nu are și el o statuie, Socrate a răspuns: Mai bine să se întrebe lumea de ce nu am, decât să se întrebe de ce am statuie! - Micul dejun și însurătoarea de tânăr sunt binevenite. proverb aroman - Să ne mințim pe noi înșine ne este mai adânc înrădăcinat decât să-i mințim pe ceilalți. Feodor Dostoievski - Nimic nu e mai frumos decât adevărul, nici mai adevărat decât frumosul. Ion Luca Caragiale - Idealul care ne stă în fața este
CITATE MEMORABILE (117) de ION UNTARU în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353632_a_354961]
-
ning.com http://atelier.liternet.ro http://cititordeproza .ning.com http://junimeadigitala .ning.com http://negrupealb .ning.com http://casa-gandului.ning.com http://cuvintealese .ning.com http://poezierocada .ning.com http://romaniadindiaspora .ning.com http://dhyeata.wordpress.com http://www.aromanul.ro http://news.radiometafora.ro http://elenatomaxxl.blogspot.com http://hyperliteratura.ro http://conexiunicrestine.ro http://agonia.ro http://www.acum.tv http://www.sferaonline.ro http://lucianblaga-sebes.ning.com/profile/IrinaMihalca?xg source=activity Există un loc numit ~ poezie , un
PROFIL DE AUTOR de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/340616_a_341945]
-
totodată că acest grup să devină o componentă culturală, artistică și socială importantă a comunității românești din Georgia, SUA. Că o paranteză, părinții copiilor și nu numai (toate persoanele adulte) care vor să facă mișcare în ritm de dans românesc, aroman, grecesc, ș.a., vă informez că după repetiția copiilor, incepand cu ora 8:30 p.m., avem un curs de dans exclusive pentru adulți, deci vă invităm (oficial) la dans! Pentru mai multe informații, mă puteți contacta pe adresa ghiocelul@yahoo.com
INTERVIU REALIZAT CU DL. MARIAN STATE de MARA CIRCIU în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343176_a_344505]
-
luna lui Eminescu, în februarie ne amintim cu un surâs pe buze de ironicul, genialul și mereu contemporanul Caragiale. Ion Luca Caragiale s-a născut în comuna Haimanale, jud. Dâmbovița la data de 1 februarie, 1852 într-o familie de aromani recent stabilită pe teritoriul românesc, din sursele vremii știm că tatăl său și frații acestuia s-au nascut la Constantinopol. Înclinația spre literatura și în special artă dramatică o regăsim în ADN-ul acestei familii, ambii săi unchi paterni, Iorgu
D'ALE LUI CARAGIALE de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347316_a_348645]
-
fosta Thracie Antică (datorită Imperiilor Antice, Evmezice și Contemporane ce-au ținut în beznă Pelasgimea > Valahimea Sud-Dunăreano-Balcano-Anatoliană, interzicâbdu-i școlile în limba maternă, interzicându-i Biserică în limba maternă, interzicându-i istoria etc., până la „conștiință-națională-zero“) - faptul că dialectul macedovalah (sau macedoromân, aroman / arman, schipetar etc.) a conservat (în „ruinele lingvistice“ că de-o Sarmisegetusă de azi) un tezaur lexico-morfo-sintactic valah, demn de toată atenția cercetătorilor-lingviști (ce nu s-au pus, au refuzat, ori refuză a se pune în slujba lingvisticii dictate de
POEZII PELASGE-VALAHE INTR-UN CHIP DIALECTAL MACEDON INCA NEINTELEGANDU-SE CU CEL LITERAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376120_a_377449]
-
darul poeziei, Victor Enache scrie în graiul străbunilor săi, în aromana, dar și în română literară. Idiomul în care-și compune versurile, desi dispersat în toate statele din Balcani, dar și în România, este înțeles de toate comunitățile aromânești, cu toate ca aromanii învăța în școlile de stat din toate țările în care viețuiesc alte limbi decât cea pe care au deprins-o de la părinții lor. Liric prin excelență, poetul abordează temele tradiționale ale literaturii aromane: dragostea de neam, nostalgia după locurile de
