163 matches
-
lumina cea galbenă [a] soarelui, astfel încît întreagă acea boltă părea un soare mare care îmbrățișa o lume, lumea deasupra cerului. Aerul tot era de lumină de aur, totul era lumină de aur, amestecat în gemetul lin și curat al arpelor de argint în mînele unor îngeri ce pluteau în haine de argint, cu aripi lungi, albe, strălucite, prin întinsul acel imperiu de aur. Pluteau ca genii abia văzute, umbre mai transparente, cu pielița vânătă ca marmura ce pare moale, cu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
În giuru-Omnipotenței miniștrii toți s-adună, Atenți În tot amorul, ascultă, se supun. Văd toți pe Fiul gloriei l-a Patrelui său dreaptă Și cunoscut se face Cuvîntul peste tot; La vocea-i mundiferă creația așteaptă Și laudă, mărire din arpele lor scot. Și spirite, și geniuri, și minți ce nasc știință Se-ntrec să se Închine la Marele Cuvînt, Prin el să se-ntregească În toată-a lor ființă Si-ntr-Însele să cheme al lui coborămînt. O nouă sărbătoare În ceruri
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
1846, I. Catina se adresează unei Elize: „Tu ești Înger, eu sînt demon”. Al. Pelimon, pentru care „viața este un delir”, iar Amorul un mister și o beție, are ca muze pe Emilia și pe Ecaterina. Beatricea lui C.D. Aricescu (Arpa română, 1852) se cheamă Eliza, nume care apare și la Racine și la Molière. Dimitrie Dăscălescu (Ziorile, 1854) are de asemenea o Elisa, „limbă suavă de poezie”... Muzele lui Al. Sihleanu (Armonii intime, 1857) sînt Ema, Sofia și Elvira. Cele
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
În basmul mai sus amintit, găsim un tînăr retras din lume și călugărit. E slab ca umbra și doarme pe-un pat de zdrențe, întinse pe două scînduri, Bea apă amară, din mare, ca să moară mai curînd. Călugărul cîntă pe arpa-i cu strunele de aramă, deci un călugăr poet. Noaptea, o rază albă coboară din cer, pe o scară de aur și intră pe fereastră, în chilia de piatră a călugărului. Aici ia chip de înger, cu părul blond, de
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
chip de înger, cu părul blond, de aur, cu ochii mari, albaștri, cu haina argintie și cu flori albastre prin păr. În frunte, are o stea de foc. De observat marea asemănare a acestui înger cu Casandra de la Ipotești. Cîntecul arpei dezmiardă simțirea îngerului. Cînd luna asfințește după codri, îngerul iese pe fereastră și se suie la cer, pe-o rază. Călugărul o crede făptură aievea, cu gînd din gîndul său și cu suflet din sufletul său. "O, zice călugărul de-
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
travertin, iar fundul din nisipuri și mâluri. În lac se varsă 28 de râuri scurte și repezi, iar scurgerea spre Marea Caspică se face prin sistemul Razdan-Araks-Kura. Pentru reducerea cantității de apă evaporată s-a adus în lac, din râul Arpa printr-un tunel de 48 km, un volum de apă de 250-300 milioane m3 pe an, valorificat prin centrale electrice. Situat într-un climat subtropical lacul îngheață rar pe toată suprafața Ănumai de 8 ori după 1883). Fauna și flora
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
2000-2002) și Timpul (2001-2002). Consilier editorial și redactor-șef adjunct al revistei "Acces", Pașcani (2001). Redactor al revistei "Poezia" (din 2003). Redactor șef adjunct al revistei "Carmina Balcanica", Iași, Brăila (din 2008). Secretar al Asociației Revistelor și Publicațiilor din Europa (ARPE) (din 2008). Debut editorial cu Pelerinul (1996). Colaborează cu articole și poeme în reviste din România ("Convorbiri literare", "Cronica", "Acces", "Poezia", "Dacia literară", "Revista română", "Luceafărul", "Albanezul", "Magazin istoric", "Oglinda literară", "Gazeta de Est", "Unu", "Tomis", "Ex Ponto", "Porto Franco
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
aparatele noastre au încetat să transmită"19. *** Progresul inovator din ultimele două decenii al unui sistem internațional de rețele de comunicații computerizate oferă o ilustrare finală a sferelor macropublice. Bazată pe tehnici ca transferul rapid dezvoltate în anii 1960 de ARPA (Agenția pentru Proiecte de Cercetare Avansată) pentru Departamentul Apărării din Statele Unite, o rețea mondială de computere, finanțată de guverne, de oameni de afaceri, de universități și de cetățeni, începe să atragă beneficiari de pe toate continentele și de toate nivelele. Internetul
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
de-amor, Să creadă lumile, să creadă stelele Că-i tactul lor. {EminescuOpIV 30} {EminescuOpIV 31} Cum sboară îngerii din stele-n stele, Barzii sbor, flutură printr-a lor bele; Din lungul horelor amestecate Barzii ridic-a lor glasuri bărbate. Arpele-n cântece par-că se sfarmă Când gem cu sufletul, când zic de-alarmă Musica sferelor: Seraphi adoară Inima lumilor ce-o încongioară, Dictând în cântece de fericire Stelelor tactul lor să le inspire. Și cum colorile ce se îmbină Naște
