100 matches
-
regulă, vina se pune pe seama cenzurii, care, fie odată și odată spus, era ultimul prag și nu marele, adevăratul responsabil. Răsare, din când în când, câte o carte plină de surprize consacrată răposatei Direcții a Presei și Tipăriturilor, câte un articolaș acuzator ici-colo... și toate se referă la Cenzură cu C mare, ca unică instituție de represare a ideilor. Ei bine, n-a fost deloc așa: în România, n-a funcționat o Cenzură, ci șaptezeci și șapte de cenzuri adiacente, subsecvente
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
ziarul Patria a reapărut la 7 februarie 1909 - 27 noiembrie 1910, el consemna vestea preluată din publicația Tribuna de la frații noștri de peste munți”: „Azi a apărut nr.8 al bunei noastre foi poporale - Foaea Poporului. Din cele 22 articole și articolașe, care se cuprind în acest număr, remarcăm articolul „Bucovina.” Foaea Poporului va da pe rând portretele mai multor fruntași români din Bucovina. În numărul de azi este portretul tânărului și zelosului luptător dr. George Popovici, deputat în Parlamentul din Viena
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Kogălniceanu.88 Are pe Charlier, care a scris și scrie necurmat la foarte multe ziare d-aci politice și financiare. Francezul de la legațiunea noastră d-aci, nu numai că nu face nimic decât, din când în când, câte un slab articolaș în Mémorial Diplomatique (care nu are nici o valoare), dar ne este ostil și lucrează contra noastră trădând ce știe și ca lomniind. Toate ziarele financiare răspândesc cele mai infame neadevăruri care ne fac mare rău. Foarte multe ziare publică articole
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
adaug că după această „polemică” am rămas În raporturi excelente cu „Guszti”(și el ardelean de origine), câștigându-ne amândoi o nouă prietenie, așa cum le stă bine unor intelectuali din Europa - sau de oriunde, - după o dispută intelectuală. De atunci, articolașul pe care l-am dedicat „problemei transilvane” s-a bucurat de un răsunet cu totul deosebit, mai ales pe alte meleaguri: a fost republicat de trei ori, În română, engleză și maghiară, este citat În zeci de publicații de specialitate
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
data de 4 ianuarie, referitoare la contul comun pe care îl aveți împreună cu domnul Luke J. Brandon și pentru ciocolățele, pe care însă trebuie să vi le returnez. Sunt total de acord că e greu să ții cont de fiecare articolaș achiziționat, și mi-a părut rău să aflu că între dumneavoastră a apărut “o mică neînțelegere sâcâitoare“. Din păcate, este imposibil să împărțim extrasul în două, trimițându-vă jumătate dumneavoastră și jumătate domnului Brandon și să facem din asta “micul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
găini: de curte sau de crescătorie) scrie în Magazinul, sub un titlu inofensiv, despre propriul său unchi! Că unchiul a luptat pe front și a fost rănit. O epopee scrie nepotul despre faptele unchiului, care probabil se va duce cu articolașul în dinți pe la cine știe ce autorități care nu i-au rezolvat, încă, vreo problemă personală. Știți voi, bă, cine sunt eu? Sunt Erou de pe front. Și, pe deasupra, și unchiul lui Păunescu, cel care e prieten cu ministrul poet Petre Gigea. Ei
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și în alte împrejurări avea el însuși inițiative de cenzor sau mai rele. Atunci ieșea la iveală componenta cinică a personalității acestui om complicat, coexistentă cu generozitatea și afectuozitatea. A venit odată în tipografie și a cerut să vadă un articolaș omagial dedicat lui A. Toma, publicat la împlinirea unui număr rotund de ani de la moartea poetului, parcă cinci. Eram numai eu în acel moment la corectură, și după ce-a citit mi s-a adresat: — Articolul n-ar fi rău
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
un debutant. Fără nici un fel de morgă oficială, ca un prieten mai mare, cu o totală încredere acordată „în alb”. Deși tânărul sfios din fața lui era, cum se spune, un „nimeni”. De abia dacă scrisesem până atunci vreo 15-20 de articolașe și recenzioare. Mai înainte însă de a-mi decide soarta - am devenit critic, în mare măsură datorită lui Tiberiu Utan -, ca și după aceea, redactorul-șef al Gazetei literare, din perioada 1962-1967, a luat hotărâri și mai importante. L-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
