427 matches
-
de compoziție într-o perspectivă a diversității, iar excepția o reprezintă lucrarea așezată pe orizontală a lui Corneliu Tache, o subtilă stratificare de plin și gol sub nivelul optim al privirii, toate celelalte exploatează verticala și au un puternic sens ascensional. Fie că sunt monoxile și pornesc de la forme etnografico-simbolice - stîlpul, arborele, axul-, așezate evident într-un orizont stilistic auster, apropiat hieraticii bizantine, cum sunt lucrările lui Aurelian Bolea și Grigore Minea, fie că fac un pas către asamblare și către
Pe Argeș în sus (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15876_a_17201]
-
pe tine însuți, fără a-ți da seama cînd ai murit. * Nici o lumină nu e atît de intensă încît să nu-i îngăduie întunericului să-i dea tîrcoale. Dramatismul atît de uman al oricărei lumini. * Există nu numai o vocație ascensională, ci și una a căderii. Păcatul presupune talent. Infernul e un mediu genial. * Puținele iluzii ale bătrîneții sînt cele mai profunde, fiindcă sînt ultimele. * A-ți căuta trecutul e tot așa de fals ca și cum ți-ai căuta viitorul, deoarece te
Din jurnalul lui Alceste (IX) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16369_a_17694]
-
pe tine însuți, fără a-ți da seama cînd ai murit. * Nici o lumină nu e atît de intensă încît să nu-i îngăduie întunericului să-i dea tîrcoale. Dramatismul atît de uman al oricărei lumini. * Există nu numai o vocație ascensională, ci și una a căderii. Păcatul presupune talent. Infernul e un mediu genial. * Puținele iluzii ale bătrîneții sînt cele mai profunde, fiindcă sînt ultimele. * A-ți căuta trecutul e tot așa de fals ca și cum ți-ai căuta viitorul, deoarece te
Din jurnalul lui Alceste (VIII) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16387_a_17712]
-
indirectă (imaginile alternative create prin sensurile figurate, deschidere polisemică sau omonimii, selecția unei anumite clase de tablouri sau de personaje, frecvența unor termeni, notațiile secundare, reflecții și reverii în afara subiectului sau cine știe ce alte alunecări de condei), vom recunoaște o schemă ascensională care tinde să revertebreze peisajul literar, cel puțin ca tip de așteptare. "Trendul" este cel pe care îl știm cu toții, o retorică de "șoc", mult prea bine cotată, apărată de voci cu autoritate, prezentată ca manifestare a libertății de creație
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
exercitate de Dumnezeu asupra sufletului eliberat de tentațiile corporale. Metafora scării, a „muntelui cel duhovnicesc”, a aripilor și „homo bulla” folosite în descrierea urcușului spiritual Metafora scării (κλῖμαξ) cu treptele (βαθμίς) sale este o altă analogie întâlnită în legătură cu epectaza. Simbolismul ascensional al acestei imagini se face prin raportarea la viziunea patriarhului Iacov. În mod paradoxal, imaginea scării este asociată cu ideea de inaccesibilitate a Ființei divine: „Căci sufletul se face necontenit mai mare ca sine, prin împărtășire de Cel mai presus
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
sale. Iată de ce Cuvântul repetă: «Ridică-te, celui ce este deja ridicat; Vino, celui ce deja a venit»„63. Scara aceasta se prezintă ca având o trăsătură unică: nu are ultima treaptă. Simbolul scării se reduce astfel la verticalitatea sa ascensională, neavând însă o specificitate proprie între simbolurile ce exprimă aceeași idee. De aceea vedem cum simbolul scării, utilizat de altfel și în lucrări ca Despre fericiri sau Despre titlurile Psalmilor, cedează progresiv locul altor simboluri mai reprezentative pentru mișcarea dorinței
