115 matches
-
c...ci respect... regulile cercet...rîi și ale metodei istorice, contribuția principal... aducînd-o istoricul Iljana Marceva. În paralel cu producția național... și uneori anterior ei apar lucr...rile istoricilor str...ini. Se știe, din experiența Franței, a c...rei istorie arz...toare, cea referitoare la Vichy, a fost mai Întîi r...școlit... de un istoric american, c... cercet...torii din afara ț...rîi pot fi mai curajoși și mai distanțați decît confrerii lor naționali atunci cînd trebuie abordate perioade istorice controversate. Din
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
, Gisela (18.V.1931, Hălchiu, j. Brașov - 6.VII.1998, Mosbach, Germania), traducătoare. R. (născută Arz) este fiica unui învățător. Absolventă a Liceului de Comerț din Brașov (1950), a urmat cursurile Facultății de Filologie, secția germanistică, la Universitatea din București. În 1956 a fost încadrată cercetător științific la secția sibiană a Filialei Cluj a Academiei RPR
RICHTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289283_a_290612]
-
pas cu pas A-mpărătesii rochii, Băiat din flori și de pripas, Dar îndrăsneț cu ochii, Cu obrăjei ca doi bujori De rumeni, bată-i vina, Se furișează pânditor Privind la Cătălina. {EminescuOpI 174} Dar ce frumoasă se făcu Și mândră, arz-o focul; Ei Cătălin, acu-i acu Ca să-ți încerci norocul. Și-n treacăt o cuprinse lin Într-un ungher de grabă. - " Da ce vrei, mări Cătălin? Ia dut-de-ți vezi de treabă". - " Ce voiu? Aș vrea să nu mai stai
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
nu este, dar să vedem ce-am putea aranja. Uite-așa mi-a promis coana Sofica și v-am spus, donșoară, să nu vă mai tot smuciți, c-acu fieru e rece, da dacă-i fierbinte, pot și să vă arz, Doamne-ferește... Uuuuf, a dat Dumnezeu și-a ieșit, s-a dus să încălzească iarăși fierul ! Uf ! poate să se repeadă din nou la geam, uite trăsura, uite trăsura, atâta doar că a trecut de casa lor, deci nu este Titi
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
caiete în care își nota sumele cheltuite. Evident, cu un cifru secret, cu inițiale... Nu degeaba fusese într un timp ministru de Interne. — Dar ce faci, madam Delcă, ce faci ? Cauți ceva ? — Caut țoașca, să iau un hiposerpil, c-așa arz toată, și-așa se-nvârte toate cu mine... Stai liniștită, băuturile tari nu fac rău la tensiune ! Și dacă ești amețită, uite, mai fac o cafea... Dumitale una mai mică, mie una mai mare, eu mai fumez și o țigară
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Nu trebui a ți-l mai spune, Că dorul meu cel prea dulce Văz că mă lasă și se duce Și se duce făr de silă, {EminescuOpVI 443} Nu gândește de-a mea milă Și mă lasă-n foc să arz Și cu lacrămi pe obraz. No. 40 Gândul meu este la tine C-ai fi mânios pe mine, Nu știu ce mijloc să fac, Puiule, să mă împac; De ți-am greșit eu ceva Mă rog, fă-te a uita Și mă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
mare glas Vai de mine c-am rămas. A sburat puiu, -a sburat Și pe mine m-a lăsat, A sburat puiul, s-a dus 450 {EminescuOpVI 451} Și pe mine m-a răpus. Ah! noroc, noroc, noroc, Pentru tine arz în foc Că tu dușman te făcuși De mă arzi în foc acuși; Ah noroc, noroc tiran, Prea mult îmi fuseși dușman Tu inima mi-ai aprins De se arde-n foc nestins Ah iubesc, puișor, Fie-ți milă, fie
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
făcuși De mă arzi în foc acuși; Ah noroc, noroc tiran, Prea mult îmi fuseși dușman Tu inima mi-ai aprins De se arde-n foc nestins Ah iubesc, puișor, Fie-ți milă, fie-ți dor, Nu mă lăsa să arz de viu Ci fă la tine să viu. No. 54 Zi-i să fie odihnită, Veselă iar nu mâhnită Pentru mine c-am plecat; Spune-i și făr de zăbavă Iar încununat cu slavă Va vede (pe cutare); Numai dragoste
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
la cinci ceasuri ș-un sfert Să-mi iei flacăra din piept Să nu pătimesc pre drept, Când toate apele dorm Nevăzând față de om; Că - astă noapte n-am dormit, Ah! pe zi n-am odihnit, Ca un rob amorului Arz în para focului. Că am vrut să - nnebunesc Frumusețea să-ți privesc; De unde am fost am și venit În olac și m-am grăbit Să te văz și să-ți vorbesc Ca unul ce te doresc; De unde nădăjduiam La gândul
