177 matches
-
expunere la 8, 5- 11, 0 ori doza clinică pentru valsartan 160 mg ) . S- a constatat o creștere a incidenței și o agravare a bazofiliei // hialinizării tubulare renale , a dilatării și desprinderii , precum și a inflamării limfocitare interstițiale și a hipertrofiei arteriolare mediale , la expuneri de 8- 13 ( valsartan ) și 7- 8 ( amlodipină ) ori dozele clinice pentru valsartan 160 mg și amlodipină 10 mg . S- au observat modificări similare și la grupul tratat cu valsartan în monoterapie ( expunere la 8, 5- 11
Ro_218 () [Corola-website/Science/290977_a_292306]
-
în timp ce tinerii sau femeile însărcinate pot dezvolta encefalopatie la o presiune diastolică de cca 100 mm Hg). Cefaleea, alterarea nivelului stării de conștientă și alte manifestări ale disfuncției SNC sunt manifestări clinice clasice ale encefalopatiei hipertensive. Retinopatia avansată cu modificări arteriolare, hemoragii și exudate, edem cerebral, se observă la examenul fundului de ochi la pacienții cu encefalopatie hipertensivă. Manifestările cardio-vasculare ale crizei hipertensive pot include angina sau infarctul acut de miocard. Decompensarea cardiacă poate determina apariția dispneii cu ortopnee sau edem
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
nu este obliterat. Vărsarea ductului toracic și limfatic drept se face la nivelul confluenței venelor jugulară internă și subclaviculară. În spațiul intercelular se găsește lichidul interstițial, cu compoziție chimică asemănătoare unui ultrafiltrat plasmatic ce se formează prin filtrare în segmentul arteriolar al capilarului și se absoarbe în mod continuu la nivelul segmentului venular. Capacitatea de absorbție însă este limitată și o cantitate de aproximativ 1/10 din acest lichid este îndepărtată de la acest nivel prin intermediul sistemului limfatic sub formă de limfă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
evidențiate în poliarterita nodoasă clasică, în boala Kawasaki la copii, sindromul Churg-Strauss, displazia fibromusculară și boala polichistică renală forma autosomal dominantă [Goldsmith și Covic, 2001]. Afectarea vaselor mici. Rezerva funcțională a miocardului uremic Incidența modificărilor patologice la nivelul vaselor mici/arteriolare ale miocardului pacienților uremici nu este bine caracterizată. Totuși, ca și în cazul diabetului zaharat, modificările arteriale la uremici apar atât în vasele mari, cât și în cele de dimensiuni reduse. Anomaliile de creștere ale arteriolelor și capilarelor au fost
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
baroreceptorilor sinocarotidieni și cardio-aortici, se activează substanța reticulată, de unde, pe cale vegetativă predominant simpatică se comandă eliberarea de catecolamine de la nivelul medulosuprarenalei. Acestea (adrenalina și noradrenalina), acționează pe celulele efectoare (celule musculare din peretele vascular), bogate în alfa-receptori; rezultă un spasm arteriolar și precapilar cu creșterea globală a rezistenței periferice, cu suprimarea circulației capilare și în final creșterea presiunii arteriale. Debitul sanguin se reduce cu 30-50% și se deschid șunturile arteriovenoase; este fenomenul de centralizare a circulației (compensează cca. 20% din volumul
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1207]
-
obicei la pacienții fără disfuncție preoperatorie a ventriculului stâng sau cu antecedente de HTA. Aceasta nu înseamnă că există bolnavi fără risc de apariție a HTA după revascularizarea chirurgicală a miocardului. Principala caracteristică a hipertensiunii arteriale postoperatorii o constituie vasoconstricția arteriolară, asociată cu diferite grade de hipovolemie intravasculară. Printre factorii incriminați în perturbarea tonusului vascular sunt reducerea nivelului de anestezie, creșterea titrului catecolaminelor endogene, activarea sistemului plasmatic renină-angiotensină, reflexele neurovegetative (având ca punct de plecare inima, arterele coronare, marile vase), hipotermia
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
