106 matches
-
ei proprie tarii, a l cui e grâul încă nesecerat, de ce se dărâmă cutare conac, cât cuprinde Bahluiul când se revarsă și cât de afurisită e apa lu i... Când a început a se arăta ca o căciulă roșie, țurcăne ască, acoperișul de țiglă al turnului cooperativei Cotnari, cuconul Stejărel s a pornit cu înverșunare contra acelei ins tituții de stat. - Să vezi, Culai, mișelie întreagă. S-a prăbușit toată! Trei pivnițe suprapuse, s au făcut terci. Și abia împlineș te
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
foarte ușor, prin intermediul curenților de aer, a păsărilor sau albinelor pe pomii din livadă. Arătura adâncă se realizează pentru afânarea solului, dar și pentru încorporarea frunzelor atacate de Venturia inaequalis, pe care se formează un număr mare de peritecii cu asce și ascospori, ce constituie sursa primară de infecție în primăvară. Fertilizarea rațională cu îngrășăminte minerale și organice, favorizează buna creștere și dezvoltare a pomilor, care manifestă o rezistență mai mare la atacul patogenilor, dar și la gerurile din timpul iernii
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
a sporilor rezultați din înmulțirea vegetativă, asexuată și chiar sexuată sunt vehiculați de către vânt, dar pentru ca infecțiile să reușească aceștia mai au nevoie și de apă, în care să germineze și de higroscopicitatea aerului. Conidiile (metasporangii) de la ciupercile fam. Peronosporaceae, ascele de la ciupercile subîncr. Ascomycotina și sporii diferitelor ciuperci care cauzează rugini sunt antrenați de vânt sau de picăturile de apă și produc noi infecții. Transmiterea prin apă Apa este un factor indispensabil în transmiterea agenților patogeni și în etapele următoare
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
paraplectenchim și mai laxă în interior ce reprezintă prozoplectenchimul. Scleroții se formează fie în locul ovarelor florilor, la exteriorul sau în interiorul altor organe ale plantelor atacate. Din germinarea scleroților pot rezulta micelii vegetative, forme conidiene sau la unele specii apotecii cu asce și ascospori. Rizomorfele sunt formațiuni ce rezultă din înmănuncherea a mai multor filamente miceliene strâns asociate ce se formează pe părțile subterane ale plantelor atacate. 4.4.3.Înmulțirea ciupercilor La ciupercile inferioare nu există o diferență tranșantă între aparatul
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și Oomycetes, este de mai lungă durată la Ascomycotina fiind reprezentată prin hifele ascogene și este de lungă durată la Basidiomycotina unde constituie miceliul secundar și miceliul terțiar al carpoforilor. Ultimii produși de sexualitate sunt : akinetosporangii, sporii durabili, zigoții, oosporii, ascele și basidiile Ascele pot apărea libere la suprafața substratului parazitat au saprofitat sau în ascofructe de tip loculi, cleistotecii, peritecii sau apotecii iar basidiile pot fi în basidiofructe (carpofori) sau basidii sclerificate-teliospori. Vâscul de stejar Loranthus europaeus formează pe plantele
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de mai lungă durată la Ascomycotina fiind reprezentată prin hifele ascogene și este de lungă durată la Basidiomycotina unde constituie miceliul secundar și miceliul terțiar al carpoforilor. Ultimii produși de sexualitate sunt : akinetosporangii, sporii durabili, zigoții, oosporii, ascele și basidiile Ascele pot apărea libere la suprafața substratului parazitat au saprofitat sau în ascofructe de tip loculi, cleistotecii, peritecii sau apotecii iar basidiile pot fi în basidiofructe (carpofori) sau basidii sclerificate-teliospori. Vâscul de stejar Loranthus europaeus formează pe plantele gazdă tufe mici
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