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Într-atîta pară nestins. No. 66 Pravoslavnică creștină, Mult ești dulce, mult ești bună, Bună ești și foarte dulce Ș-oi să mor dacă mă duce. Intru-n casă ca să-mi treacă, Dorul tău mai rău mă seacă, Stau în loc și arz în foc, 460 {EminescuOpVI 461} {EminescuOpVI 462} {EminescuOpVI 463} No. 63 Vremea despărțirii iată c-au sosit Și toată simțirea ah, m-au părăsit. Soarele m-apucă și adio zic, Zic, dar cu durere pieptul mi-l despic. Adio, guriță
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Într-atîta pară nestins. No. 66 Pravoslavnică creștină, Mult ești dulce, mult ești bună, Bună ești și foarte dulce Ș-oi să mor dacă mă duce. Intru-n casă ca să-mi treacă, Dorul tău mai rău mă seacă, Stau în loc și arz în foc, 460 {EminescuOpVI 464} Pomii dacă înfloresc Paserile se iubesc, În tot felul glăsuesc, Vai de cei ce pătimesc. Toată ziua loc nu are Îmblând după vânătoare Și de prind vr-o căprioară O săgeată de o doare. No. 70
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
fi revenit la poziția ei obișnuită, cu spatele Încovoiat, fiindcă nu putea suferi pieptul acela amplu, care descoperise că era o altă povară genetică pe care i-o lăsase maică-sa. Uneori se asemuia cu creatura aceea coranică misterioasă, Dabbet-ul Arz, căpcăunul menit să apară În Ziua Judecății, având fiecare organ Împrumutat de la un alt animal din natură. Întocmai ca acea creatură hibridă, avea un trup alcătuit din elemente disparate, moștenite de la femeile din familia ei. Era Înaltă, mult mai Înaltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
nu va interveni (n derularea normală a vie(îi institu(iei (i va r(mine neutru (n caz de conflict. De asemenea, ar fi bine ca el s( nu sperie administra(ia, nemanifestînd un interes viu pentru subiecte sensibile sau arz(toare: delincven((, violen((, absenteism, conflict, starea localului, diverse derog(ri. Efectele respectului ini(ial al ierarhiei Lectură organigramei unei organiza(îi formale indic( observatorului diversitatea persoanelor pe care le va (ntîlni (n cursul anchetei sale (i pozi(ia lor (n
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
ai mântui de scepticisme chiar și pe cei mai neîncrezători dintre cei prezenți. Totul părea perfect în legătură cu această trusă de unghii: încuietoarea, copcile laterale și capacul funcționau admirabil, cele două minuscule balamale aurii erau manufacturate splendid, atâta doar că ea (arz-o-ar focul!) era o trusă cu unghii umane!! Închipuiește-ți, pur și simplu. La cel mai propriu și dezgustător mod din lume, înăuntru erau expuse, ca la paradele militare, zeci de perechi de unghii umane, rânduite și parcă defilând, după
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
putin însemnate din sufletul nostru. Dac... iubim pe cineva și acea persoan... ne p...r...sește sau r...mânem f...r... un prieten drag, de asemenea pierdem din suflet. Același lucru se întâmpl... atunci când nu ne îndeplinim o anumit... dorinț... arz...toare. Și lista ar putea continua. Exist... persoane care cunosc foarte bine toate aceste aspecte și lucreaz... concertat pentru a ne deposeda de materia noastr... noesic..., pentru a ne lua puterea... Aceștia sunt așa-numiții „hoți de suflete”, oameni care
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
În stihurile destrăbălatului boier un rafinat mazochism: ca să trăiască bucuriile iubirii, trebuie să ardă, să sufere ca un rob. „Suferind cu mulțămită” este condiția lui ideală de existență, focul fiind elementul nutritiv cel mai favorabil sentimentului: „În flacăra care mă arz În loc de Ghinuri și necaz Găsesc tot mîngîiere, Dulceață și plăcere.” Intrarea În foc este o decizie individuală. Plăcerea nu vine din afară, plăcerea este opera curajului de a te jerfi pe rug. Alecu este mîndru de hotărîrea lui de a
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
rază Îmi place să mă arză! În focu-ți cînd mă prigonesc, Atunci Îmi pare că trăiesc! Atunci mă știu cu viață, Altminteri sînt de gheață”... Îndrăgostitul urmează neabătut o lege morală. Ea s-ar putea rezuma cu acest vers: „Să arz trăind, să mor arzînd”. Etica lui Alecu prevede transformarea chinului Într-o virtute. S-a văzut și din versurile citate Înainte că cea mai aleasă mîndrie a lui este să se lase cuprins de flăcări. Iar voluptatea supremă este să
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