factor ouabain-like la pacienții dializați [Deray et al., 1986; Kelly, 1986; Boero, 1988]. Această substanță este eliberată, probabil, din aria hipotalamică anterioară, ca răspuns la expansiunea volemică [De Wardener et al., 1980], și ar putea genera creșterea tonusului musculaturii netede arteriolare, prin creșterea secundară a calciului citosolic [Blaustein și Hamlyn, 1983]. Până în prezent, nu a fost stabilită o relație cauzală convingătoare între o astfel de substanță și HTA din uremie. Creșterea tonusului simpatic, prin implicarea sodiului în metabolismul, stocarea și eliberarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
hidric de peste 6% din greutatea corporală induce activarea sistemului nervos simpatic și eliberarea neuropeptidului Y vasoconstrictor [Oder et al., 1998]. Alterarea peretelui vascular, prin acumularea sodiului la acest nivel, ce poate avea drept efecte creșterea tonusului vasomotor și a rigidității arteriolare, ca urmare a efectului osmotic sau a alterării matricei proteice, precum și potențarea sistemului noradrenergic [Ribstein et al., 2000]. 2) Hiperactivitatea sistemelor vasopresoare 2.1. Sistemul renină-angiotensină (SRA) în cadrul populației pacienților uremici hipertensivi, activitatea reninică plasmatică (ARP) poate avea niveluri foarte
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
sau labetalol. Studiul DOPPS a arătat că tratamentul cu beta-blocante a scăzut semnificativ riscul de mortalitate, cu 9% la pacienții dializați hipertensivi și cu 13% la cei cu cardiopatie ischemică [Bragg et al., 2001]. Blocantele canalelor de calciu induc dilatație arteriolară și scăderea rezistenței vasculare periferice. De asemenea, ele pot reduce HVS la pacienții dializați [Whelton et al., 1987]. Sunt foarte eficiente, bine tolerate [London et al., 1990] și nu necesită suplimentarea dozei postdializă. Unele blocante ale canalelor de calciu, ca
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
scăderea complianței cardiace și creșterea presiunii intrapericardice. Când presiunea intrapericardică atinge 20 mmHg, umplerea ventriculului devine imposibilă. Creșterea presiunii în ambele atrii, venele cave și pulmonare poate egala presiunea intrapericardică. Intervin o serie de mecanisme compensatorii: inotropismul pozitiv, tahicardia, vasoconstricția arteriolară periferică, creșterea presiunii venoase urmate tardiv de bradicardie și disociație electromecanică [12]. În evoluția tamponadei cardiace, de o importanță deosebită sunt viteze de acumulare a lichidului și cantitatea de lichid acumulate; astfel acumularea rapidă a ~ 200 ml lichid poate determina
Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC () [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
-
cu distribuție atât perivasculară, cât și parenchimatoasă și altul profund, la limita dintre adventice și tunica medie, pentru musculatura netedă vasculară. La nivelul capilarelor, predomină filetele postganglionare simpatice cu distribuție diferită în cele două segmente ale patului capilar. Spre deosebire de teritoriul arteriolar capilar, unde terminațiile simpatice sfârșesc pe sau în intimitatea endoteliului vascular, segmentul venos al capilarelor este practic lipsit de elemente nervoase vegetative. La acest nivel, modificările de tonus capilar se realizează cu ajutorul cataboliților acizi rezultați din metabolismul tisular și al
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
vasoconstrictori și cardioacceleratori care, acționând asupra sistemului nervos simpatic cu o frecvență de 1-2 impulsuri pe secundă, întrețin tonusul bazal al vaselor și mai puțin al cordului. Stimularea lor directă sau reflexă provoacă, prin intermediul coloanei intermediolaterale a măduvei, creșterea tonusului arteriolar, vasoconstricție și tahicardie însoțite de hipertensiune. În porțiunea mediană a complexului vasomotor bulbar se găsesc centrii vasodilatatori și cardioinhibitori, care acționează indirect atât prin intermediul centrului vasoconstrictor, pe care îl deprimă, cât și a stimulării nucleului motor dorsal al vagului în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