o culoare roșiatică, datorită acumulării de antociani, pentru ca mai târziu acestea să capete o nuanță gălbuie. Frunzele atacate sunt mai mari decât cele sănătoase. Pe partea inferioară a limbului, în dreptul porțiunilor bășicate, apare un strat catifelat, format din himeniul de asce și ascospori. Frunzele cad în luna iunie, iar pomii sunt puternic epuizați în urma refacerii foliajului pe seama rezervelor din țesuturile ramurilor, fiind sensibilizați la gerurile iernii. Noile frunze ce se formează în vară din mugurii axilari nu mai prezintă simptome ale
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Taphrina deformans (Berk.) Tul., fam. Taphrinaceae, ord. Taphrinales, cl. Hemiscomycetes, subîncr. Ascomycotina. Miceliul septat al ciupercii, cu celule cu câte doi nuclei, se dezvoltă în spațiile intercelulare ale mezofilului frunzelor. În celulele subepidermice, ciuperca formează celule ascogene, din care apar asce sub forma unui himeniu; ele sunt ovoide și hialine, de 25-43 x 8-14 µm. Ascosporii sunt sferici, de culoare gălbuie, măsoară 3-8 µm și pot înmuguri în ască sau în afara acesteia. Epidemiologie. Din germinarea ascosporilor rezultă un miceliu haploidal, saprofit
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
mezofilului frunzelor. În celulele subepidermice, ciuperca formează celule ascogene, din care apar asce sub forma unui himeniu; ele sunt ovoide și hialine, de 25-43 x 8-14 µm. Ascosporii sunt sferici, de culoare gălbuie, măsoară 3-8 µm și pot înmuguri în ască sau în afara acesteia. Epidemiologie. Din germinarea ascosporilor rezultă un miceliu haploidal, saprofit, care iernează în scoarța ramurilor sau sub solzii mugurilor. Infecțiile cu miceliul secundar se fac în primăvară, în momentul dezmuguririi, în condiții de umiditate ridicată și temperaturi mai
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
cu aspect pulverulent, datorită formării conidiilor. Lăstarii nelignificați pot fi acoperiți de pâsla miceliană care apare ca un manșon albicios; cei puternic atacați se îndoaie, se veștejesc și apoi se usucă. Pe lăstarii atacați, ciuperca formează uneori cleistotecii care conțin asce cu ascospori dar la noi în țară cleistoteciile au fost semnalate foarte rar. Atacul pe fructele tinere sau în curs de maturare este asemănător cu cel ce apare pe frunzele dezvoltate. În dreptul petelor albicioase, țesuturile fructului se brunifică, crapă și
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
între 17-24 x 9-16 µm. Ciuperca se răspândește în perioada de vegetație prin conidii care germinează la suprafața organelor planteigazdă și produc infecții. Cleistoteciile găsite de E. Docea în anul 1950 sunt monoasce și prezintă o coroană de apendici simpli. Ascele conțin 6-8 ascospori ce măsoară 13-30 x 10-20 µm. Epidemiologie. Iernarea parazitului are loc sub formă de miceliu în muguri sau sub formă de cleistotecii. Ascosporii produc infecții în primăvară. Temperaturile peste 10oC cu optimum 20oC, umiditatea relativă a aerului
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
patogen iernează în solzii mugurilor sub formă de miceliu de rezistență și sub formă de cleistotecii, care au o formă sferică și prezintă un număr variabil de apendici (fulcre) ramificate la vârf dicotomic. În interiorul unei cleistotecii se găsește o singură ască cu 8 ascospori elipsoidali și unicelulari, hialini, de 2226 x 12-15 µm. Forma cu cleistotecii a fost semnalată în țara noastră de E. Docea (1952). Primăvara, boala reapare ca urmare a intrării în vegetație a miceliului de rezistență existent în
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
