81 matches
-
naște neîncetat flori, plante, buruieni. Nu numai în versuri. Orice ar scrie, limbajul este înflorit. Toată arta sa e o artă a corelării de reprezentări eterogene incomparabile. Uneori stridența aliajelor surprinde chiar și cea mai generoasă receptivitate. Mihail Sebastian denunța „artificializările” din Plante și animale ca „ridicol de neromânești”, „profund dizgrațioase și antiartistice”, exemplele date (luna - „mașină de călcat rufe”, inima - „amazoană pe șaua pieptului”) nefiind cele mai șocante. Prin aglutinări întâmplătoare, uneori și prin lipsa acordurilor gramaticale sau prin formulări
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
i s-a întâmplat, cerând spijinul colegilor. Nimeni însă nu se grăbește să-i sară în ajutor. Taximetristul nostru pățește exact ceea ce a făcut el în debutul povestirii. Abia schițată sau, dimpotrivă, folosită în mod evident, circularitatea are dezavantajul unei artificializări narative. Senzația de „făcut”, de coincidență forțată, nu poate fi evitată decât printr-o regie extrem de abilă și lipsită de ostentație - lucru ce, desigur, nu stă la îndemâna oricui. O povestire se poate construi extrem de simplu. Este suficient să amorsăm o
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
este „împins” în sfera posibilului, a unei cauționări viitoare pe axa timpului. Dacă totul s-ar realiza acum, nu ar rămâne nimic de atins în viitor. La scară individuală sau socială, posibilul ne mobilizează, ne împinge înainte, ne înalță valoric. Artificializarea despre care pomenim nu are numaidecât consecințe negative. Crearea noilor artefacte asigură individului o cunoaștere și o întrebuințare efectivă a lumii în care existăm. Lumea „se dedublează” prin intermediul spațiului virtual. Ceea ce realitatea nu îngăduie la un moment dat este lăsat
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
la distanță (sunt ademeniri în acest sens!). În ceea ce privește tehnologia, aceasta fascinează prin însăși statutul ei de mediu de apropiere și întâlnire, de prezență inedită, ce aduce după sine schimbarea. Nu trebuie uitat că tehnicul implică și o anumită doză de artificializare. Ceea ce funciarmente trebuie să facă omul este plasat în sarcina mașinilor. Mai mult, în situația de informare și formare, tehnologia poate induce dezinformarea, deformarea, falsificarea, masificarea. Orice tehnică de informare acționează întrucâtva asupra acurateței mesajelor transmise, adăugând un cumul specific
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Poetul ține seama și de însușirile lumii, acolo unde locul este nou, prin viețuirea omului acesta devenind realitate omenească, se integrează firesc în cântec nu ca o stridență. Izgonirea realității însă nu o poate primi, precum nu poate primi nici artificializarea limbajului, care este semnul alienării și atrofierii ființei în general. Bine, dar dacă nu aduce nimic nou față de natură atunci ce rost mai are poetul ? Tocmai că aduce. În primul rând că natura nerostită nu are pentru om realitate. Fără
Mama. In: OMAGIU MAMEI by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1073]
-
fost aduse muzeelor tradiționale, acestea fiind identificate ca spații de falsificare a mesajului, obiectele fiind prezentate separat de cadrul matrice. O atitudine similară raportată la fondul unor muzee constituite recent, care punînd problema contextualizării au clivat la polul opus, prin "artificializare și cosmetizare". În ambele cazuri se poate observa cît este de dificilă misiunea muzeului de a împăca propriile colecții, spațiile existente, bugetele legate de expoziții temporare, dar nu în ultimul rînd relația cu publicul, pus în dificila, dacă nu imposibila
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
mari, au ca principal obiectiv favorizarea accesului la informație, implicit creșterea audienței"38. În replică, Weissberg, prin experimentul Lascaux (o modalitate de explorare virtuală a peșterii Lascaux, celebră prin reprezentările sale picturale) a sugerat că realitatea virtuală conduce la "o artificializare a muzeului", o denaturare a conținutului și formei exponatului 39. Și este tot atît de adevărat că tendința este cea de înlocuire a realului cu imaginarul într-o simulare, în final ceea ce transpare fiind un substitut al artefactelor și nicidecum
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
minți oneste, a unui comportament "obișnuit" care să nu ridice nici cele mai mici suspiciuni față de persoana sa, reprezintă preocupări curente ale individului deviant, astfel că duplicitatea devine a doua natură a infractorului. Această străduință intensă are drept rezultat o artificializare a conduitei infractorului, apar scăpări banale, dar extrem de sugestive pentru un observator avizat. În aceste condiții individul trăiește o intensă stare de tensiune care îi va îngreuna tot mai mult controlul asupra situației, ajungând să facă unele greșeli, la prima
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
