743 matches
-
de pe masă. Tresărise și întârziase, luminată ca de o recunoștere, privindu-mă. Încercai grăbit să găsesc în trecut, ca într-un vraf de imagini, justificarea privirii care se ridica, după fiecare însemnare asupra celor ce se perindau, învăluindu-mă fără ascunziș. Mă asemuia cuiva apropiat, hotîrâi în timp ce ea, fără a mă pierde din ochi, șoptea ceva doctoriței argintii,... poate povestea reîntâlnirii... sau a asemănării... În adânc se mișca o undă ca un început de primăvară, dar eu mă împotriveam crunt de
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1438859071.html [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]
-
apropia narațiunea prin exploatarea parataxei. Poeta descoperă alte perspective ale vieții pe care le filtrează estetic, transformându-le în artă: omul pare depersonalizat, e propria lui aparență, poartă conștiința damnării și trăiește un acut sentiment al limitei existențiale. Temporalitatea descoperă ascunzișurile și acoperă cu perseverență revelațiile. Moartea nu e decât transpunerea sufletului în absolut și încercarea definitivă a vieții. Iarna nu îți va mai vorbi surprinde presentimentul unui sfârșit implacabil și categoric, un sfârșit necesar pentru izbăvirea celor cauzatori de suferință
VOLUMUL ANTOLOGIC VADE MECUM (VINO CU MINE)! de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 by http://confluente.ro/Volumul_antologic_vade_mecum_vino_cu_luminita_cristina_petcu_1344710272.html [Corola-blog/BlogPost/360044_a_361373]
-
și netezește calea nădejdii spre curcubeul-paradis purtând pe umerii calzi dorurile noastre toate. Mama este sanctuarul Limbii noastre în care răsună serafic poemul liturgic. În ființa Ei-sclipirile de heruvim doldora de viață, cad pe mătasea gândului unde se adâncesc înalte ascunzișuri dospite în pâinea împlinirii rostuirilor. În clepsidra sufletului Ei, timpul se oprește își modelează spiritul provocând fascinația Crucii din care odrăslește Verdele Învierii. Mama este marea taină rânduită de Dumnezeu, în fibrele căreia respiră și cântă adorabila și fermecătoarea natură
FEMEIA-MARTISORUL FRUMUSETII SI AL IUBIRII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1488357342.html [Corola-blog/BlogPost/368897_a_370226]
-
partizanilor. Omul, nemaiputînd îndura torturile, a semnat. Cam în același timp, alți vreo 30 de răchițeni au semnat un asemenea angajament. Ba mai mult, Securitatea îl obliga să umble, însoțit de oamenii ei înarmați prin munți, în căutarea locurilor de ascunziș ale partizanilor. Bietul om îi ducea pe securiști în diverse locuri, dar niciodată acolo unde se ascundeau partizanii, căci știa că dacă aceștia vor fi prinși, vor fi executați. Dacă ar fi vrut, tatăl meu ar fi putut determina oricînd
CENZURA NU A DISPARUT IN ROMANIA de DAN BRUDAŞCU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Cenzura_nu_a_disparut_in_romania.html [Corola-blog/BlogPost/342566_a_343895]
-
vom ajunge noi până la urmă, vom vedea. Dar, totuși, ciudat că acești oameni dintr-un cuplu făcând parte, se înțeleg atât de bine unul cu altul (mai puțin cu altii), încât nu au nevoie de nicio intimitate? Adică nu de ascunzișuri, ci de intimidate, oare nu de acolo iese comunicarea profundă? Bine, cum nici prea multa dorința de comunicare autentică nu există, decat hu-la-la...în face-pook zdravăn de multe ori. Ne amintim de acel “ante -credit-psihologic-virtual”? Ei bine, aceștia nu cred
FACEBOOK BUCLUCAŞ...(II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1359 din 20 septembrie 2014 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1411218012.html [Corola-blog/BlogPost/360056_a_361385]
-