formează lanțuri de conidii hialine, eliptice, de 18-36 x 11-17 µm . În urma procesului de înmulțire sexuată pe miceliu apar cleistoteciile, negre, sferice sau ușor turtite, cu apendici scurți, neramificați, bruni. În cleistoteciile de 115-230 µm în diametru, se diferențiază numeroase asce elipsoidale de 66-90 x 24-36 µm, cu 4-8 ascospori elipsoidali. Epidemiologie. În cursul perioadei de vegetație agentul patogen se răspândește prin intermediul conidiilor de tip Oidium ce germinează la temperaturi de 3-31oC, cu optimum de 14-17oC și în condiții de higroscopicitate
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
toamnă. Infectarea grâului în toamnă se poate produce și prin ascosporii eliberați din cleistoteciile care au apărut eșalonat, în cursul vegetației, mai întâi pe frunzele bazale apoi pe tecile frunzelor sau chiar pe spice. O parte dintre cleistotecii vor elimina ascele și ascosporii chiar în primăvară. Gradul de atac produs de acest agent patogen este influențat de o serie de factori agrotehnici, de specializarea agentului patogen și de rezistența soiurilor. Epocile timpurii de semănat, cantitățile mari de îngrășăminte pe bază de
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Conidiile germinează la 26oC pe frunzele uscate, chiar dacă este o umiditate de numai 30 %. Frunzele uscate prezintă uneori și forma perfectă a ciupercii, cleistotecii sferice, cu apendici simpli, de 72-230 µm în diametru, formă prin care patogenul rezistă peste iarnă. Ascele din peritecii conțin 2 ascospori și măsoară 25-40 x 15-20 µm. Patogenul produce pagube mai mari în culturile din spațiile protejate unde evoluția sa este favorizată de temperaturile cuprinse între 18-24oC și umiditatea. Din cercul de plante gazdă a patogenului
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
macroconidii cu 3-6 pereți transversali, înguste, curbate, cu capetele ascuțite, având dimensiuni 40-80 x 3,5 µm. La această formă conidiană clamidosporii nu s-au observat niciodată. Periteciile se formează mai rar, sunt sferice sau ovale, negre-violacee și conțin numeroase asce alungite, hialine, cu 8 ascospori fusiformi, cu 1-2 pereți transversali și cu dimensiuni între 17-30 x 3-5 µm. Epidemiologie. În cursul vegetației infecția este realizată prin miceliul ce poate trece prin sol de la plantă la plantă sau prin conidiile vehiculate
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
miceliul ce poate trece prin sol de la plantă la plantă sau prin conidiile vehiculate de vânt, apă sau insecte. De la un an la altul, ciuperca rezistă pe semințe sub formă de conidii iar în sol, sub formă de peritecii cu asce și ascospori. Gravitatea atacului este amplificată de reacția acidă a solului, de umiditatea între 30-40 % a acestuia și de temperaturile nefavorabile germinării și răsăririi rapide a plantulelor. În solurile alcaline dezvol/tarea patogenului este împiedicată mai ales dacă temperaturile sunt
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
tulpinilor și frunzele, pe care produce sporodochii cu conidiofori ce susțin conidii hialine, fusiforme, ascuțite la capete, cu 1-3 septe, de 25-29 x 5,3-5,8 µm. Periteciile au formă sferică, măsoară 100-200 µm în diametru și onțin parafize și asce cu ascospori hialini, din 2-3 celule, de 10-20 x 2-4 µm . Epidemiologie. Agentul patogen se permanentizează în sol ca miceliu saprofit pe resturile vegetale ale plantelor atacate și sub formă de peritecii. Pe miceliu, în condiții neprielnice se formează organe
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
I. Bobeș (1962) picnosporii nu sunt capabili în orice condiții să producă infecții; acestea pot fi provocate și de către ascospori pe măsură ce ajung la maturitate. În timpul iernii, în interiorul picnidiilor golite, se formează un filament ascogonal, iar în primăvară apar peritecii cu asce și ascospori. În primăvară, aproximativ după scuturarea florilor, ascosporii ajung la maturitate, germinează în picăturile de apă și produc noi infecții pe frunze. M. Josifovici (1956) a constatat că infecțiile cu ascospori în primăvară sunt foarte mult diminuate, în cazul