susțin faptul că în atare condiții relațiile dintre oameni se confruntă și se vor confrunta cu dificultăți (foarte) mari. Bunăoară, viteza excesivă a proceselor și a mecanismelor economico-sociale și bancar-financiare dăunează stabilității, profunzimii și durabilității relațiilor interpersonale. Ele sunt supuse artificializării, iar oamenii înșiși expuși alienării, însingurării, depresiei. Pe scurt, raporturile interumane sunt supuse riscului urâțirii, dereglării, îmbolnăvirii lor rapide 74. "Relațiile noastre menționează J. Hollis (2009) nu sunt niciodată mai evoluate decât relația pe care o avem cu noi înșine
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de „trivialitatea jurnalului intim”26, se făcea, desigur, referință la disprețul acestuia față de stabilirea unei linii de demarcație Între „intrările” importante și cele frizând futilitatea. Admițând că un astfel de lucru ar fi posibil, aceasta ar fi Însemnat doar o artificializare suplimentară a ceea ce, prin Însăși natura sa, se sustrage controlului rațional și compozițional al scriitorului. Jurnalele intime ale creatorilor sunt Întotdeauna apropiate de literatură În virtutea unei deformații benigne, provenită din exercițiul cotidian al scrierii. Scriitorul se va plasa Întotdeauna, printr-
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
care îi este străin. Țăranul mănâncă acum conserva de fasole / cu cârnăciori produși la fetești încălzită cu baterii solare. Alienarea omului modern este exprimată prin fragmentarism, prin asocierea unor imagini discontinue care sugerează înstrăinarea de natură și de vietățile ei, artificializarea existenței întro lume care șia pierdut reperele transcendente, substituind credința cu tehnica și cu știința: ba dați în câini lumea e mică/ba cu gerovital se duc ridurile can palmă. Item 3: ilustrarea a patru elemente de compoziție și de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
rând, termenul cyborg se adaugă altor concepte utilizate în istoria ideilor pentru a denota analogia om-mașină de-a lungul timpului, precum corpul/mecanism-ceas, automatele, androidul sau robotul antropormorfizat, iar termenul cyborgizare completează suita noțiunilor diacronice de mecanizare, industrializare, sintetizare ori artificializare a umanului. Astfel, sintagma „omul Turing” (vezi Bolter, 1986Ă care, prin relaționarea dintre om și testul Turing, insinuează prezența automatelor inteligente nu poate fi înțeleasă, în întregimea importanței sale diacronice, fără raportarea imagistică a omului la orologiul mecanic, sugerată de
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și a utilizat o unealtă sau este monstrul ficțional Frankenstein, lucrarea prezentă analizează dimensiunea cibernetică sincronică a termenului, așa cum s-a conturat aceasta începând cu a doua jumătate a secolului XX. Acest lucru nu înseamnă însă că exemplele diacronice de artificializare, de mecanizare sau de industrializare a umanului nu își aduc aportul asupra procesului actual de cyborgizare sau că acesta din urmă a apărut ca o ruptură, fără urmarea unei continuități de concepere și de practicare a relației om-mașină. Astfel, cibernetica
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
biotehnologiei (în special coexistența dintre organul natural și cel artificial sau protezic - vezi discuția de mai josă, care se bazează, în principal, pe simularea artificială a naturalului. Se desfide astfel presupoziția de imitare „banală” a acestuia din urmă în procesul artificializării. Prin urmare, interstițializarea dintre artificial și natural constituie, în contextele tehnologiilor digitale, concretizarea tendinței de valorificare a experiențelor artificiale sau tehnologice drept experiențe naturale, nemediate, ceea ce, la o extremă, poate însemna într-adevăr denaturare și „efect” hiperreal, în terminologie baudrillardiană
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
rezistență și de subiectivitate, de la operațiuni ale dorinței biologice și culturale la construcții ale emoției artistice. Entitățile postumane reprezintă, pe de o parte, procesele de subiectivizare a protezei, a interfeței ori a transgenei și, pe de altă parte, obiectivizarea sau artificializarea corporalității biologice și a eului uman. Pentru o mare parte a oamenilor, tehnologiile computaționale au devenit o componentă a ceea ce obișnuim să numim natura umană, deopotrivă o experiență corporală, una psihică și una socială. Proteza, interfața și transgena devin o
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
care îi este străin. Țăranul mănâncă acum conserva de fasole / cu cârnăciori produși la fetești încălzită cu baterii solare. Alienarea omului modern este exprimată prin fragmentarism, prin asocierea unor imagini discontinue care sugerează înstrăinarea de natură și de vietățile ei, artificializarea existenței întro lume care șia pierdut reperele transcendente, substituind credința cu tehnica și cu știința: ba dați în câini lumea e mică/ba cu gerovital se duc ridurile can palmă. Item 3: ilustrarea a patru elemente de compoziție și de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
volumul Bucuria naufragiaților.165 Mai tarziu, în introducerea la Sentimentul timpului (1933), un alt manifest al ermetismului, Alfredo Gargiulo a dorit să retraseze o linie de continuitate între Petrarca, Leopardi și Ungaretti, arătând că poezia ermetica, departe de fi o artificializare și o reducere la stereotip a celei pure reprezintă ultima verigă din evoluția literaturii aulice italiene.166 De fapt, puritatea cuvântului era una dintre primele revendicări ale ermeticilor, prin urmare asocierea operei lor cu poezia pură apare astăzi că o