concrete. Externe și interne. Astăzi, ocupăm locul 35 în lume, între cele peste 190 de țări care fac raportări organismelor internaționale privind rezervele lor de aur. Ei bine, în legătură cu rezervele internaționale nu există nici măcar un cât de mic loc pentru ascunzișuri și manipulări. Evidențele și calculele sunt de o extremă exactitate. Și citibile pe întreaga planetă financiară, în orice moment. Pentru publicul interesat - inclusiv pentru cei ce pun întrebări fără să caute răspunsuri sau își răspund cu propriile supoziții - există site
Capra vecinului de la Drăgăşani. Din Dealul Viilor.... by https://republica.ro/capra-vecinului-de-la-dragasani-din-dealul-viilor [Corola-blog/BlogPost/338894_a_340223]
-
1742 din 08 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului A fost odată ca-n povești O țară mândră și frumoasă, Emoții simți, când te gândești La strămoșii ce ne-o lasă Avea munți cu piscuri-nalte, Numai ei le știau locul, Ascunzișuri unde să salte Protecția, contra stihiei și focul... Avea păduri cu cetini grele Care-i ascundeau de invazii, Ce-i amenințau cu arme rele, Iar scutul viu, le erau brazii... In munți, în vremuri de răstriște Se ascundeau în peșteri
STRĂMOŞII NOŞTRII de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marilena_dumitrescu_1444336308.html [Corola-blog/BlogPost/370269_a_371598]
-
iubi primesc salutul rece-al gloriilor seci medalii strălucesc în mâini sărace în gesturi fără conținut ne împlinim apoi cărăm prin noi vorbele goale și mulțumiți ne-așternem să gândim la ce gândim doar Domnul știe-n toate i-un ascunziș stupid nu-l pot numi mister privesc tăcerile în falsul lor acid întreb răspund iar tac în șir perfid se întâlnesc iar umbrele-n taifas au pus cafeaua-n nodul care a rămas s-adoarmă clipele în care tot aștept
CERC ROSTOGOLIT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Cerc_rostogolit_anne_marie_bejliu_1384686703.html [Corola-blog/BlogPost/363129_a_364458]
-
de plecare,Un nor mic,ușor,pufosSe așază peste vale.Te așezi ușor pe piatraScotocind prin amintiriSa reînvii ce a fost odataFocurile timpurii.Le-ai găsit și iată vinTot de-a valma si-ncurcateTe lovesc cu toate-n plin... IV. ASCUNZIȘURI, de Edi Peptan, publicat în Ediția nr. 1884 din 27 februarie 2016. ASCUNZIȘURI M-ascund în tremuratul frunzelor Și-n prima șoaptă a vintului, M-ascund după un fir de iarbă,ce-mi răsari în cale Să nu mă mai
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/edi_peptan/canal [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
pe piatraScotocind prin amintiriSa reînvii ce a fost odataFocurile timpurii.Le-ai găsit și iată vinTot de-a valma si-ncurcateTe lovesc cu toate-n plin... IV. ASCUNZIȘURI, de Edi Peptan, publicat în Ediția nr. 1884 din 27 februarie 2016. ASCUNZIȘURI M-ascund în tremuratul frunzelor Și-n prima șoaptă a vintului, M-ascund după un fir de iarbă,ce-mi răsari în cale Să nu mă mai găsească ,să nu mă mai doboare. M-a țintuit vicleana de aducere aminte
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/edi_peptan/canal [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
Vidrașcu a considerat cartea atractivă prin conținut, prin forma în care a fost scrisă și grafica foarte frumoasă realizată de fiica autorului, Ana Crisanta Mocanu. A remarcat combinația dintre profesia de inginer a lui Christian Mocanu, aplecarea spre cercetare prin ascunzișurile mitologiei și valorificarea harului dat de Dumnezeu, cât și preferința autorului pentru poezia cu formă fixă, rondelul, căruia i-a adus inovații. I-a dedicat poetului și un catren: „ O carte mică se lansează/Precum pruncu-n taină se botează,/ Dar
ZILELE BIBLIOTECII JUDEŢENE “NICOLAE IORGA”, PLOIESTI, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1491071680.html [Corola-blog/BlogPost/368896_a_370225]