POEZII PELASGE-VALAHE INTR-UN CHIP DIALECTAL MACEDON INCA NEINTELEGANDU-SE CU CEL LITERAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376120_a_377449]
-
Colaborează cu poezie V. Voiculescu, Ion Pillat, Emil Botta, Mihai Beniuc, Ion Bălan, Emil Giurgiuca, N.I. Herescu, Virgil Nistor, Iulian Vesper, D. Ciurezu, Vlaicu Bârnă; semnează eseuri Basil Munteanu, Octavian C. Tăslăuanu, Dan Botta, Th. Capidan (un studiu etnografic despre aromani, publicat în numărul 2/1941), Mircea Vulcănescu, Sever Pop, Al. Busuioceanu, G. Murnu. În numărul 2/1941 apar fragmente din românul istoric Marcu Crăișorul de Anton Balotă. Cronică literară este semnată de Dragoș Vrânceanu și Emil Giurgiuca, iar cronică plastică
DACIA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286648_a_287977]
-
și tu, dacă poți: ce fel de om e ăsta? Ce fel de român, e, oare? Hop! Stai! Stai așa. Că ți-am găsit răspunsul mult căutat. Ei?! Da. Ăsta, mă, nu e român. Dar, ce e, mă? Ăsta e aroman. A, ce? Aroman. Nu-nțeleg. E un român aparte, unul cam cum nu prea sunt românii noștri. Adică?! Adică, să-ți fie rușine să fii șef; să muncești ca stricatul de minte; să-i tragi și pe alții după tine
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
poți: ce fel de om e ăsta? Ce fel de român, e, oare? Hop! Stai! Stai așa. Că ți-am găsit răspunsul mult căutat. Ei?! Da. Ăsta, mă, nu e român. Dar, ce e, mă? Ăsta e aroman. A, ce? Aroman. Nu-nțeleg. E un român aparte, unul cam cum nu prea sunt românii noștri. Adică?! Adică, să-ți fie rușine să fii șef; să muncești ca stricatul de minte; să-i tragi și pe alții după tine, ca un magnet
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
Se constituie Consiliul pentru Problemele Românilor de Pretutindeni - denumit în continuare Consiliu - organism consultativ al Guvernului, coordonat de Comitetul Permanent al Congresului Spiritualității Românești. ... (2) Consiliul are ca scop multiplicarea și consolidarea legăturilor statului român cu românii de pretutindeni (români, aromani, vlahi etc.) și acționează pentru păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase, în continuare cu documentele internaționale și reglementările europene în materie și cu respectarea legislației statului ai cărui cetățeni sunt. ... Articolul 2 (1) Consiliul este
HOTĂRÎRE Nr. 581 din 4 august 1995 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului pentru Problemele Românilor de Pretutindeni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113152_a_114481]
-
de la Moscova; - Regiunea Herta; - Insula Șerpilor; - Bunuri românești în străinătate (clădiri, școli, biserici); - Proiecte de partiție a României; - Proiecte de "automatizare" a unor regiuni din România (Banat, Transilvania); - Comunități românești peste hotare; - Minoritățile românești din Ungaria, Iugoslavia, Bulgaria, U.R.S.S.; aromanii din Grecia și Albania; - Evoluții în structura etnică a Transilvaniei. Anexă B MĂSURI destinate să faciliteze activitatea de cercetare în cadrul arhivei Ministerului Afacerilor Externe 1. Ministerul Afacerilor Externe va lua măsuri menite să asigure accesul cercetătorilor români la documentele diplomatice
HOTĂRÂRE nr. 563 din 14 august 1991 privind valorificarea arhivei Ministerului Afacerilor Externe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141771_a_143100]
-
frazeologice. După cum spunea Joseph Vendryes, "Peninsula Balcanică a fost dintotdeauna și rămîne un puzzle de limbi, ca și de rase, de naționalități și de religii"3. Acest conglomerat are în vedere limbi indo-europene slave (bulgară, macedoneană, sîrbo-croată), romanice (dialectele dacoromân, aroman, meglenoroman și istroroman ale limbii române, dar și iudeospaniola - ladino), albaneză, greacă și țigăneasca (rromani). Se aduce în discuție și turcă, limba uralo-altaică222. Unii romaniști ajung chiar să individualizeze limba română în context romanic prin "balcanismul" sau: "Sub aspect tipologic
