164 matches
-
rezervă pentru publicații nautice electronice ....................... 3.1. Receptor pentru sistemul mondial de navigație prin satelit/sistem terestru de radionavigație*), **) .................................. 3.2. Radar în 9 GHz*) ..................................................... 3.3. Radar secundar (3 GHz/9 GHz**))*) .................................... 3.4. Sistem radar cu trasare automată (ARPA)*) ............................ 3.5. Echipament de urmărire automată*) .................................... 3.6. Al doilea echipament de urmărire automată*) .......................... 3.7. Echipament electronic de trasare*) ................................... 4. Sistem automat de identificare (AIS) ................................... 5.1. Înregistrator de date privind voiajul (VDR)**) ....................... 5.2. Înregistrator simplificat de date
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261032_a_262361]
-
unitate știe exact ce misiune are, pun în evidență calitățile deosebite ca tactician pe care le are Cezar. Pompei își așează oastea cu aripa dreaptă sprijinindu-se pe râul Enipeus, sub comanda lui Lentulus, centrul sub comanda lui Scipio și arpa stângă sub comanda lui Ahenobarbus. Pe aripa stângă este așezată călărimea, 7.000 de oameni plus arcașii și aruncători cu praștia de sub comanda lui Labienus. Nici o dispoziție specială, în privința desfășurării bătăliei. Superior numericește, Pompei considera firesc să înfrângă cavaleria inamică
Bătălia de la Pharsalus () [Corola-website/Science/318450_a_319779]
-
de la Băneasa s-au folosit avioane de tip de Havilland Moth, cap de formație fiind Mihail Romanescu, aripă dreapta Ivanovici și aripă stânga Manolescu. În 1932 capul formației de acrobație devine căpitanul Mihail Pantazi, care era director de zbor la ARPA, iar evoluția se face pe trei avioane ICAR M23b ale ARPA, vopsite roșu. Demonstrația inaugurală este făcută la 16 octombrie, la mitingul de la Băneasa, cu care ocazie formația își capătă porecla de „"Dracii Roșii"”. În 1934 și 1935 vor zbura
Maximilian Manolescu () [Corola-website/Science/331496_a_332825]
-
cap de formație fiind Mihail Romanescu, aripă dreapta Ivanovici și aripă stânga Manolescu. În 1932 capul formației de acrobație devine căpitanul Mihail Pantazi, care era director de zbor la ARPA, iar evoluția se face pe trei avioane ICAR M23b ale ARPA, vopsite roșu. Demonstrația inaugurală este făcută la 16 octombrie, la mitingul de la Băneasa, cu care ocazie formația își capătă porecla de „"Dracii Roșii"”. În 1934 și 1935 vor zbura pe avioane ICAR Universal Acrobatic. În sezonul din 1937, după decesele
Maximilian Manolescu () [Corola-website/Science/331496_a_332825]
-
în locul lui Ivanovici. Ulterior devine pilot de linie al LARES. În 1933 participă, alături de locotenent-comandorul Alexandru Cernescu, căpitanul George Davidescu, Mihail Pantazi, Petre Ivanovici și Dumitru Ploeșteanu la in raid aviatic în Africa, efectuat cu trei avioane ICAR M23b ale ARPA. Traseul planificat era București - Istanbul - Eskișehir - Konya - Adana - Alep - Damasc - Gaza - Cairo - Luxor - Assuan - Wadi Halfa - Atbara - Khartum - Malakal - Juba - Kisumu - Nairobi - Dodoma - Mbeya - Mpika - Broken Hill - Salisbury - Bulawayo - Pietersburg - Johannesburg - Kimberley - Victoria West - Cape Town și retur. Ajungând la Malakal
Maximilian Manolescu () [Corola-website/Science/331496_a_332825]
-
cu placaj și parțial cu pânză. Avionul era echipat cu motorul Siemens Halske SH 13b, motor cu 5 cilindri în stea, cu o putere de 80 CP. Avionul a fost foarte mult folosit în școlile civile de pilotaj din România. ARPA avea în dotare 10 avioane de acest tip. De asemenea acest avion era nelipsit din programul mitingurilor aeriene din acea vreme. Populara „Escadrilă Argintie”, cum era denumită formația de avioane ICAR M23b a ARPA a executat în cadrul acestor mitinguri nenumărate