-
despre ce am putea conversa într-un asemenea mirific context? Cel mai bine, așa cum ne propune și Bianca Marcovici în acest volum intitulat: „Espresso dublu la Haifa”, despre lumea în care trăim, cea care, aparent, nu are nici un fel de ascunzișuri sau taine, dar privită prin ochii poetei se dovedește a fi plină de mistere sau lucruri ce ar trebui lămurite. O face încă din prima poezie: Patria, un concept de adâncă spiritualitate și care, consideră ea, trebuie scos din vorbăria
CUVINTE DIN SUFLET ÎN ZBOR PESTE MĂRI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1493778509.html [Corola-blog/BlogPost/368563_a_369892]
-
sticlă niște cărbune de la o cioată proaspăt arsă, adăugă apă în sticlă, să aibă ce arăta mamei acasă. Greu, cam greu, se lăsă seara. Mai așteptă să se întunece de-a binelea. Când stelele răsăriră pe cer, se ridică din ascunzișul lui și porni fără grabă spre casă. Abia ce intră spășit în odaie, că mama se bucură mult de întoarcerea băiatului ei din drum lung, rostindu-i cuvinte dragi: - Ai și venit, băiatul mamei? Hai, ia povestește, cum a fost
LA VRĂJITOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1399272471.html [Corola-blog/BlogPost/365943_a_367272]
-
afară din bloc pe o ușă camuflată de-un intrând. Am rămas o clipă în urmă ... vroiam să gândesc, trăgeam adânc aer curat în plămâni, eram fericit! - Piruetez pe acoperișul lumii! Visul oricărui alpinist spre culmi. Alcoolul îmi sclipea prin ascunzișuri, luna răsărea din vârful unor blocuri , atât de jos că puteam să o întorc ca pe-un ceas deșteptător și-mi fredona în ritmuri știute numai de mine arpegii multicolore. Trăiam trauma unui îndrăgostit, bețiv cum aveam să fiu multă
ANII MEI APOCALIPTICI de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_anii_mei_apocaliptici_.html [Corola-blog/BlogPost/355527_a_356856]
-
întinde în familia Marinoi. Era un rotar foarte căutat pe vremuri, îmi povestea când eram mai mărișor, despre drumurile lui peste munți în Ardeal, după lemn de ulm pentru roți, despre întâlnirea lui cu vestiții haiduci de-ai locurilor și ascunzișurilor de sub Piatra Craiului, Fulga și Budac și multe alte aventuri care le-a petrecut în viața lui. Era un moșneguț blând, puțin adus de spate, nu prea înalt, cu părul alb ca un patriarh bătrân cum voi vedea mai târziu
AMINTIRI DE ION DOREL ENACHE -ANTREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_de_ion_dorel_enache_antreiasi.html [Corola-blog/BlogPost/357022_a_358351]
-
o natura feminină și senzuală, maternă și frumoasă, pășește din minune în minune. Nu sunt, bineînțeles, Alice, și, totuși, contemplând aceste opere cred că înțeleg ceea ce a simțit ea când a intrat pe ascuns, o intrusă involuntară și curioasă, în ascunzișul întârziatului iepure în vestă și jachetă, frenetic și cu ceas la buzunar. Dacă m-aș întâlni cu un asemenea specimen și eu l-aș urma fără vreo urmă de ezitare. De fapt, chiar l-am întâlnit și l-am urmat
ÎN ASCUNZIŞUL LUI BARUCH ELRON de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 by http://confluente.ro/In_ascunzisul_lui_baruch_elron.html [Corola-blog/BlogPost/344427_a_345756]
-
Acasa > Poezie > Amprente > MOMENTUL TOPIRII Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 1868 din 11 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Ce rău mai rău decât roșu ascunziș cel comunist chiar mai rău mult mai rău decât cel al secretelor divine tu omule te lași despicat lași cu speranța că vei înțelege muzica minciunile glasului ecoul minciunii te domina continuu arbori înalți în neant de falsă lumină despicat
