KorAP: Find »[drukola/base=ascospor & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 >

82 matches

Corola-publishinghouse/Science/454_a_746

poate trece prin sol de la plantă la plantă sau prin conidiile vehiculate de vânt, apă sau insecte. De la un an la altul, ciuperca rezistă pe semințe sub formă de conidii iar în sol, sub formă de peritecii cu asce și ascospori. Gravitatea atacului este amplificată de reacția acidă a solului, de umiditatea între 30-40 % a acestuia și de temperaturile nefavorabile germinării și răsăririi rapide a plantulelor. În solurile alcaline dezvol/tarea patogenului este împiedicată mai ales dacă temperaturile sunt sub 10oC

Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob (2008) [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
frunzele, pe care produce sporodochii cu conidiofori ce susțin conidii hialine, fusiforme, ascuțite la capete, cu 1-3 septe, de 25-29 x 5,3-5,8 µm. Periteciile au formă sferică, măsoară 100-200 µm în diametru și onțin parafize și asce cu ascospori hialini, din 2-3 celule, de 10-20 x 2-4 µm . Epidemiologie. Agentul patogen se permanentizează în sol ca miceliu saprofit pe resturile vegetale ale plantelor atacate și sub formă de peritecii. Pe miceliu, în condiții neprielnice se formează organe de rezistență

Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob (2008) [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
pe resturile vegetale ale plantelor atacate și sub formă de peritecii. Pe miceliu, în condiții neprielnice se formează organe de rezistență, clamidospori care au formă sferică și sunt strălucitori. În cursul primăverii, agentul patogen este vehiculat de vânt care duce ascosporii sau conidiile pe alte plante. Prevenire și combatere. Agentul patogen se combate la fel ca și ciuperca Gibberella zeae, dar în acest caz se recomandă tratarea cu Divident 030 FS-1,5 l/t și în plus, drenarea excesului de umiditate

Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob (2008) [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
vegetație. Răspândirea picnosporilor este realizată de către insecte sau picături de apă care îi antrenează de pe frunzele parazitate pe cele sănătoase. După I. Bobeș (1962) picnosporii nu sunt capabili în orice condiții să producă infecții; acestea pot fi provocate și de către ascospori pe măsură ce ajung la maturitate. În timpul iernii, în interiorul picnidiilor golite, se formează un filament ascogonal, iar în primăvară apar peritecii cu asce și ascospori. În primăvară, aproximativ după scuturarea florilor, ascosporii ajung la maturitate, germinează în picăturile de apă și produc

Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob (2008) [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
1962) picnosporii nu sunt capabili în orice condiții să producă infecții; acestea pot fi provocate și de către ascospori pe măsură ce ajung la maturitate. În timpul iernii, în interiorul picnidiilor golite, se formează un filament ascogonal, iar în primăvară apar peritecii cu asce și ascospori. În primăvară, aproximativ după scuturarea florilor, ascosporii ajung la maturitate, germinează în picăturile de apă și produc noi infecții pe frunze. M. Josifovici (1956) a constatat că infecțiile cu ascospori în primăvară sunt foarte mult diminuate, în cazul când pe

Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob (2008) [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
condiții să producă infecții; acestea pot fi provocate și de către ascospori pe măsură ce ajung la maturitate. În timpul iernii, în interiorul picnidiilor golite, se formează un filament ascogonal, iar în primăvară apar peritecii cu asce și ascospori. În primăvară, aproximativ după scuturarea florilor, ascosporii ajung la maturitate, germinează în picăturile de apă și produc noi infecții pe frunze. M. Josifovici (1956) a constatat că infecțiile cu ascospori în primăvară sunt foarte mult diminuate, în cazul când pe frunzele de prun căzute în timpul iernii se

Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob (2008) [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
filament ascogonal, iar în primăvară apar peritecii cu asce și ascospori. În primăvară, aproximativ după scuturarea florilor, ascosporii ajung la maturitate, germinează în picăturile de apă și produc noi infecții pe frunze. M. Josifovici (1956) a constatat că infecțiile cu ascospori în primăvară sunt foarte mult diminuate, în cazul când pe frunzele de prun căzute în timpul iernii se dezvoltă ciuperca Trichotecium roseum care distruge filamentele ascogonale ale agentului patogen. C. Sandu-Ville, Al. Lazăr, M. Hatman (1961) constată în condițiile de la Iași

Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob (2008) [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
C. Sandu-Ville, Al. Lazăr, M. Hatman (1961) constată în condițiile de la Iași, că miceliul ciupercii Trichotecium roseum se dezvoltă puternic la exteriorul stromelor de Polystigma rubrum. cât și în interiorul picnidiilor, căptușindu-le și împiedicând formarea filamentului ascogonal, a ascelor și ascosporilor. Patogenul mai atacă pe lângă prun, porumbarul, corcodușul și prunul chinezesc. Prevenire și combatere. În livezile de prun se recomandă executarea arăturilor adânci de toamnă; prin această operație se îngroapă adânc și frunzele căzute, limitându-se mult sursa de infecție prin

Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob (2008) [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
Patogenul mai atacă pe lângă prun, porumbarul, corcodușul și prunul chinezesc. Prevenire și combatere. În livezile de prun se recomandă executarea arăturilor adânci de toamnă; prin această operație se îngroapă adânc și frunzele căzute, limitându-se mult sursa de infecție prin ascospori. Agentul patogen se înmulțește asexuat prin forme conidiene; conidiile se formează în lagăre (acervuli) la suprafața frunzelor parazitate și pe fructele atacate, forma conidiană purtând numele de Marssonina juglandis. Conidiile sunt hialine, bicelulare (la început unicelulare) și măsoară 19-28 x

Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob (2008) [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
lagăre (acervuli) la suprafața frunzelor parazitate și pe fructele atacate, forma conidiană purtând numele de Marssonina juglandis. Conidiile sunt hialine, bicelulare (la început unicelulare) și măsoară 19-28 x 5 µm. În urma procesului de sexualitate apar primăvara periteciile cu asce și ascospori. Epidemiologie. Conidiile asigură răspândirea ciupercii în toată perioada de vegetație iar în zonele mai calde, rezistă și peste iarnă, asigurând infecțiile din primăvară. Pe frunzele căzute apar în primăvară peritecii cu gât lung, ce conțin asce și ascospori bicelulari și

Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob (2008) [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
asce și ascospori. Epidemiologie. Conidiile asigură răspândirea ciupercii în toată perioada de vegetație iar în zonele mai calde, rezistă și peste iarnă, asigurând infecțiile din primăvară. Pe frunzele căzute apar în primăvară peritecii cu gât lung, ce conțin asce și ascospori bicelulari și hialini, de 17-25 x 2,5-3 µm. Iernarea parazitului poate avea loc și sub formă de miceliu parazit în scoarța ramurilor. Din cercetările făcute la Iași (19571960) periteciile se formează în primăvară, după ce temperatura solului depășește 7-10oC, iar

Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob (2008) [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
bicelulari și hialini, de 17-25 x 2,5-3 µm. Iernarea parazitului poate avea loc și sub formă de miceliu parazit în scoarța ramurilor. Din cercetările făcute la Iași (19571960) periteciile se formează în primăvară, după ce temperatura solului depășește 7-10oC, iar ascosporii se maturează la temperaturi cuprinse între 15-20oC. În toți anii de observații, ascosporii s-au maturat după 25 aprilie iar curba maximă de eliminare a fost între 1-18 mai (C. Sandu-Ville, Al. Lazăr, M. Hatman, 1961). Prevenire și combatere. Se

Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob (2008) [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
loc și sub formă de miceliu parazit în scoarța ramurilor. Din cercetările făcute la Iași (19571960) periteciile se formează în primăvară, după ce temperatura solului depășește 7-10oC, iar ascosporii se maturează la temperaturi cuprinse între 15-20oC. În toți anii de observații, ascosporii s-au maturat după 25 aprilie iar curba maximă de eliminare a fost între 1-18 mai (C. Sandu-Ville, Al. Lazăr, M. Hatman, 1961). Prevenire și combatere. Se va distruge sursa de infecție prin strângerea și arderea frunzelor sau prin îngroparea

Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob (2008) [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
globuloase la bază și cu un gât (rostru) alungit spre osteol, cu perete gros, negru, pâslos. Rostrul periteciei străpunge teaca frunzei bazale sub forma unor mici proeminențe. Periteciile au 300-500 µm și conțin asce cilindrice de 60120 x 10-15 µm. Ascosporii sunt filiformi, pluricelulari, la început hialini apoi ușor brunii, de 50-90 x 3-5 µm Epidemiologie. În solul monoculturilor cerealiere, ciuperca se permanentizează sub formă de peritecii și de miceliu saprofit pe resturile vegetale ale plantelor parazitate. Practicând monocultura grâului timp

Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob (2008) [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
Cu ajutorul picnosporilo r ciuperca se răspândește în timpul perioadei de vegetație. Ca rezultat al înmulțirii sexuate apar peritecii care se formează în scoarța ramurilor parazitate. Periteciile sunt ovale, de peste 300 µm în diametru și conțin în interior asce cu câte 8 ascospori ușor alungiți, unicelulari, hialini-gălbui, de 26-35 x 7-12 µm. Până în prezent, atât pe frunzele căzute cât și pe fructe, nu au fost găsite aceste fructificații. Iernarea agentului patogen are loc prin peritecii cu asce și ascospori, cu rol minor în

Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob (2008) [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
asce cu câte 8 ascospori ușor alungiți, unicelulari, hialini-gălbui, de 26-35 x 7-12 µm. Până în prezent, atât pe frunzele căzute cât și pe fructe, nu au fost găsite aceste fructificații. Iernarea agentului patogen are loc prin peritecii cu asce și ascospori, cu rol minor în asigurarea infecțiilor în primăvară și prin picnidii și picnospori în scoarța ramurilor sau prin miceliu de rezistență. Umiditatea ridicată din timpul primăverii, temperaturile medii de 15-20oC, favorizează eliminarea ascosporilor și picnosporilor, precum și infecțiile ce au loc

Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob (2008) [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
are loc prin peritecii cu asce și ascospori, cu rol minor în asigurarea infecțiilor în primăvară și prin picnidii și picnospori în scoarța ramurilor sau prin miceliu de rezistență. Umiditatea ridicată din timpul primăverii, temperaturile medii de 15-20oC, favorizează eliminarea ascosporilor și picnosporilor, precum și infecțiile ce au loc pe frunze și ramuri. Pătrunderea filamentelor de infecție în scoarța ramurilor este determinată de prezența leziunilor provocate de grindină, atacuri de insecte și din alte cauze. Soiurile de măr se comportă diferit față de

Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob (2008) [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
de asemenea, putrezirea rădăcinilor. Conidioforii ce apar pe scleroți sau pe miceliu formează mănunchiuri numite coremii și poartă la vârf numeroase conidii ovale, unicelulare și hialine, de 3 x 2 µm. Pe țesuturile distruse se formează peritecii cu asce și ascospori fuziformi, bruni, de 43-47 x 7 µm. Epidemiologie. Ciuperca poate trăi și saprofit în sol, pe resturile de rădăcini intrate în putrefacție. Iernarea are loc sub formă de scleroți și rizomorfe pe rădăcinile parazitate sau în sol. Temperaturile optime la

Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob (2008) [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
termină cu niște formațiuni globuloase roz-roșiatice. Acestea constituie ascostroma ciupercii în care se găsesc dispuse periferic periteciile în formă de butelii, de 275-300 x 80-110 µm. Ascele sunt cilindrice, hialine de 69-90 x 2,5-4,5 µm, cu câte 8 ascospori filamentoși, hialini, de 50-84 x 1,5 µm. Ascosporii produc infecții primare la florile de secară și ca urmare în locul ovarelor apare o masă miceliană de pe care se scurge un lichid dulceag ce conține conidiile unicelulare, hialine de 4-7 x

Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob (2008) [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
ciupercii în care se găsesc dispuse periferic periteciile în formă de butelii, de 275-300 x 80-110 µm. Ascele sunt cilindrice, hialine de 69-90 x 2,5-4,5 µm, cu câte 8 ascospori filamentoși, hialini, de 50-84 x 1,5 µm. Ascosporii produc infecții primare la florile de secară și ca urmare în locul ovarelor apare o masă miceliană de pe care se scurge un lichid dulceag ce conține conidiile unicelulare, hialine de 4-7 x 2-4 µm . Epidemiologie. Agentul patogen rezistă în timpul iernii sub

Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob (2008) [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
masă miceliană de pe care se scurge un lichid dulceag ce conține conidiile unicelulare, hialine de 4-7 x 2-4 µm . Epidemiologie. Agentul patogen rezistă în timpul iernii sub formă de scleroți din care iau naștere ascostromele ciupercii. Infecțiile primare sunt asigurate de ascospori iar cele secundare se fac prin intermediul conidiilor ce sunt vehiculate de vânt sau de insecte. Transmiterea ciupercii de la o cultură la alta se face prin intermediul scleroților rămași în sol sau a celor care la recoltare ajung între semințele de secară

Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob (2008) [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
scleroților ce se formează pe plăgile de pe lăstari sau bobițe. Forma perfectă, cu loculi în stromă deși prezentă, nu are importanță deosebită în producerea infecțiilor primare în primăvară. Forma cu loculi a fost găsită de I.Mirică în anul 1967. Ascosporii sunt tetracelulari de 15-16 x 4-4,5 µm. Epidemiologie. În primăvară scleroții de pe corzi sau boabe germinează și se formează conidii de Gloeosporium ampelophagum care sunt apte de a germina la temperaturi cuprinse între 2-32oC, cu condiția ca organele verzi

Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob (2008) [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
apte de a germina la temperaturi cuprinse între 2-32oC, cu condiția ca organele verzi ale viței de vie să fie umectate, iar picăturile de apă să se mențină 12 ore. Condiții asemănătoare pentru efectuarea infecțiilor primare în primăvară reclamă și ascosporii care se formează în loculi pe boabele căzute (I. Mirică, 1967). Boala este periculoasă în viile ce se irigă prin aspersiune, plantate pe terenuri ce rețin apa, pe malul unor ape, ca la Greaca, pe Dunăre. 5.3.14 . Pătarea

Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob (2008) [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
de apă de pe frunze producând noi infecții, iar după o perioadă de incubație care durează între 9-12 zile, boala începe să se manifeste. Stadiul saprofit al ciupercii are loc pe frunzele căzute iar în primăvară apar periteciile cu asce și ascospori. Forma cu loculi a fost găsită în anul 1908 de către Klebahn. Loculii au dimensiuni cuprinse între 80-110 µm. Ascele sunt măciucate și conțin câte 8 ascospori bicelulari și hialini, de 26-33 x 4 µm, spori ce produc infecțiile primare în

Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob (2008) [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
ciupercii are loc pe frunzele căzute iar în primăvară apar periteciile cu asce și ascospori. Forma cu loculi a fost găsită în anul 1908 de către Klebahn. Loculii au dimensiuni cuprinse între 80-110 µm. Ascele sunt măciucate și conțin câte 8 ascospori bicelulari și hialini, de 26-33 x 4 µm, spori ce produc infecțiile primare în primăvară. Agentul patogen iernează sub formă de loculi cu asce sau chiar ca picnospori în picnidii. Din observațiile efectuate la Iași (C.Sandu-Ville, Al. Lazăr, M.

Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob (2008) [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]