ICAR M23b () [Corola-website/Science/325719_a_327048]
-
școlile civile de pilotaj din România. ARPA avea în dotare 10 avioane de acest tip. De asemenea acest avion era nelipsit din programul mitingurilor aeriene din acea vreme. Populara „Escadrilă Argintie”, cum era denumită formația de avioane ICAR M23b a ARPA a executat în cadrul acestor mitinguri nenumărate zboruri de agrement cu cei dornici să primească „botezul zborului”. Tot pe avioane ICAR M23b evolua inițial și formația de acrobație aeriană a ARPA, "Dracii Roșii". Datorită construcției sale reușite și calităților sale de
ICAR M23b () [Corola-website/Science/325719_a_327048]
-
Argintie”, cum era denumită formația de avioane ICAR M23b a ARPA a executat în cadrul acestor mitinguri nenumărate zboruri de agrement cu cei dornici să primească „botezul zborului”. Tot pe avioane ICAR M23b evolua inițial și formația de acrobație aeriană a ARPA, "Dracii Roșii". Datorită construcției sale reușite și calităților sale de zbor cu avionul ICAR M23b s-au realizat două performanțe: Echipaj: 2 piloți
ICAR M23b () [Corola-website/Science/325719_a_327048]
-
au apărut "Destinos vecen finezas" de Juan de Navas și "Fragmentos músicos" de Pablo de Nassare. Tot aici au fost publicate și lucrările teoretice scrise de José de Torres, cea mai importantă fiind "Reglas generales para acompañar órgano, clavicordio o arpa" (1702), primul tratat spaniol de "basso continuo".
José de Torres () [Corola-website/Science/329385_a_330714]
-
cel puțin teoretic) de o clasă specifică de organizații. TLD-urile au trei sau mai multe litere și se numesc în funcție de tipul de organizație pe care îl reprezintă (de exemplu .com pentru organizații comerciale). Momentan există următoarele gTLD-uri (plus .arpa, care este uneori considerat și el un gTLD): Următoarele gTLD sunt pe cale de a fi aprobate și s-ar putea să fie adăugate la serverele de nume ("nameserver") rădăcină în viitorul apropiat: La început, în ianuarie 1985, au fost implementate
Domeniu generic de nivel superior () [Corola-website/Science/305523_a_306852]
-
CV-ADI, CV-AVA și CV-AUP. În luna aprilie s-au mai adăugat două avioane de tip Junkers F.13, înmatriculate CV-JAB și CV-JAC. Cel înmatriculat CV-JAB era nou iar cel înmatriculat CV-JAC era fabricat în 1928 și a fost folosit de către ARPA. Guvernul României a dezvoltat un program pentru crearea de noi linii aeriene naționale precum și internaționale care urmau a fi operate de către compania de stat precum și de operatori privați. Astfel planul întocmit prevedea deschiderea următoarelor linii aeriene: Pentru realizarea acestui plan
LARES () [Corola-website/Science/314102_a_315431]
-
poartă numele de nucleu sau kernel și oferă servicii precum: pornirea și oprirea altor programe; accesul la sistemul de fișiere; gestionarea resurselor și dispozitivelor hardware, etc. Prima încercare de standardizare a sistemelor de tip UNIX a avut loc în cadrul proiectului ARPA și a fost documentată în RFC 681. Documentul descrie cerințele sistemului Unix pentru a fi folosit ca un ARPANET "mini-host". ARPANET avea să devină mai târziu Internetul din ziua de astăzi. Procesul de evaluare a fost de asemenea bine documentat
UNIX () [Corola-website/Science/296561_a_297890]
-