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
Moysis, care prezintă urcușul profetului pe muntele Sinai ca simbol al urcușului spiritual 68. Se mai întâlnește în scrierile Sfântului Grigorie o imagine cunoscută sub numele de homo bulla 69. În In Canticum canticorum, această imagine face referire la proprietățile ascensionale ale bulei de aer, fiind redată astfel: „În același fel cum un suflu de aer, care 65 Paul Plass, Transcendent time and eternity in Gregory of Nyssa, în „Vigiliae Christianae”, Nr. 34, 1980, p. 182. 66 Sf. Grigorie de Nyssa
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
de globalizarea contemporană, evidențiind că nu este posibilă o împotrivire față de mersul lumii, ci, mai degrabă, o reîntoarcere la ceea ce este sacru, la izvoare. Cu toate că lucrarea cuprinde mai multe articole apărute în presă, aceasta relevă continuitate, luciditate și o reflecție ascensionale, datorate măiestriei artistice și literare a autorului; dar nici iluminarea prin discursul teologic nu este de neglijat. Intregul volum este străbătut de firul strălucit al priceperii, al discernământului, al înțelepciunii, al tradițiilor românilor sau de cel al diferitelor minorități, întrerupt
CU FLORIAN BICHIR, ÎNTRE SACRU ŞI PROFAN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383722_a_385051]
-
un act al salvării“ (ibid., 91). Condiția umană poartă însă o veșnică dualitate între interioritatea planului conștiinței și exterioritatea simțurilor. Individul trebuie să lupte pentru a se elibera de fondul său subuman. De aceea, sensul vieții noastre trebuie să fie ascensional: „Trebuie să învingem sau cel puțin să încercuim, în noi sau în afară de noi, tot ce nu e îndeajuns de frumos, îndeajuns de nobil (...). Să învingem urâtul din noi și din jurul nostru; e prima datorie. În fața răului trebuie să rezistăm până
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
de altfel. Elaborată în privința tehnicii și limbajului componistice, piesa lui Cristian Lolea integrează și se integrează atmosferei de basm, reunind sunetele grave ale fagotului și violoncelului ce marchază, poate, densitatea pădurii, onomatopeele flautului, ce trimit la cântecul păsărilor și pasajele ascensionale ale violoncelului și violei însoțind ritmul mai lin sau mai accelerat al zborului. Eliberate de balastul teluric, imaginile finale planează deasupra copacilor și personajelor, pe o pedală sonoră (flaut-violoncel) vaporoasă, spiritualizată - semn că zborul ar putea fi totuna cu libertatea
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
lemn/ ce palat de miri ne-a fost cînd eram tineri?/ Acum acolo țipă o ființă că ferestrele/ camerelor au geamuri de fier/ pentru că-n ele e noapte totdeauna" (Casa ca un ou roșu de lemn). Destinul poetic, inițierea gândită ascensional, conduc, inevitabil, la derealizare: "tocmai acum cînd ochii mei/ nu mai au grija propriului chip să-l susțină/ tocmai acum cînd ochii mei/ sînt un lac fără fund un triunghi al Bermudelor/ pe unde realitatea dispare fără urmă". (Cum își
Despre demnitate by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8451_a_9776]
-
răspândire cum nu mai există un așt exemplu în istoria muzicii. Primul nume de mare virtuoz pe care-l întâlnim este al romanului Muzio Clementi, pe bună dreptate numit “părinte” al tehnicii pianistice. După el, instrumentul intră în acel ciclu ascensional care încă durează și care ne-a dat atâtea figuri de mari interpreți.” Istoria muzicii consemnează faptul că în anul 1709 a apărut în Italia un nou instrument cu clape și coarde - pianofortele. Se împlinesc, așadar, 300 de ani de când