care are, ca vestibul, durerea. Nu este posibil accesul la marele festin fără a trece prin vestibulul În care ard toate focurile iadului. Alecu pare mulțumit să Întîrzie În acest limb. Cel puțin așa ne Încredințează el În stihuri: „Mă arz fără măsură ................................... Să-mi pară focul viață, Și moartea o dulceață! ..................................... În piept purtîndu-ți focul să-mi fericesc norocul!” Nu cunoaște sau nu prețuiește treptele de jos ale suferinței erotice: melancolia, tristețea... Alecu stă, mereu, pe treptele de sus ale
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mult a zăbovi. Ah, apuca-m-or cu viață, ori mai degrab-oi muri? Ce noian de cufundare, ce mormînt Întunecat Este noaptea privegherii pentr-un suflet Întristat. Toate rălele trecute să Întorc și vin la loc, Sporesc cele viitoare, arz și mă frig ca pe foc. Amar mie, că nu trece noaptea asta de durere, Plîng oftez, suspin, mă vaiet, lumina nu-i la vedere.” Conachi este primul nostru poet astenic. Conachi este primul nostru poem astenic. Romanticii vor da
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
să nu se Întindă acolo unde nu-i este permis. „Lucrurile nepotrivite” i-ar putea aduce suferință, iar suferința l-ar băga În mormînt. Erotocrit se hotărăște să fugă, dar Înainte de asta ia chitara și cîntă În stilul lui Ienăchiță: „Arz fără de Încetare, mă usuc și mă topesc, Fără să cunosc pricina de ce atît pătimesc, Plîng, vărs păraie de lacrămi, dar toate-mi sînt În zadar, Că nu pot să-mi stingă focul, cît de puțintel măcar...”. Un Ienăchiță Într-un
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
nespusă, care nu mai stătusă la alt domn, făcând și mare nedreptate țării și săracilor”. Într-o asemenea situație, „au început boierii a să face totuna”, adică s-au unit împotriva domnului, recurgând la mijloacele de luptă practicate în epocă: arzurile la împărăția turcească, fuga peste granițe și solicitarea sprijinului din afară etc., printre cei care acționează acum fiind „Enachi Costandache vornic, Iordache Costache vistieriu, Ilie Costache spatar, Sandul Sturdza paharnic, Arghiri di la Tecuci stolnic [...] și alții păr’ la 18
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
menționați în document ca fiind fugiți peste Nistru la tătari. În același timp, „boierii au găsit cu cale ca să trimită pe un Constantin, logofăt vistiernicului Venin ... să meargă singur la Țarigrad și, când mergi împăratul la geamii, să-i dea” arzul direct în mână sultanului, ceea ce și face. Numai că plângerea rămâne fără rezultatul scontat. „Și, fiindcă se bolnăvise și vistieriul Iordache Costache-Venin, pe care îl aveau toți cap și fiindcă i s-au tâmplat și moarte de au murit”, ceilalți
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
poartă pas cu pas/ A-mpărătesei rochii,/ Băiat din flori și de pripas,/ Dar Îndrăzneț cu ochii, / Cu obrăjori ca doi bujori/ De rumeni, bată-i vina,/ Se furișează pînditor/ Privind la Cătălina./ Dar ce frumoasă se făcu/ Și mîndră, arz-o focul/ Ei Cătălin, acu-i acu/ Luceafărul eminescian. O interpretare transeontică. Ca să-ți Încerci norocul/ Și-n treacăt o cuprinse lin/ Într-un ungher degrabă/ Da ce vrei, mări Cătălin ?/ Ia du-te de-ți vezi de trabă/ Ce
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
perturbator l-a constituit dominația otomană și amestecul celorlalte puteri, în special Austria și Rusia, în viața politică a Țărilor Române. Trebuie însă subliniat că, în interesul său, Poarta a întreținut opoziția între stări și Domnie, ceea ce explică și acceptarea arz-urilor înaintate de acestea. Politica autoritară și de centralizare promovată de domnii Țărilor Române, organizarea și funcționarea Adunărilor de stări, au răspuns necesităților și realității statale în dezvoltarea instituțională și, implicit, constituțională. Acestea au asigurat continuitatea existenței lor într-o
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
tacit al principelui. Uneori însă, se manifestă ca expresie a solidarității de opoziție a stărilor, a dreptului de rezistență, acceptat și chiar stimulat de Poarta otomană. În acest ultim caz hotărârea adunării lua forma unor plângeri sau cereri ale boierilor (arz mahzar), care devin curente după anul 1774689. Secolul al XVIII-lea este caracterizat de înfăptuirea unor reforme sociale. Adunările de stări convocate la București (1745 și 1746) și Iași (1749), despre care P.P. Panaitescu afirma că reprezintă "ultima tresărire a
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]