Yvonne Merin, Erika Müller-Fürstenau, Irma Münch, Ingrid Ohlenschläger, Helga Piur, Helga Raumer, Käthe Reichel, Sigrid Roth, Maria Rouvel, Antje Ruge, Karla Runkehl, Steffie Spira, Sonja Sutter, Lissy Tempelhof, Sabine Thalbach, Dora Thalmer, Ilse Voigt, Else Wolz, Marianne Wünscher. Actori: Johannes Arpe, Alfred Balthoff, Reimar Johannes Baur, Hermann Beyer, Gerhard Bienert, Gerd Biewer, Lothar Blumhagen, Manfred Borges, Erich Brauer, Karl Brenk, Hans-Joachim Büttner, Bruno Carstens, Norbert Christian, Fritz Decho, Fred Delmare, Jochen Diestelmann, Fritz Diez, Werner Dissel, Josef Peter Dornseif, Horst Drinda
Listă de actori din filme în limba germană () [Corola-website/Science/321679_a_323008]
-
George Davidescu făcea parte din Subsecretariatul de Stat al Aerului și s-a ocupat de organizarea propriu-zisă, fiind totodată și principalul navigator. Mihail Pantazi era profesor de motoare de avion, instructor și director de zbor la școala de pilotaj a ARPA.. Primul traseu studiat era un raid în jurul Mării Mediterane, pornind din București, prin Asia Mică, Egipt, nordul Africii, Spania, Franța și înapoi la București. Deși distanța de parcurs depășea 10 000 km, nu a fost considerat suficient de dificil. Pentru
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
până la Cape Town, efectuat de o formație de trei avioane de școală și antrenament, având practic performanțele unor avioane de turism. Lungimea traseului dus-întors depășea 24 000 km. Pentru efectuarea raidului au fost alese trei avioane de tip ICAR M23b ale ARPA, înmatriculate YR-AAP, YR-ABL și YR-ABO. Prin demersurile Subsecretariatului de Stat al Aerului, benzina necesară raidului a fost asigurată de Astra Română, iar livrarea ei a fost intermediată de societatea Shell. Tot societatea Shell a pus la dispoziție materialul documentar: ghiduri
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
apă, hărți la scara 1:1 000 000 sau 1:2 000 000, acte și chiar pistoale. Drept coechipieri au fost cooptați lt. Petre Ivanovici și Max Manolescu, piloți de acrobație și instructori de zbor la școala de pilotaj a ARPA, și maistrul mecanic Dumitru Ploeșteanu. Echipajele au fost repartizate astfel: la bordul YR-AAP Cernescu și Manolescu, la bordul YR-ABL Davidescu și Ivanovici, iar la bordul YR-ABO Ploeșteanu și Pantazi. Traseul planificat al raidului era București - Istanbul - Eskișehir - Konya - Adana - Alep
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
Ion Antonescu. Ulterior a deținut funcția de director al aviației civile. Nu a luptat pe front. Mihail Pantazi (1897-1936), ofițer de artilerie, ulterior aviator, luptă în Primul Război Mondial. După război este profesor de motoare de avion și inițiator al ARPA. Evoluează în numeroase demonstrații de acrobație aeriană, fiind unul dintre membrii inițiali ai formației Dracii Roșii. Ia parte la raidurile din 1933 și 1935 din Africa. Gheorghe Jienescu (1894-1971), ofițer de infanterie ulterior aviator, luptă în Primul Război Mondial. După
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
raiduri și demonstrații aviatice. În al Doilea Război Mondial este comandanta unei escadrile de transport, la Odesa. Petre Ivanovici (1898-1936), instructor de zbor la Centrul de Instrucție al Aeronauticii Române (militar) din Tecuci și la Școala Civilă de Zbor a ARPA. Evoluează în numeroase demonstrații de acrobație aeriană, fiind unul dintre membrii inițiali ai formației Dracii Roșii. Din 1935 pilot de linie al SARTA. Max Manolescu (1902-1985) este și el instructor de zbor la Centrul de Instrucție al Aeronauticii Române din
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
inițiali ai formației Dracii Roșii. Devine pilot de linie al Air France. După al Doilea Război Mondial emigrează și mai zboară mulți ani în toată lumea, ca pilot de linie. Mecanic de motoare de aviație la Școala Civilă de Zbor a ARPA, având și brevet de pilot. Mecanic de motoare de aviație la Școala Pregătitoare de Ofițeri Naviganți Cotroceni, având și brevet de pilot.