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
Do# major - Lab major din măsura 71, care marchează o coborâre bruscă de 11 cvinte. În concepția lui Cuclin, ceea ce urmează nu este doar o „luptă de recucerire a tonului principal”<footnote Dimitrie Cuclin, Tratat de estetică, 187 footnote>. Mișcarea ascensională este asociată cu creația umană, ca răspuns la gestul creator inițial, și cu aspirația spre armonia originară pierdută, care, odată recâștigată, va spori în frumusețe prin experiența reînălțării după cădere. Repriza aduce și ea surprize tonale: tema principală în La
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
cea a lui Kant, care avea un gust artistic foarte discutabil, dar a făcut o estetică foarte frumoasă în sine ca desfășurare teoretică, poftim! Estetica lui Hegel, care are părți superbe, dar care este absurdă în concepția ei de devenire ascensională". Cît privește Estetica lui Max Dessoir, "o carte groasă, de vreo 700 de pagini", situația nu e deloc mai favorabilă: "Eram foarte dispus s-o citesc, dar după ce am făcut efortul să citesc 100 și ceva de pagini, am ajuns
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7039_a_8364]
-
propria sa viață, o arzătoare dorință a inimii sale." Iar acest lucru "cei aleși vor înțelege, ceilalți vor trebui să creadă". Viață filozofică și mistică, dar de esență intens poetică, a avut Giordano Bruno. Acesta concepea libertatea metafizică un zbor ascensional neîncetat al "intelectului eroic", parte a Divinității, care suie mereu către absoluitatea sa. Așa cum am mai relevat, Eminescu intenționa să modifice Luceafărul și mai ales "să-i înalțe cu mult sfârșitul", în viziunea zborului neîncetat al intelectului "eroic" din lirica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
insera în ritmurile cosmice, adresându-se esențialelor necunoscute: moartea (Ghilgameș, Miorița), nașterea lumilor (Rigveda), teleologia faptei umane (Bhagavad Gita) etc. Ca atare, poezia era sacră, sens care se va regăsi la poeți precum Pindar, Hölderlin, Eminescu. Iar sacrul însemnează elanul ascensional către divin, către o translume cerească a preacuratului și a veșniciei. O patrie și o divinitate care se află în cerul inimii noastre. Acesta este sensul marii poezii. Precum am mai amintit, sumerienii, popor misterios, risipit finalmente pe o mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
și gresii calcaroase în dealurile din sud și vest (Deleni, Strunga etc.), argile (Ciurea, Podu Iloaiei), nisip cuarțos (Lespezi), balast în luncile și terasele unor râuri (Lespezi, Mircești). Apele minerale sunt în cea mai mare parte sulfuroase și au caracter ascensional (Strunga, NicolinaIași, Breazu). 12 3. Relieful Relieful județului Iași este alcătuit din dealuri prelungi și văi largi, cu șesuri aluviale extinse, ce aparțin Podișului Moldovei. Acest podiș cuprinde trei mari unități: Podișul Sucevei în vest (24%), Câmpia Moldvei în centru
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
al poeticelor noastre actuale, pliate îndeobște pe concret, pe microcosmul individual, circumscris de experiența empirică. Scriitura d-sale, caracterizată în măsură progresivă de "o blîndă putere de domolire a materialității brutale", după cum observa I. Negoițescu, și, concomitent, de o mișcare ascensională, de o înșurubare într-un eter căruia-i oferă o umilință întrebător-dureroasă, salutară, prezintă, e drept, o iluzorie inactualitate, care însă e foarte posibil să alcătuiască nu peste multă vreme una din premisele unei noi, robuste actualizări.
