1,691 matches
-
folosiți sclavi. Deși teoretic este posibil, nu am întâlnit dovezi arheologice în acest sens. Un studiu de arheologie preventivă a fost făcut în perioada 2001-2006 pe 0,2% din suprafața Roșiei Montane și au fost găsite aprox 10.000 de artefacte, însă nimic în ideea utilizării sclavilor, din cunoștințele mele. Roșia Montană Gold Corporation a cumpărat la propriu canalele (canaliile) de influență incepanda cu presa până la președintele României. Sunt cu atât mai motivați cu cat prețul aurului atinge cote istorice.... Poate
Istoria suferinței by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82466_a_83791]
-
principii care mențin încrederea în forțele proprii, forțe generatoare de energii capabile să articuleze probitatea gustului artistic, decența și rafinamentul opțiunilor estetice și care impun o disciplină interioară în stare să se instituie într-o pavăză în fața kitsch-urilor și artefactelor sonore de tot felul. Decizia, vrerea, consimțământul melomanului sunt expresii ale fermității și perseverenței în calificarea scopului și a mijloacelor printre prioritățile formării unei personalități pentru care curajul și inițiativa nu înseamnă neapărat a acționa sub presiunea unui impuls de
Melomanii și muzicile lor narative by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10226_a_11551]
-
legate de legitimarea postmodernismului muzical în termenii proprii acestuia, deoarece devine evidență nevoia unei sau mai multor chei hermeneutice specifice, care ne-ar permite vizualiza imaginii fenomenului artistic-muzical postmodern în calitatea lui de ansamblu organic de evenimente, sensuri, concepții și artefacte culturale și nu drept confuzie, eroare și sfârșit al artei. Este vorba aici despre algoritmul sau, eventual, despre un ansamblu de principii intrinseci postmodernismului muzical care l-ar putea, spre exemplu, explică și legitimă deopotrivă în calitatea lui de consecință
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
multicolore, suficiente ca număr pentru toata grupa, decat s-o refacă în calitatea ei de obiect singular și, pe deasupra, proprietate a educatorului. Putem admite că educatorul le-a dat până și "lipiciul" și că ei chiar ar încerca să refacă artefactul antic ale cărui sensuri nu le înțeleg, insă performanță maximă a unor preșcolari (în termenii modernității) se rezumă la a produce ansambluri mozaicate de fragmente disparate și totalmente dezarticulate, un colaj (de la: a lipi) care ar oglindi mai degrabă apetenta
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
alt unghi de atac. Din același unghi de atac din care se pune și problema apartenenței minimalismului american la postmodernitate, chiar dacă și cu mici diferențe graduale. În ambele situații termenul-cheie îl reprezintă fenomenul de stil, iar întrebarea este dacă un artefact muzical definibil cu claritate în termenii unei apartenente stilistice poate fi atribuit postmodernității? Că și canonul, că lista a referenților valorici, în istoria muzicii occidentale stilul se prezintă că o structură metanarativă - totalizatoare, determinanta și coercitiva, deci prin definitie modernista
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
și de a crea, prin intermediul manifestărilor culturale, o mai mare deschidere între persoane de vârste diferite. www.youtube.com/MAVAMontreal http://www.youtube.com/watch?v=jDGL f6LSlY http://www.mathkang.org/ksf/index.asp From: agoraromagnalatina@hotmail.com Subject: SOSESC ARTEFACTELE DE PREMIERE PT Concursul STARPRESS POESIS 2010 Oferite de AGORA ROMAGNA LATINĂ Canada Date: Fri, 6 Aug 2010 12:37:41 -0400 Stimata d-na Ligya Diaconescu / StarPress Vâlcea România Veste BUNĂ ! Artefactele de premiere AGORA ROMAGNA LATINĂ pt Concursul
La Montréal, prima zi de școală românească Cursuri oferite de profesori români, pentru copii și adulți Montréal, 13 septembrie 2010. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/85_a_473]
-