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
a început să capete prin sec. V trăsături proprii care duc la formarea limbii române (sec. VII-VIII). Latină s-a transformat în română înainte de contactul acesteia cu slavă veche. Patru mari grupe de dialecte: dacoromân (identificat, impropriu cu limba română), aroman (macedoromân), meglenoroman, istroroman. Ultimele 3 sînt numite dialecte sud-dunărene. Dialectul aroman are cca 500000 de vorbitori în Grecia, Albania, Macedonia, Șerbia, Bulgaria și România. Singurul dialect sud-dunărean în care s-a dezvoltat o literatura culta. Cel mai arhaic dialect românesc
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
la formarea limbii române (sec. VII-VIII). Latină s-a transformat în română înainte de contactul acesteia cu slavă veche. Patru mari grupe de dialecte: dacoromân (identificat, impropriu cu limba română), aroman (macedoromân), meglenoroman, istroroman. Ultimele 3 sînt numite dialecte sud-dunărene. Dialectul aroman are cca 500000 de vorbitori în Grecia, Albania, Macedonia, Șerbia, Bulgaria și România. Singurul dialect sud-dunărean în care s-a dezvoltat o literatura culta. Cel mai arhaic dialect românesc, apropiat de protoromâna. Configurație dialectala complexă. Dialectul meglenoroman se vorbește în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
se vorbește în Grecia (regiunea Meglen și orașele Salonic, Aridea, Axiupolis), Macedonia, Șerbia, Turcia și România. Număr de vorbitori în scădere dramatică, cca 5 mii, toți bilingvi, față de cca 25 mii acum cîteva decenii. Punte între dialectal dacoromân și cel aroman. Dialectul istroroman, dialect românesc pe cale de dispariție datorită presiunii limbăă sîrbo-croate. Cca 1500 vorbitori bilingvi față de 6 mii acum cateva decenii. Se vorbește în nord-vestul Croației (Peninsula Istria și provoncia Ćićarija). Dacoromâna are o configurație dialectala controversată (între 2 și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
, Ion (11.X.1887, Vlahoclisura, Grecia - 1946), poet, prozator, publicist și traducător. Este fiul unui comerciant aroman. A urmat liceul la Bitolia (Macedonia), apoi Facultatea de Filosofie și Litere din București. Debutează editorial cu un volum scris în dialectul aroman, Cântițe și-ndoauă isturii aleapte, apărut în 1912. Este corespondent al ziarului atenian „Elephteron Vima”, redactor la „Viitorul
FOTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287075_a_288404]
-
, Ion (11.X.1887, Vlahoclisura, Grecia - 1946), poet, prozator, publicist și traducător. Este fiul unui comerciant aroman. A urmat liceul la Bitolia (Macedonia), apoi Facultatea de Filosofie și Litere din București. Debutează editorial cu un volum scris în dialectul aroman, Cântițe și-ndoauă isturii aleapte, apărut în 1912. Este corespondent al ziarului atenian „Elephteron Vima”, redactor la „Viitorul” din București și director împreună cu Romulus P. Voinescu, la „Propilee literare” (1926-1929). Colaborează la „Sămănătorul”, „Luceafărul”, „Literatorul”, „Convorbiri critice”, „Flacăra”, „Universul” ș.a. Pentru
FOTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287075_a_288404]
-
Vis și realitate (1927), pe fundalul ultimelor decenii ale Imperiului Otoman, destinul unui tânăr intelectual de extracție modestă, care ajunge lider al mișcării de modernizare a Turciei. În remake-ul Daphnis și Chloe ai vremei noastre (1928), protagonist e un intelectual aroman, stabilit în cele din urmă în regatul român și visând la unirea tuturor conaționalilor. Scrieri cu teza, „românele” sunt mai mult niște disertații istorico-patriotice cu caracter eseistic și moralizator. De aceeasi factura sunt nuvelele și povestirile O rătăcire în infinit
FOTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287075_a_288404]
-
Va publicam literatura nai mă mult, mă ți pagiñi di istorie, di informație enciclopedica în general, traduceri din literaturi xeani și, maxus, din literatura statelor iu bănăm”. Că și revista „Deșteptarea”, noua publicație prezintă pagini întregi de beletristica în dialectul aroman, pe lângă cronici literare, studii de literatură, reportaje etc. scrise în limba română. Se pune în evidență efortul statului român de a răspândi printre românii de la sudul Dunării cultură întregului popor, ca unic instrument de rezistență la asimilarea de către colectivitățile majoritare
DIMANDAREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286769_a_288098]
-
efortul statului român de a răspândi printre românii de la sudul Dunării cultură întregului popor, ca unic instrument de rezistență la asimilarea de către colectivitățile majoritare în mijlocul cărora aceștia trăiesc. Revista se constituie într-o veritabilă sursă de informații privindu-i pe aromani din cele mai vechi timpuri până astăzi, oferind informații literare și științifice, cu precădere de istorie; publicația este totodată o adevarată antologie de poezie și de proza aromana. Că și „Deșteptarea”, D. se expediază gratuit asociațiilor aromane din Grecia, Albania
DIMANDAREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286769_a_288098]
-
I. U. Soricu, Ov. Densusianu. Un loc important îl ocupă textele despre limba, cultura și tradițiile românilor sud-dunăreni, precum Poezia populară la macedoromâni (Nuși Tulliu), Românii macedoneni și colonizarea (Spiru Bojgoli), Pentru cine și alături de cine trebuie să luptăm noi, aromanii? (P. Bucovalla), Despre poetul H. Zalacosta (V. Diamandi-Aminceanul), Problema aromanilor (I. Nica), Macedoromânii în istorie (Ion Foți), Despre poetul Costă Crystalli (V. Diamandi-Aminceanul), Din istoria românilor balcanici (G. Murnu), Aromanii în lumina cântecelor populare albaneze (Dimitrie P. Păscu), Poezia pătimirii
DIMANDAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286770_a_288099]
-
textele despre limba, cultura și tradițiile românilor sud-dunăreni, precum Poezia populară la macedoromâni (Nuși Tulliu), Românii macedoneni și colonizarea (Spiru Bojgoli), Pentru cine și alături de cine trebuie să luptăm noi, aromanii? (P. Bucovalla), Despre poetul H. Zalacosta (V. Diamandi-Aminceanul), Problema aromanilor (I. Nica), Macedoromânii în istorie (Ion Foți), Despre poetul Costă Crystalli (V. Diamandi-Aminceanul), Din istoria românilor balcanici (G. Murnu), Aromanii în lumina cântecelor populare albaneze (Dimitrie P. Păscu), Poezia pătimirii și a meliorismului în literatura aromâneasca (I. Gh. Scrima), Cântece
DIMANDAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286770_a_288099]
-
Bojgoli), Pentru cine și alături de cine trebuie să luptăm noi, aromanii? (P. Bucovalla), Despre poetul H. Zalacosta (V. Diamandi-Aminceanul), Problema aromanilor (I. Nica), Macedoromânii în istorie (Ion Foți), Despre poetul Costă Crystalli (V. Diamandi-Aminceanul), Din istoria românilor balcanici (G. Murnu), Aromanii în lumina cântecelor populare albaneze (Dimitrie P. Păscu), Poezia pătimirii și a meliorismului în literatura aromâneasca (I. Gh. Scrima), Cântece populare aromânești după izvoare slave (Vasile Christu), Poezia armatolilor în literatura populară neogreaca (Ion Scrima) ș.a. De o atenție deosebită
DIMANDAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286770_a_288099]