puțin plăcute despre Nichifor Crainic. În compartiment se afla și sora sa d-na Xenopol (născută Lefter) și un tânăr căpitan de loc din Fălticeni, numit Pleșoianu. În "Neamul Românesc", d. Iorga a scris despre comunicarea mea la Academie un articolaș prea elogios; spunea că poate niciodată nu s-a rostit la Academie o cuvântare mai mișcătoare. La Iași, ora 11 a.m. matineu pentru pomenirea a cincizeci de ani de la moartea lui Creangă și pentru pomenirea lui I. Mironescu. Au vorbit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în lacrimi, de cum am știut-o pe domnișoara Aneta Grigorescu și cum a ajuns ! Tare-și mai bate joc soarta de unii oameni ! Și în vremea când nu aveam clasă lucram la stupi într-un antreu al școalei, ori scriam articolașe pentru Vestitorul Satelor și numai degeaba nu stau. Și biata mămuca mea Pachița, avea grijă să-mi trimită în fiecare zi mâncare la școală prin cei 2 frați ai mei mai mici pe Mihai și Iosif până ce m-am căsătorit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
războiul din 1916-1918 am lucrat alături de înțeleptul și vrednicul învățător Neculai Stoleriu, luând parte la toate trebile de samă: înființarea Casei de sfat și cetire, cea dintâi din țara noastră; Obștea Tărnicuța, Societatea flăcăilor,etc. Eu eram însărcinat să scriu articolașe pe înțelesul țăranilor și să le duc la nașul N.Stoleriu. Și când dintr-o pricină oarecare nu puteam duce, apoi nu eram cruțat nici de feli de nașul N.Stoleriu. Alături cu Neculai Stoleriu era și preotul Ioan Cojan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
trebuit să lase apostolatul parohial pentru a conduce opera «Copiii Buni», vizitele în afara Casei de la San Zeno in Monte erau exclusiv pentru a aduce mângâiere celor suferinzi. Într-o zi din anul 1925 i s-a întâmplat să citească un articolaș în L'Osservatore Romano care i-a atras atenția. Se vorbea despre un Centru Internațional pentru Apostolatul Bolnavilor, apărut recent în Olanda, prin meritul parohului Bloemendaal, dieceza de Haarlem. I-a părut o inițiativă frumoasă și utilă. A intrat în legătură cu
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
un om și vreau să plec cu mândrie din lume. Numai că, aici e aici, invidia e mare oriunde. Că mulți își zic : cum de are ea atâția bani, cum de are o asemenea pensie? Aflați dragii mei, că în urma articolașului publicat, mi-au scris zeci de cititori. Numai cei care ar fi trebuit să citească, o parte din conducere sau din salariații căminului, nu mi-au zis nimic, dar nu le zic nici eu și mă gândesc doar atât - nu
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
atât - nu cere omului ceea ce nu are. Bunul simț, recunoștința, iubirea, nu se cumpără din piață la cântar, nu-s mere-pere, sunt simțuri, ele se nasc în educația omului și chiar din rușine. Toți cititorii mi-au admirat micul meu articolaș din revista Formula AS, dar ai mei au tăcut, nu s-au bucurat. Păcat ! Rămân însă încântată că dumneavoastră cititorii ați reușit să-mi întăriți încrederea în mine, să-mi prelungiți viața. La cei 93 de ani mai sunt admirată
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
Păi, vezi că nu-i bine! Teama la modificarea constituției vine de acolo că s-ar putea, din nebăgare de seamă, să nu care cumva să i se pună ceva, cum se punea și se mai pune în pensie, un articolaș, acolo, cu o exprimare ambiguă, din care să te trezești cu un hăț pe după cap, într-un regim autoritar, într-o tiranie de tip grecesc. Nici Pisistrate, la Athena, n-a cerut, de la adunarea poporului, dintr-o dată, toată puterea; a
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
vedea răspunsul poetului, e util desigur să examinăm afirmația făcută de Sahia, după care Paul Sterian "împarte ortodoxismul pe toate cărările". Mai exact, să vedem cînd a devenit cel în cauză ortodoxist și care i-au fost faptele. Într-un articolaș publicat la începutul lunii decembrie 1929, referitor la o reuniune a Asociației Creștine a Studenților din București 14, proaspătul redactor al "Cuvîntului" rememora începuturile acesteia declarînd: "Noi ne-am angajat în mișcare cu liberă voie, fără ca o constrîngere obiectivă să
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]
-
o sumedenie de recenzii admirative. Iat-o pe cea din numărul 8 al Cuvântului, purtând titlul - de efect - Cele mai mișto povestiri din România sunt scrise de un irlandez: "Salut, eu sunt E... S... și voi urmează să citiți un articolaș scris de mine. Nu sunt genul care să respecte regulile, așa că nu voi scrie despre universul ideatic al scriitorului meu preferat. A, și ăsta e un ar-ticol degajat, so, cine se simte deranjat, you know, poate să dea pagina." N-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9391_a_10716]
-
nu ne e rușine. În '44, în "organul" România liberă, Jean Georgescu e numit "un fost actoraș de la periferia vieții noastre artistice(...) ale cărui sentimente de admirație pentru regimul din Germania și le-a manifestat (sic) zgomotos prin localurile capitalei!" Articolașul "dat anonim", inaugurează, fără să o știe, lungul drum al turnătoriei și al mediocrației în cinematografia românească. În publicistica de gen a anilor '50, autorul descifrează, cu ironie, "o desăvîrșită unitate ideologică și lexicală". Pentru că trebuie să dăm un nume