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
o frunte de undă rebelă Pe valul amar. Dar astăzi poetul cu inima-n ceruri, Răpit d-a ta voce în raiu de misteruri, Ș-aduce a minte că-n cerul deschis Văzut-a un geniu cântând Reveria, Pe-o arpă de aur, c-un Ave Maria - Și-n tine revede sublimul său vis. II Cum lebăda viața ei toată visează un cântec divin, Nu cântecul undei murinde pe luciul mărei senin, Cum galbena luncă visează o iarnă întreagă de-un
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
-n tine revede sublimul său vis. II Cum lebăda viața ei toată visează un cântec divin, Nu cântecul undei murinde pe luciul mărei senin, Cum galbena luncă visează o iarnă întreagă de-un cânt, Nu cântecul iernei cel aspru, nu arpa lui Eol în vânt, Ci lebăda cântecul morții, al morții cu chipul ei drag, iar lunca visează de doina voinicului celui pribeag: {EminescuOpIV 36} Astfel România, uitată-n Carpatul cel ars și bătrân, Visat-a de glasul tău dulce, de
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ziuă, eu sunt un soare, Eu sunt un flutur, tu ești o floare, Eu sunt un templu, tu ești un zeu? Iubitul meu. Tu ești un rege, eu sunt regină, Eu sunt un caos, tu o lumină, Eu sunt o arpă muiată-n vânt - Tu ești un cânt. poetul Tu ești o frunte, eu sunt o stemă, Eu sunt un geniu, tu o problemă, Privesc în ochi-ți să te ghicesc - Și te iubesc! IUBITA Îți par o noapte, îți par
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Iubit poet? {EminescuOpIV 50} O tot ce-i mistic, iubite barde, În acest suflet ce ție-ți arde, Nimica nu e, nimic al meu - E tot al tău. {EminescuOpIV 51} BASMUL CE I L-AȘ SPUNE EI O, dă-mi arpa de aramă Și mi-o pune-n brațul stâng, Ochii tăi se plec cu teamă Tu roșești - glasu-mi te chiamă, Coardele încet te plîng! Vino dar, palidă zână, Pune fața pe-al meu piept, Gâtul tău pe brațu-mi drept, Tu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
treptat, Cu chip blând și luminat Și pe lire sunătoare Cântau dulce și curat. {EminescuOpIV 53} La picioarele Mariei Genunchiat pe-un nor de-argint, Alb ca lebeda pustiei, Blând ca glasul poeziei, Sta un înger cugetând; Și-a luat arpa-i de aur Și trecând mâna pe ea A-nceput a răsuna Raiul... luncile-i de laur De-un blând Ave Maria. Acel înger!... Fața pală, Ochiul negru, păr bălai - L-am văzut - o stea regală, O lumină triumfală, Și
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
uimiți stau în soare privindu-l țintit. Acolo prin ruini, prin stânci grămădite E peștera neagră zăhastrului mag; Stejari prăvăliți peste râuri cumplite Și stanuri bătrâne cu mușchi coperite; Încet se cutremur copacii de fag. Vuind furtunoasa-i și strașnică arpă Trec vânturi și clatin pădurea de brad, Prăval pietre mari din culmea cea stearpă, Aruncă bucăți cu pomi și cu iarbă Ce-n urlet în râuri se nărue, cad. Furtuna la caru-i lungi fulgere-nhamă Și-i mână cu glasul
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
El îmblă, risipește gândirile prin somn; Deși nu sunt aevea aceste lumi solare El tot le vede, simte, le-aude și le are. Când omul risipitu-i, un lut fără suflare, Sufletul în afară rămâne surd și orb: Un cântec fără arpă, o rază fără soare, Un murmur fără ape, e suflet fără corp, Dar înăuntru-i este o lume-ntinsă mare, Aevea-i pentru dânsul. Cum picături ce sorb Toate razele lumii într-un grăunte-uimit, În el îs toate, dânsul e-n
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
nume al unei revoluții tehnologice ce poate fi rezumata prin trimitere la ideea de digitalizare 64. Practic, dezvoltarea Internetului are trei faze majore. Este vorba, mai întâi, despre războiul nedeclarat între SUA și Uniunea Sovietică, ce a făcut să apară ARPA (Advanced Research Projects Agency), formată în 1957, după ce Uniunea Sovietică a lansat satelitul Sputnik. Datorită ARPA s-au putut transmite pentru prima dată mesajele între două calculatoare, mesaje care erau primite la scurt timp după transmitere, asincrone. A doua mare
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
Practic, dezvoltarea Internetului are trei faze majore. Este vorba, mai întâi, despre războiul nedeclarat între SUA și Uniunea Sovietică, ce a făcut să apară ARPA (Advanced Research Projects Agency), formată în 1957, după ce Uniunea Sovietică a lansat satelitul Sputnik. Datorită ARPA s-au putut transmite pentru prima dată mesajele între două calculatoare, mesaje care erau primite la scurt timp după transmitere, asincrone. A doua mare dezvoltare în istoria Internetului o reprezintă dezvoltarea unui set comun de protocoale de rețea, ceea ce a