asp From: agoraromagnalatina@hotmail.com Subject: SOSESC ARTEFACTELE DE PREMIERE PT Concursul STARPRESS POESIS 2010 Oferite de AGORA ROMAGNA LATINĂ Canada Date: Fri, 6 Aug 2010 12:37:41 -0400 Stimata d-na Ligya Diaconescu / StarPress Vâlcea România Veste BUNĂ ! Artefactele de premiere AGORA ROMAGNA LATINĂ pt Concursul StarPress Poesis 2010 sunt pe drum ! Iatä aläturat lista cu fotografiile artefactelor pt Premiile I, ÎI și III, plus Diplomele pt Premii și Mențiuni (în acest an diplomele au format carte-postalä ). Am trimis
La Montréal, prima zi de școală românească Cursuri oferite de profesori români, pentru copii și adulți Montréal, 13 septembrie 2010. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/85_a_473]
-
LATINĂ Canada Date: Fri, 6 Aug 2010 12:37:41 -0400 Stimata d-na Ligya Diaconescu / StarPress Vâlcea România Veste BUNĂ ! Artefactele de premiere AGORA ROMAGNA LATINĂ pt Concursul StarPress Poesis 2010 sunt pe drum ! Iatä aläturat lista cu fotografiile artefactelor pt Premiile I, ÎI și III, plus Diplomele pt Premii și Mențiuni (în acest an diplomele au format carte-postalä ). Am trimis și mini-drapele și pins canadiene pt primii 16 laureați dat fiind cä AGORA ROMAGNA LATINĂ reprezintä o structurä român
La Montréal, prima zi de școală românească Cursuri oferite de profesori români, pentru copii și adulți Montréal, 13 septembrie 2010. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/85_a_473]
-
vä trimit aläturat o poză cu trofeul ( tip OSCAR canadin ) al Asociației Actorilor de FILM Canadieni ( ACTRA ) și veți vedea cä seamänä foarte mult cu trofeul DACIA FELIX al AGOREI. Poate faceți dvs sau Andrada un frumos articol gen : SOSESC ARTEFACTELE DE PREMIERE PT Concursul STARPRESS POESIS 2010 Oferite de AGORA ROMAGNA LATINĂ Canada și folosiți și pozele ce vä trimit aici pt un montaj foto ( mozaic ) și publicați la StarPress, la Romanian Global News și la toate revistele colaboratoare ale
La Montréal, prima zi de școală românească Cursuri oferite de profesori români, pentru copii și adulți Montréal, 13 septembrie 2010. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/85_a_473]
-
și folosiți și pozele ce vä trimit aici pt un montaj foto ( mozaic ) și publicați la StarPress, la Romanian Global News și la toate revistele colaboratoare ale Concursului de Poezie StarPress, anunțul cä AGORA ROMAGNA LATINĂ a trimis cu bucurie Artefactele de premiere și eu personal felicit toți laureații. Sunt sigur cä și reviste că DESTINE LITERARE a d-lui Alex Cetäteanu sau situri că cel al ASRC sau ACR din Canada a d lui Däncescu sau Asociația Moldovenilor din Québec
La Montréal, prima zi de școală românească Cursuri oferite de profesori români, pentru copii și adulți Montréal, 13 septembrie 2010. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/85_a_473]
-
perfectă, sunetul acela se multiplică precum o notă muzicală scapătă din vibrația unui diapazon fabricat dintr-un metal fermecat. Femeia își duce palmele la urechi, închide ochii pentru o clipă. Când își revine, constată că este doar ea singură, în fața artefactelor expuse în cele câteva zeci de vitrine ultramoderne. Ba, mai este acolo și paznicul. Un ins mărunt, negricios și care asuda îngrozitor pe sub gulerul cămășii de nylon. Insul s-a postat strategic, între o armura greoaie, autentică și panoplia plină
Vara leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/97_a_208]
-
mai pasă de antichități inedite, nici de concurență acerbă de pe piața de Artă. Pur și simplu ea matură cu privirea de sus în jos și de la dreapta la stanga, apoi, îndărăt... la rând, toate rafturile, privește absența peste peretele brodat cu artefacte medievale, dintre care, unele, fac obiectul licitației următoare. Se anunță a fi un eveniment unic pentru care, în sinea să recunoaște, a fost o vreme în care și-ar fi vândut chiar și sufletul. Acum nu-i mai pasă de
Vara leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/97_a_208]
-