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
agentului patogen. C. Sandu-Ville, Al. Lazăr, M. Hatman (1961) constată în condițiile de la Iași, că miceliul ciupercii Trichotecium roseum se dezvoltă puternic la exteriorul stromelor de Polystigma rubrum. cât și în interiorul picnidiilor, căptușindu-le și împiedicând formarea filamentului ascogonal, a ascelor și ascosporilor. Patogenul mai atacă pe lângă prun, porumbarul, corcodușul și prunul chinezesc. Prevenire și combatere. În livezile de prun se recomandă executarea arăturilor adânci de toamnă; prin această operație se îngroapă adânc și frunzele căzute, limitându-se mult sursa de
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
formează în lagăre (acervuli) la suprafața frunzelor parazitate și pe fructele atacate, forma conidiană purtând numele de Marssonina juglandis. Conidiile sunt hialine, bicelulare (la început unicelulare) și măsoară 19-28 x 5 µm. În urma procesului de sexualitate apar primăvara periteciile cu asce și ascospori. Epidemiologie. Conidiile asigură răspândirea ciupercii în toată perioada de vegetație iar în zonele mai calde, rezistă și peste iarnă, asigurând infecțiile din primăvară. Pe frunzele căzute apar în primăvară peritecii cu gât lung, ce conțin asce și ascospori
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
periteciile cu asce și ascospori. Epidemiologie. Conidiile asigură răspândirea ciupercii în toată perioada de vegetație iar în zonele mai calde, rezistă și peste iarnă, asigurând infecțiile din primăvară. Pe frunzele căzute apar în primăvară peritecii cu gât lung, ce conțin asce și ascospori bicelulari și hialini, de 17-25 x 2,5-3 µm. Iernarea parazitului poate avea loc și sub formă de miceliu parazit în scoarța ramurilor. Din cercetările făcute la Iași (19571960) periteciile se formează în primăvară, după ce temperatura solului depășește
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și în ea apar periteciile. Acestea sunt globuloase la bază și cu un gât (rostru) alungit spre osteol, cu perete gros, negru, pâslos. Rostrul periteciei străpunge teaca frunzei bazale sub forma unor mici proeminențe. Periteciile au 300-500 µm și conțin asce cilindrice de 60120 x 10-15 µm. Ascosporii sunt filiformi, pluricelulari, la început hialini apoi ușor brunii, de 50-90 x 3-5 µm Epidemiologie. În solul monoculturilor cerealiere, ciuperca se permanentizează sub formă de peritecii și de miceliu saprofit pe resturile vegetale
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
produc înnegrirea scoarței pomului. Cu ajutorul picnosporilo r ciuperca se răspândește în timpul perioadei de vegetație. Ca rezultat al înmulțirii sexuate apar peritecii care se formează în scoarța ramurilor parazitate. Periteciile sunt ovale, de peste 300 µm în diametru și conțin în interior asce cu câte 8 ascospori ușor alungiți, unicelulari, hialini-gălbui, de 26-35 x 7-12 µm. Până în prezent, atât pe frunzele căzute cât și pe fructe, nu au fost găsite aceste fructificații. Iernarea agentului patogen are loc prin peritecii cu asce și ascospori
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
în interior asce cu câte 8 ascospori ușor alungiți, unicelulari, hialini-gălbui, de 26-35 x 7-12 µm. Până în prezent, atât pe frunzele căzute cât și pe fructe, nu au fost găsite aceste fructificații. Iernarea agentului patogen are loc prin peritecii cu asce și ascospori, cu rol minor în asigurarea infecțiilor în primăvară și prin picnidii și picnospori în scoarța ramurilor sau prin miceliu de rezistență. Umiditatea ridicată din timpul primăverii, temperaturile medii de 15-20oC, favorizează eliminarea ascosporilor și picnosporilor, precum și infecțiile ce
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]