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
escaladarea barierelor birocratice și subminarea valorilor statuate, inaugurând o lume nouă, "The Global Network Society"85. Începuturile Internetului sunt legate de crearea, în septembrie 1969, a ARPANET, o rețea de calculatoare și un program, lansate de Advanced Research Projects Agency (ARPA), Departamentul Apărării Statelor Unite, înființat în 1957. Este pasul decisiv în crearea postei electronice. Primele noduri de rețea, în 1969, au fost înființate la Universitatea din California, Los Angeles, Institutul de Cercetare Standford, Santa Barbara și Universitatea din Utah. Astfel, în
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
transmis primul e-mail86. Următoarea etapă a constituit-o stabilirea unui set comun de protocoale pentru a comunica o rețea cu alta în areale spațiale diferite (Local Area Network și Wide Area Network). În 1973, doi cercetători informaticieni, Robert Kahn, de la ARPA, si Vint Cerf, de la Universitatea Stanford, au demarat proiectul comun de construire a unei arhitecturi deschise a mediului network, care va fi cunoscută că TCP/IP, Protocolul pentru Controlul Transmisiei sau Protocol pentru Internet. În 1983, ARPANET se privatizează, permițând
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
fr., Paris, Gallimard (prima ediție americană: 1934). BERA Matthieu și LAMY Yvon (2003), Sociologie de la culture, Paris, Armand Colin. BOULY Anne-Chantal și VALIERE Michel (1993), La Conservation du patrimoine ethnographique: rapport au directeur du Patrimoine, Mission du patrimoine ethnologique, Poitiers, ARPE. CHOAY Françoise (1992), L’ Allégorie du patrimoine, Paris, Seuil. FABRE Daniel (coordonator) (2000), Domestiquer l’histoire: ethnologie des monuments historiques, Paris, MSH. JEUDY Henri-Pierre (1986), Mémoires du social, Paris, PUF. MALRAUX André (1965), Le Musée imaginaire, Paris, Gallimard. SIRE Marie-Anne
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
unui sistem anti ICBM ca o problemă de securitate națională de maximă prioritate, iar Forțele Terestre SUA au fost însărcinate cu coordonarea dezvoltării unui sistem antirachetă de nivel strategic 309. În același an a luat ființă Advanced Research Projects Agency (ARPA), agenție însărcinată cu identificarea unor noi abordări în domeniul militar, inclusiv pe linia dezvoltării capabilităților antirachetă. Anticipând dezvoltarea capabilităților ICBM sovietice, Advanced Research Projects Agency a lansat proiectul Defender, care examina toate fazele apărării antirachetă, inclusiv utilizarea de interceptori cinetici
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
balistice intercontinentale care să utilizeze interceptori nonnucleari, astfel că, până la începutul anilor 1980, principalul obiectiv al programului de apărare antirachetă a fost acela de a se dezvolta mijloace de interceptare care să nu aibă nevoie de focoase nucleare. Astfel, succesorul ARPA, Defense Advanced Research Projects Agency (DARPA), a înființat, în 1980, Directed Energy Office pentru a studia modalitățile de aplicare ale unor tehnologii nou apărute, laserul sau fasciculele de raze X, noua structură inițiind programul de apărare spațială TRIAD, compus din
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
și Control AIEA Agenția Internațională pentru Energie Atomică ALBM Air-launched Balistic Missile, rachetă balistică lansată din aer ALCM Air-launched Balistic Missile, racheta de croazieră lansată din aer ALTBMD Active Layered Theatre Ballistic Missile Defense ABMIS Airborne Ballistic Missile Intercept System ARPA Advanced Research Projects Agency BMDS Sistem de apărare împotriva rachetelor balistice BAMBI Ballistic Missile Boost Intercept CNAD Conference of National Armaments Directors CSI Comunitatea Statelor Independente CTBT Comprehensive Test Ban Treaty CTR Cooperative Threat Reduction DARPA Defense Advanced Research Projects
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
ÎI - mobilitate mult mai mare decât cea fiziologica, în sens V-0 și M-D depășind 1 mm; gradul III - mobilitate foarte accentuată în sens V-0, M-D, si vertical (axial) Clasificarea comparativa a mobilității dentare după Korber [171]: ARPA 1960 Statusul parodontal Gradul 0 clinic stabil, mobilitate fiziologica Gradul 1 mobilitate sesizabila , palpabila Gradul 1 vibrație, creșterea mobilității Gradul ÎI mobilitate vizibilă, evidență Gradul 2 mobilitate vizibilă Gradul III mobilitate la presiunea buzelor, a limbii și la presiune axiala
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]