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
ti posa sui clivi, sui coll, ove olezzano tepide e molli l'aure dolci del suolo natal! Del Giordano le rive saluta, di Sionne le torri atterrate. O mia Patria, sì bella e perduta! O membranza sì cara e fatal! Arpa d'or dei fatidici vati, perché muta dal salice pendi? Le memorie del petto riaccendi, ci favella del tempo che fu! O simile di Solima ai fati, traggi un suono di crudo lamento; o t'ispiri il Signore un concento
Nabucco () [Corola-website/Science/307613_a_308942]
-
(ARPA) a fost o asociație civilă din România, care a activat în perioada interbelică, având ca scop sprijinirea dezvoltării aviației. Pentru formarea piloților a patronat o școli de zbor, a procurat material volant, a angajat instructori de zbor și a dus
Asociația Română pentru Propaganda Aviației () [Corola-website/Science/329676_a_331005]
-
intensă activitate de promovare a aviației. Asociația avut în dotare peste 40 de avioane și a fost activă pe aerodromurile de la Băneasa, Clinceni, Giulești, Otopeni și Popești-Leordeni din jurul Bucureștiului, precum și a altor orașe cum ar fi Alexandria, Cluj și Iași. ARPA a fost înființată în 1926 la inițiativa unui comitet în frunte cu col. Gheorghe Rujinschi. În scopul atragerii de fonduri asociația a publicat articole în revista "România Aeriană", a organizat conferințe, expoziții, serbări, mitinguri aviatice și concursuri dotate cu cupe
Asociația Română pentru Propaganda Aviației () [Corola-website/Science/329676_a_331005]
-
revista "România Aeriană", a organizat conferințe, expoziții, serbări, mitinguri aviatice și concursuri dotate cu cupe aviatice ("Cupa „M. Zorileanu”, Cupa „V. Craiu”"), zboruri de agrement cu pasageri, colecte, obținând și donații, subvenții și cotizații. În primii doi ani de activitate ARPA a colectat circa 25 milioane de lei, din care în anul 1928 s-au cumpărat 5 avioane, dintre care două au participat la Concursul Micii Antante și Poloniei. În anul 1929 ARPA a emis un timbru benevol pentru susținerea aviației
Asociația Română pentru Propaganda Aviației () [Corola-website/Science/329676_a_331005]
-
și cotizații. În primii doi ani de activitate ARPA a colectat circa 25 milioane de lei, din care în anul 1928 s-au cumpărat 5 avioane, dintre care două au participat la Concursul Micii Antante și Poloniei. În anul 1929 ARPA a emis un timbru benevol pentru susținerea aviației ("Timbrul A.R.P.A."), care din 1930 va deveni obligatoriu, sub denumirile de "Timbrul Aviației" (1931 și 1936), respectiv "Fondul Aviației" (1936). Cu fondurile obținute ARPA a înființat în 1929 două cinematografe - Cinema
Asociația Română pentru Propaganda Aviației () [Corola-website/Science/329676_a_331005]
-
Micii Antante și Poloniei. În anul 1929 ARPA a emis un timbru benevol pentru susținerea aviației ("Timbrul A.R.P.A."), care din 1930 va deveni obligatoriu, sub denumirile de "Timbrul Aviației" (1931 și 1936), respectiv "Fondul Aviației" (1936). Cu fondurile obținute ARPA a înființat în 1929 două cinematografe - Cinema „Arpa” la Cercul Militar din București și unul la Câmpina - o școală de popularizare a aviației frecventată de 600 de cursanți, o școală tehnică care a brevetat o serie de 20 de mecanici
Asociația Română pentru Propaganda Aviației () [Corola-website/Science/329676_a_331005]