Miza spirituală (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8781_a_10106]
-
majestuozitatea arhitecturii. Cu gîndirea sa consecventă și sobră, Maitec nu adaugă nimic susceptibil de a proveni dintr-un alt registru decît acela în care forma se exprimă prin însăși energia interioară a suportului material. Lemnul își trăiește, astfel, vocația lui ascensională, voința stihială către imponderabilitate, în dublul său regim de opacitate și de transparență, de plin și de gol, de consistență și de turbulență a eterului. Împărțit între lumea newtoniană, aceea a masei supuse acțiunii gravitaționale, și între cea einsteiniană, aceea
In memoriam, Ovidiu Maitec - Contradicțiile materiei by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9803_a_11128]
-
mai degrabă ipostază energetică decât personală, individualitate ocultată de viziunea sa nondualistă asupra realității, în care durerea și fericirea sunt fațetele aceluiași destin, beatific în esență, deci invulnerabil și fundamental însetat de libertate. S-ar putea vorbi mult despre predispoziția ascensională a poeziei Magdei Cârneci, despre elanul ei spațial, specifică fiindu-i imagistica stelară, gigantesc-cosmică, dar și despre registrul opus, al teluricului, când generator de mânie, în calitatea sa de conglomerat al ratărilor și imoralității omenești, când răspândind pace lăuntrică, un
Transpoezia by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9160_a_10485]
-
majestuozitatea arhitecturii. Cu gîndirea sa consecventă și sobră, Maitec nu adaugă nimic susceptibil de a proveni dintr-un alt registru decît acela în care forma se exprimă prin însăși energia interioară a suportului material. Lemnul își trăiește, astfel, vocația lui ascensională, voința stihială către imponderabilitate, în dublul său regim de opacitate și de transparenă, de plin și de gol, de consistență și de turbulență a eterului. Împărțit între lumea newtoniană, aceea a masei supuse acțiunii gravitaționale, și între cea einsteiniană, aceea
Alte radiografii în posteritate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9280_a_10605]
-
volumul Pregătiri pentru călătoria din urmă. Năzuind să fie un îndreptar de edificare creștină, cartea e structurată (și sugestia unei arhitecturi precise venea, poate, și de la Baudelaire, considerat odată de autor drept "răscruce a veacului modern"25) pe o schemă ascensională, cu patru trepte: "pregătirile și îndoielile", "ispitirile și păcătuirile", "căirile și rodirile", "canonirile și fericirile". Experiența este a eului liric, dar, totodată, una generică, în măsura în care cel dintîi își asumă și însumează trăirile semenilor din epoci anterioare sau contemporani. Evlavia medievală
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]
-
este interesat, în egală măsură, de suprafață și de volum, de stabilitate și de mișcare. Și atunci cînd formele sale se aștern pe orizontală, ca niște semne geologice sau ca repere ale unui timp nedeterminat, și atunci cînd ele sunt ascensionale, sub forma unor cercuri active ori sub aceea a unor coloane cu o verticalitate puternic marcată, sculptorul manifestă o grijă halucinantă pentru vibrația detaliului, pentru articularea modulilor, pentru sonoritatea formei, în ansamblul său, sub impactul unghiului de privire sau sub
Peter Jacobi și sculptura în timp by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9640_a_10965]
-
hermeneutică: „În Povestea lui Harap Alb, fata împăratului Roș se ascunde întâi «în dosul pământului, tupilată sub umbra iepurelui» (Pământul, Infernul), apoi «în vârful muntelui, după stânca aceea» (muntele Purgatoriului), și în final «după lună» (Paradisul, Cerul), remarcându-se drumul ascensional spre preaînalturi. Pe de altă parte, în Capra cu trei iezi, iedul cel mare (Corpus) se ascunde după ușă (cercul exterior, Pământul), iedul mijlociu (Anima) sub covată (cercul mijlociu, Văzduhul), iar mezinul (Spiritus) în horn (inima, Cerul, Centrul, hornul fiind
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
credem: „În Povestea lui Harap Alb, fata împăratului Roș se ascunde întâi «în dosul pământului, tupilată sub umbra iepurelui» (Pământul, Infernul), apoi «în vârful muntelui, după stânca aceea» (muntele Purgatoriului), și în final «după lună» (Paradisul, Cerul), remarcându-se drumul ascensional spre prea înalturi. Pe de altă parte, în Capra cu trei iezi, iedul cel mare (Corpus) se ascunde după ușă (cercul exterior, Pământul), iedul mijlociu (Anima) sub covată (cercul mijlociu, Văzduhul), iar mezinul (Spiritus) în horn (inima, Cerul, Centrul, hornul
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]