adîncit în studii de bibliotecă) vorbirea baroca e greu de urmărit, complicată pînă la confuzie sau ininteligibil, imposibil de folosit în contextul comunicării actuale, guvernată după legile pragmaticului. Că tratat de exprimare, Ascuțimea și arta ingeniozității e profund inactual. Că artefact de demult, ca amintire a gratiei unor vremuri trecute, cartea are farmecul unui obiect de muzeu, distincția amuletelor din vitrine, incrustate în pietre scumpe și rare. Baltasar Gracian, Ascuțimea și arta ingeniozității, traducere din spaniolă, prefață, note și comentarii de
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
domnule, că poate să existe ceea ce înșivă numeați odată, într-o epistolă, "le ciffre des etoffes"; ci nu din cauza, să zicem, a (implicate-ntr-însele cu totul, inseparabile de ele) culorilor avîndu-și "cheia" lor (după cum și florile au una), dar întrucît acestea artefacte, trădîndu-și, uneori, vocația, preluînd subit inițiativa și devenindu-se ostile, nu pot să aibă decît post eventum : omoruri, suiciduri, catastrofe, semnificații proprii (pe lîngă trista faimă de bune, mult prea bune, conducătoare, domnule, de moarte). Numele lor, altminteri, și, nu
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
nu oferă pur și simplu o informație neutră, ci produce o amintire, marchează așadar un conținut viu, însuflețit cîndva, care nu ar putea fi perceptibil decît în măsura în care îl redescoperim sau îi păstrăm viața. Astfel, conchide autoarea, numim îndeobște monument orice artefact construit de o comunitate în scopul comemorării unui eveniment, individ, credința, riț, practic orice. În subsidiar însă, ceea ce presupune această etimologie este și ideea de versatilitate a monumentului, faptul că nu orice obiect construit cîndva poate fi considerat monument de
Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
-
riț, practic orice. În subsidiar însă, ceea ce presupune această etimologie este și ideea de versatilitate a monumentului, faptul că nu orice obiect construit cîndva poate fi considerat monument de generatii ulterioare, care eventual pot să nu cunoască rostul inițial al artefactului respectiv. De unde o distincție suplimentară, propusă de Alois Riegl, teoretician vienez, la începutul secolului, si exploatată mult de Choay în această carte, între monument și monument istoric: primul este o creație deliberată (gewollte) a cărei destinație a fost conștient stabilită
Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
-
timpului", caz în care valoarea să este cognitivă; fie, el este efectiv obiect de artă, și atunci se adresează unei sensibilități artistice. În acest al doilea caz monumentul istoric, desi desemnează trecutul recunoscîndu-l ca atare, aparține totodată prezentului, așa cum un artefact expus într-un muzeu, deci extras din contextul sau istoric, oricît i-am constată legătură cu trecutul el rămîne de fapt o parte constitutivă a prezentului trăit. Distincția dintre monument și monument istoric e interesantă din cîteva puncte de vedere
Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
-
corabie că toate corăbiile/ ziceau încercînd în mîini carcasa de litere/ fierbinți/ asta e o corabie de silabe/ asta e o corabie umpluta cu lacrimiă" (Corabia). Trist megaloman amețit de satisfacția "facerii" sale verbale, își recunoaște "nerușinarea", id est impostura artefactului estetic în raport cu trăirea ca atare: "Pe zi ce trece tot mai al tau/ pămîntule prieten./ Am inventat cîntece de adormit universul/ am îndulcit catapetesme/ m-am lăsat devorat de cuvinte/ călcîndu-te am trăit bucurii nerușinate/ bucurii de om singur" (Dacă
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
Dolores Toma e că, în spatele diferențelor de înfățișare dintre grădina franceză, a cărei paradigmă e cea de secol XVII, și varianta ei moldo-valahă, mai ales cea de secol XIX, se ascund diferențe ce țin de cultura profundă: rigoarea și perfecțiunea artefactului francez, destinat contemplării, vorbesc despre dorința omului de stăpînire prin rațiune și, în același timp, de îndepărtare de o natură imperfectă, în timp ce stufoasa grădină română, dominată de copacii crescuți la întîmplare, e subordonată naturii, percepută ca lucrare perfectă a lui