Spațiul ingrat și nenorocul istoric by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17359_a_18684]
-
la Mînăstirea Arnota a autorului. De unde înverșunarea această a s-ar putea întreba pescuitorii în ape impure - împotriva unuia dintre acești "călugări iluminați și maeștri de spiritualitate" (v. Prefață. Frumosul că suferință transfigurata, p. 6)? Nu cumva autorul unui asemenea articolaș e un năimit al vrășmașilor seculari ai ortodoxiei străbune etc.?... Ipoteticul și bănuitorul meu interlocutor poate fi liniștit: sînt ortodox convins, am un bun duhovnic și nu atentez deloc la imaginea ortodoxiei amendînd insuficientă pregătire filologica dobîndită de cursanții unor
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
Pompiliu Constantinescu, recitita în cenaclu, si socotita de Lovinescu "admirabila". Riscantă, orice s-ar zice, tentativă împlinită a criticului nostru, de a publica, în viața fiind, memorii antume! Reacțiile negative au fost inevitabile, desi autorul nostru a notat despre toate articolașele ciracilor săi tineri plasate în diferite gazete. Al doilea moment esențial al acestui al treilea volum din jurnalul "Sburătorului" este episodul românului Bizu. În iulie 1932 pleacă în obișnuită să vacanță la Fălticeni. Se înapoiază la 1 septembrie 1932, în
Un eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17606_a_18931]
-
și de Ziarul de Iași are o problemă estetică: dă impresia de înghesuială, de haos, de sufocare, ca un magazin mic, în care trebuie să suporți ghionturile involuntare și coatele celorlalți. Prea multe rubricuțe, care se încurcă unele pe altele, articolașe ușurele, titluri, subtitluri, intertitluri și supratitluri, pozișoare și chenărașe, aldinuțe și reclămuțe, mici păreri și mici accese de autoadulare sau de autocompătimire, micuțe și drăguțe răsfățuri și lamentări, veșnice acuze la adresa criticilor care sunt marii vinovați (bine că mai există
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11221_a_12546]
-
care tulburase cercurile progresiste ale societății din Stargorod, se termină așa cum se terminau toate evenimentele de felul acesta: o amendă de douăzeci și cinci de ruble și un mic articol în ziarul liberal al orașului Ideea obștească, cu titlul imprudent Aventurile mareșalului. Articolașul era scris într-un stil elevat și începea astfel: „În orașul nostru binecuvîntat orice eveniment este senzațional! Și, ca un făcut, în fiecare eveniment senzațional sînt implicate cu deosebire: Persoane influente!!!” Articolul, în care erau amintite inițialele lui Ippolit Matveevici
ILF ȘI PETROV Douăsprezece scaune (ediție necenzurată) () [Corola-journal/Journalistic/4078_a_5403]
-
în linii mari, îți vor da cam același răspuns. Răspunsul meu e următorul: această revistă (secțiunea literar-ideologică, cu corectitudinea sa politică cu tot) este un fel de pol al incorectitudinii în câmpul nostru cultural. Campanii, demascări, voturi de blam, curajoase articolașe nesemnate, interpretări atât de tendențioase, de răuvoitoare, încât nu trebuie decât să le întorci pe dos pentru a obține un adevăr: toate acestea au avut ca efect, până la urmă, o separare vizibilă a apelor. Înclin să-i dau dreptate "scriitorincului
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]
-
de către publicația berlineză ,Voelkischer Beobaehter", iar el a vorbit despre faptul că Românii trăiesc, luptă și mor pentru triumful dreptății și realizarea aspirațiilor drepte (nr. 549). Dar să revenim la informația despre traducerea turcească. Evenimentului i se consacră un mic articolaș care sună cam așa: ,Relațiile culturale româno-turce capătă tot mai mult caracterul unei strânse colaborări intelectuale între cele două popoare. Turcia nouă, vie, a cărei existență actuală se ridică deasupra simplelor manifestări politice, creează o spiritualitate nouă, încadrată în completul
Pădurea spânzuraților în limba turcă by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/10931_a_12256]
-
a nu ști (bănuiesc că știe) că avem dicționare și până la 1950, și peste. Dar că regretă a nu-și fi luat în aceiași bani o șaorma online, asta ne pune o problemă. Am zice că e problema lui, dacă articolașul n-ar fi apărut într-o revistă de cultură, în care miștocăreala nu ține nici la negustori, nici la mușterii, adică la rubrica astfel intitulată a Istodorului. Autorii sunt oameni serioși, iar Dicționarul lor a apărut într-un moment în
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2531_a_3856]