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
cu universul tradițional, care, susține autorul, nu este centrat pe "isteria" consumului fără limite, ci pe satisfacerea trebuințelor. Toate exemplele și analizele de caz pe care acest text le oferă transmit nostalgia unei lumi patriarhale pierdute în fața serializării, industrializării și artificializării crescute aplicate sistemului modern de obiecte. Se observă, așadar, că în opera baudrillardiană luată ca ansamblu, respingerea modernității este realizată printr-o dublă poziționare: nostalgia premodernității și critica din perspectiva postmodernității, ambele etape având elemente care indică o serie de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
consum. Mituri și structuri, trad. de Alexandru Matei, Editura Comunicare.ro, București, 2005, p. 29. 350 Guy Debord a pus de asemenea problema reificării omului și a fetișismului mărfii în societatea modernă, în care abundența creează pseudonevoi și contribuie la artificializarea vieții cotidiene: "Omul reificat afișează dovada intimității sale cu marfa. Ca și-n manifestările exaltaților ori ale celor salvați miraculos din vremea vechiului fetișism religios, fetișismul mărfii ajunge la clipe de excitație ferventă. Singura trebuință care se mai exprimă aici
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
le-a fost consacrat printr-o regie minuțioasă. Chiar dacă organul grefat este integrat ordinii metabolismului estetic al artistului, transplantul evocă condiția scenică a decupajului care asemeni unui decor urmează să fie înlocuit în vederea montării unei noi piese. Teatralizarea sub specia artificializării propriului spațiu locativ îl transformă într-o scenă pe care regizorul decadent improvizează micile sale spectacole fastuoase. Obiectele sunt alese în virtutea capacității lor de a evoca, întrebuințarea lor nu este doar muzeală, ci și ficțională, ele servesc deopotrivă de decor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
bloca sau chiar reprima: Creeate pentru a supraviețui omului, instituțiile, tradițiile și valorile sociale îl ajut s se dezrobeasc de despotismul impulsiunii violente a pornirilor subiective. În felul acesta, zice Ralea, cultura umanitții se orienteaz din ce în ce mai accentuat ctre o anumit artificializare a existenței, suprapunând naturii o oper de construcție și de interpretare prin convenții. ETICA CA RASTURNARE A RAPORTULUI DE FORȚE Omul își furește un univers propriu, reprezentat de obiecte, de mentalitți și invenții intelectuale, dar și de semnificații convenționale, prin
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
trebuie să fie exogen, prin furaje, în majoritatea cazurilor (cu exceptia unor vitamine, cum sunt: vit. D, C, B care sunt sintetizate de microorganismele din prestomace și intestinul gros( BRUGERE PICOUX și col. 1990, DUMITRU, M., 1996). Hipovitaminozele sunt frecvente datorită artificializării vieții animalelor în exploatarea intensivă. Ele pot fi cauzate de aport insuficient prin rația furajeră, absorbție deficitară, datorită unor afecțiuni ale mucoasei intestinale, tulburări hepatice însoțite de scăderea cantității de bilă, cerințe crescute ale organismului animal în anumite perioade de
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
După ce procedează la o paralelă densă între cele două tipuri de limbaj, autorul demonstrează că între ele nu există o opoziție radicală, dar atrage atenția că utilizarea nejustificată și excesivă a unor mijloace matematice sau electronice, duce la denaturalizarea și artificializarea limbajului sonor și, în consecință, la dezumanizarea lui, prin anularea punților de legătură cu publicul. Într-un alt eseu<footnote Idem, op. cit., pp. 81-85. footnote> semnalează existența, deja, a unui sindrom al muzicii tehnologice, ceea ce constituie o nouă dimensiune muzicală
Despre...De musicae natura by Ovidiu Trifan () [Corola-journal/Journalistic/83695_a_85020]
-
creat de om), precum și ideea de Înlăturare a cauzelor care provoacă raporturi de neconcordanță cu efecte autodistructive pentru societatea umană. În ultima perioadă de timp În România și În multe alte țări se constată o dezvoltare haotică și accentuată a artificializării mediului care are printre numeroasele cauze: ▪ aglomerarea excesivă a industriilor perturbatoare ale mediului ambiant; ▪ concentrări uriașe - ca număr și densitate - ale populației În formațiuni urbane; ▪ dezvoltarea dezordonată a rețelelor de comunicații și de transport care utilizează o suprafață excesivă de
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
de reducerea cantității disponibile de apă și de procesele de salinizare, populația ocupată în agricultură fiind nevoită să se convertească profesional, adaptându-se la necesitățile industriei turistice. În zonele foarte active economic, astfel de fenomene complexe determină, în primul rând artificializarea extremă a fațadei litorale, inclusiv prin câștigarea unor terenuri pe seama mării. Ilustrativ este cazul orașului-stat Singapore a cărui suprafață a crescut de la 581 km2 în 1959 la 730 km2 în anul 2000. Zonele umede, frecvente în lungul litoralului și având
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]