Elemente de geografie imaginară by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15640_a_16965]
-
a declanșat chiar de la început. Bineînțeles, el se accentuează pe parcurs, devenind o realitate mascată, subînțeleasă. În Scîntei galbene, de pildă, "Verdele crud", mugurul "alb, și roz, și pur" sînt ca niște oase în deșert, într-un spațiu sufocat de artefacte, de construcții, de asfaltul din tîrg, spațiu în care forfotește o lume, o gloată agonică. Avem aici o confirmare a ceea ce a spus Petre Pandrea referitor la poezia bacoviană "a asfaltului", care a înlocuit-o pe cea a "pajiștilor verzi
Bacovia sau paradoxul degradării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16142_a_17467]
-
ideii. Adorno o explică prin încercarea refacerii legăturii dintre natură și cultură, recuperarea conținutului metafizic pierdut, prin cuprinderea mediatului în imediatul său și postularea imediatului ca mediat: "legat de ceea ce este deja fixat și, în mod declarat, dedus, legat de artefact, eseul prețuiește natura, confirmînd că ea, pentru ființa umană, nu mai există". Müller-Funk raportează eseul la particularitatea perioadelor de criză, cînd experiența devine categorie radicală a comprehensiunii moderne a lumii, iar eseismul una din formele prin care experiența eului și
Neliniștea din jurul eseului by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16554_a_17879]
-
generează doar "ornamentica realității", esteticul e strategie de marketing, arta se depolitizează, politicul e design. Abandonarea criteriului politic, spune Babias, suprapune esteticului problema socială a stilului de viață. Esteticul ca lifestyle. Mai mult: "La fel cum mărfuri încărcate cultural și artefacte în formă de mărfuri îmbibă sfera socială și leagă refuzul în consum, la fel și acțiuni intelectuale - discurs și contradiscurs, prelegeri, simpozioane, scrierea de cărți, foiletonul - capătă tot mai multe forme ale interpasivității și ale desfătării delegate. Și aici este
O ficțiune teoretică de stânga by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11968_a_13293]
-
urmă, am trecut prin niște vremuri destul de întunecate în perioada comunistă, iar orice bar care reușește să aibă o abordare umoristică când vine vorba de acele timpuri are din start o grămadă de puncte în plus. Interiorul e plin de "artefacte" comuniste și elemente inspirate din designul grafic sovietic iar terasa proaspăt deschisă e pictată în culori, hai să zicem, sugestive. Meniul, cocktailurile și comunicarea de pe rețelele de socializare sunt și ele în ton cu decorul, transformând ceea ce ar putea fi
Umor negru și drink-uri originale [Corola-blog/BlogPost/99254_a_100546]
-
prim plan pe Angelica, o fostă cucerire de-a lui Jack. Laitmotivul întâlnirii este un nou mit, o altă comoară ce-i face pe pirați să viseze la averi nemăsurate, și anume Fântâna Tinereții. Angelica la rândul ei caută acest artefact și realizează că pentru a-l găsi are nevoie de Sparrow, un om cu care are un trecut interesant, scos în evidență de-a lungul filmului de replicile tăioase dintre cei doi, de aluzii mai mult sau mai puțin subtile
Piratul Johhny Depp al IV-lea [Corola-blog/BlogPost/96843_a_98135]
-
de nori sub bolta de safir, capăt imaginar al lumii și deopotrivă început de mister! Întocmai, sunt oamenii simpli și modești cu virtuți lăuntrice din care se ivesc fapte nobile, nu aclamații și gestici arogante! Există un anume zel de artefact aristocratic, la unii oameni din rândul acelora care-și atârnă la nume ranguri, (inscripționate pe uși, pe scrisori, chiar și pe cruci...), dintre care cel de „cucoană preoteasă” foarte uzual încă, înmărmurește de peste două mii de ani lumea organizată în jurul bisericilor
OMENIA, STRAI ŞI OGLINDĂ DE IDENTITATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380206_a_381535]