scurgere continuă cu debit crescut. b) Contractilitatea este capacitatea fibrelor musculare din mezarteră de a se contracta și relaxa sub influența diverșilor factori nervoși și umorali. Fenomenul, cunoscut sub numele generic de vasomotricitate, are loc mai ales la nivelul teritoriului arteriolar, bogat în musculatură netedă și deosebit de sensibil la factorii neuroumorali de reglare a tonusului vascular. Prin mecanismul vasoconstricției și vasodilatației arteriolare se realizează scăderea sau creșterea rezistenței vasculare într-un anumit teritoriu, cu răsunetul funcțional local și general corespunzător. Relaxarea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
diverșilor factori nervoși și umorali. Fenomenul, cunoscut sub numele generic de vasomotricitate, are loc mai ales la nivelul teritoriului arteriolar, bogat în musculatură netedă și deosebit de sensibil la factorii neuroumorali de reglare a tonusului vascular. Prin mecanismul vasoconstricției și vasodilatației arteriolare se realizează scăderea sau creșterea rezistenței vasculare într-un anumit teritoriu, cu răsunetul funcțional local și general corespunzător. Relaxarea musculaturii netede arteriale va determina, pe plan local, creșterea fluxului sanguin în teritoriul respectiv, iar pe plan general, tendința la scăderea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de activitate și, totodată, debarasarea acesteia de cataboliții toxici rezultați din metabolismul intens muscular. Acest fenomen de adaptare circulatorie la nevoile tisulare crescute, denumit hiperemie funcțională, se întâlnește la nivelul tuturor organelor în stare de hiperactivitate. La rândul său, constricția arteriolară provoacă efecte locale și generale inverse, de tip ischemiant în teritoriul subiacent și hipertensiv în restul arborelui arterial, ca urmare a creșterii rezistenței periferice și încărcării patului vascular supraiacent. De menționat este faptul că presiunea critică de închidere a arteriolelor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în restul arborelui arterial, ca urmare a creșterii rezistenței periferice și încărcării patului vascular supraiacent. De menționat este faptul că presiunea critică de închidere a arteriolelor, care în condiții normale variază în jurul a 20 mmHg, depinde de tonusul musculaturii netede arteriolare, subordonat inervației simpatice. Denervarea simpatică scade presiunea critică de închidere a arterelor la 0, iar stimularea nervilor simpatici o crește la valori de 50 - 60 mmHg. Datorită acestui fapt, fenomenele de predominanță simpatică din timpul stărilor emotive, expunerilor la frig
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
segmentul proximal și cel terminal arteriolo-capilar, dublată de creșterea rezistenței la flux dependentă de vâscozitatea sângelui pe de o parte și de diametrul vasului pe de alta. Astfel arterele asigură deplasarea rapidă a sângelui de la inimă la țesuturi, iar teritoriul arteriolar îndeplinește rol de rezistență și reducere a vitezei de scurgere a sângelui în vederea realizării schimburilor lichidiene capilare. Rezistența, la rândul ei, depinzând de diametrul și lungimea vasului pe de o parte și de vâscozitatea lichidului pe de altă parte, debitul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
între centrii coordonatori ai activității cardiovasculare și organele efectoare respective, căile eferente vago-simpatice constituie veriga indispensabilă oricărei ajustări hemodinamice impuse de nevoile locale sau generale ale organismului. La nivel capilar, reglarea nervoasă vegetativă operează indirect fie prin intermediul modificărilor de tonus arteriolar (fig. 75), fie cu participarea căii derivate arterio-venoase. Un rol nu mai puțin important capilarodilatator revine reflexelor locale, denumite impropriu de axon, provocate de excitarea antidromică a filetelor nociceptive terminale ale aceluiași neuron. Reacțiile neuroreflexe capilaromotorii locale sunt, ca și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
general, sistemul venos răspunde înaintea arterelor la stimulii adrenosimpatici și la intensități mai mici, fără modificări semnificative ale rezistenței periferice, în schimb, venoconstricția de natură simpatică, reducînd complianța, activează întoarcerea venoasă și crește debitul cardiac. În felul acesta, creșterea rezistenței arteriolare periferice produsă de stimularea căii eferente simpatice este dublată de activarea întoarcerii venoase și de mărirea debitului bătaie și frecvenței cardiace, ca principali factori de producere a reacțiilor presoare simpatico-adrenergice. II.2.6. REGLAREA UMORALĂ A ACTIVITĂȚII CARDIOVASCULARE Reglarea umorală
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
produsă de papaverină și nitriți s-ar datora inhibării consumului de O2. În afara oxigenului și cataboliților acizi, un rol nu mai puțin important revine histaminei, serotoninei și polipeptizilor vasoactivi discutați la capitolul privind hormonii locali. Histamina este un puternic dilatator arteriolar și constrictor venos, dublat de o marcată acțiune permeabilizantă a capilarelor. La rândul său, serotonina provoacă vasoconstricție în teritoriul splanhnic și vasodilatație cutanată, însoțită de veno-constricție, mai ales în sindromul carcinoid. Plasmakininele (bradikinina și kalidina) - rezultate din activarea enzimatică a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mari este neglijabilă. Rezistența crește considerabil la nivelul arterelor terminale, arteriolelor și, într-o măsură mai mică, în capilare și venule. Ansamblul acestora constituie vasele de rezistență. Cea mai mare rezistență la flux o prezintă însă regiunea precapilară, cu lumen arteriolar mic și perete muscular bine reprezentat. Aceasta conferă aproape 50% din rezistența întregului arbore vascular, datorită suprafeței mari de contact și vasomotricității intense, întreținută pe cale neuro-umorală multiplă. Orice modificare a tonusului arteriolar va determina variații ale irigației sanguine locale cu
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
flux o prezintă însă regiunea precapilară, cu lumen arteriolar mic și perete muscular bine reprezentat. Aceasta conferă aproape 50% din rezistența întregului arbore vascular, datorită suprafeței mari de contact și vasomotricității intense, întreținută pe cale neuro-umorală multiplă. Orice modificare a tonusului arteriolar va determina variații ale irigației sanguine locale cu răsunet tensional adeseori general. În cazul unei vasoconstricții arteriolare de natură simpatică, de exemplu, presiunea sanguină va prezenta valori mai ridicate în segmentul vascular dinaintea locului de îngustare a vaselor, ca urmare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
aproape 50% din rezistența întregului arbore vascular, datorită suprafeței mari de contact și vasomotricității intense, întreținută pe cale neuro-umorală multiplă. Orice modificare a tonusului arteriolar va determina variații ale irigației sanguine locale cu răsunet tensional adeseori general. În cazul unei vasoconstricții arteriolare de natură simpatică, de exemplu, presiunea sanguină va prezenta valori mai ridicate în segmentul vascular dinaintea locului de îngustare a vaselor, ca urmare a reducerii patului vascular general, și un nivel mai scăzut dedesubtul acestuia. Fenomenul invers, de scădere a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
valori mai ridicate în segmentul vascular dinaintea locului de îngustare a vaselor, ca urmare a reducerii patului vascular general, și un nivel mai scăzut dedesubtul acestuia. Fenomenul invers, de scădere a presiunii sanguine, va apărea în condițiile reducerii rezistenței periferice arteriolare, determinate de diminuarea tonusului simpatic. Concomitent cu tendința la hipertensiune sau hipotensiune, în primul caz se vor produce tulburări ale irigației periferice de tip ischemic, iar în cel de al doilea caz, vasodilatație arteriolo-capilară (fig. 79). Lichidul circulant din arborele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
vasodilatatoare de tip histaminic. Acumulată în exces, aceasta poate duce la dereglarea presiunii sanguine, predispunând la hipotensiune și stare de șoc. În condiții normale, intervenția ei este însă limitată la autoreglarea circulației locale și constă în dilatarea ritmică a sfincterului arteriolar precapilar. La rândul său, serotonina - metabolit al triptofanului, provoacă vasoconstricție în teritoriul splanhnic și vasodilatație cutanată, mai marcată la nivelul segmentului cefalic. Efectele sale, diferite în funcție de aria vasculară, afectează homeostazia circulatorie în tumorile carcinoide ale tubului digestiv, hipersecretoare de serotonină
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]