MOMENTUL TOPIRII de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1455191455.html [Corola-blog/BlogPost/342910_a_344239]
-
înșirate pe ață, cu bucuria neștirbită a copilului netarat, capabil însă a le încadra la nivel macro cu discernământul adultului, asamblându-le într-un cadru mult mai larg, raportat la lumea din afară. Blacker ni le spune toate răspicat, fără ascunzișuri sau falsități, cucerindu-ne din primul moment. Spre deosebire de noi, care privim „detaliile” perene din moștenirea ancestrală ca pe un „dat”, cam demodat, dar de la sine înțeles, jurnalistul care a cutreierat lumea știe ce anume ne individualizează în raport cu alte nații - simte
CRONICĂ DE CARTE – WILLIAM BLACKER „DRUMUL FERMECĂTOR” de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1430312412.html [Corola-blog/BlogPost/348744_a_350073]
-
au odihnă, n-au răsărituri de soare, Ei vâslesc suspine, doruri, iluzii moarte, În oceanul meu... În abisul oceanului meu înoată pești orbi, Ei se lovesc de stânci grele, reci, ascuțite, Ei nu au liniște, nu au dimineți, nu au ascunziș, nu au răgaz, Taie agitați și haotici apele-n lung și-n lat fără nicio direcție, În căutare de necunoscut În oceanul meu... În oceanul meu e noapte, e târziu, e zbucium, E simfonia clocotitoare a vieții, E țipat de
OCEANUL MEU de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1431697662.html [Corola-blog/BlogPost/370387_a_371716]
-
obosit de luptă... Până hăt departe brazii de pe creste Ascultau cu jale trista lui poveste, Peste văi durute necheza un murg, M-am visat cu Iancu, era Zi de Târg; Moții de la Vidra, frații de pe Crișuri, Toată nemurirea cea din ascunzișuri Se-aduna vrăjită de chemarea lui- Om ca Avram Iancu nu a fost și nu-i! Știu, spre dimineață mi-a șoptit străbunul: Dorul meu din viață mi-a rămas doar Unul, Țara cea mai dragă, de mi-a fost
M-AM VISAT CU IANCU... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1437022539.html [Corola-blog/BlogPost/357746_a_359075]
-
GHIOCELUL ȘI VÂNTUL Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1891 din 05 martie 2016 Toate Articolele Autorului Azi am pătruns sub mantia albită, Peste natura toată risipită. Să cat sub patul putred de frunzișuri Cum germinează viața-n ascunzișuri. - Hei ! m-a strigat deodat` un ghiocel. Ajută-mă de vrei, căci măricel Nu-s de ajuns, să ies sus la lumină ! Putere n-am destulă-n rădăcină ! Suflând în pojghiți, drumul i-am croit Și puiul de lumină-a
GHIOCELUL ŞI VÂNTUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1457170152.html [Corola-blog/BlogPost/384216_a_385545]
-
Un singur cuvânt ne poate izbăvi de tot greul și durerea vieții: cuvântul IUBIRE.″ (Sofocle) Zi de toamnă târzie cu frig și vânt dușmănos, cu frunze arămii alergând bezmetice între bordurile înalte, căutând adăpost printre picioarele trecătorilor, roțile mașinilor și ascunzișurile rigolelor. Nori negri, vineții se alungă pe cerul plumburiu, iar din fuga lor șuie se cerne o ploaie atât de măruntă încât pare volatilă și se dispersează în văzduh ca o pâclă apoasă. Un soare stingher puțin prietenos, își arată
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1456255738.html [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
întuneric, fără margini magnific pictat cu miliarde de stele scântei. Din înalt luna cu palida-i față ascunsă jumătate de umbrele ei privea încruntată Te văzuse iubite lunecând afară din castelul tău de iluzii și gând furișându-te șerpește, căutând ascunziș în unghiurile secrete ale umbrelor ei cu ochii-ți de sfinx ce scrutau din înalt m-ai zărit otrava dulce a iubirii în inima mea poeme neliniștite să-mi cânte mi-ai trimis-o pe-o rază de gând tu
ZBURĂTORUL CU PLETE DE ARGINT( FACE DIN PRIMUL MEU VOLUM DE POEZII ÎN CURS DE APARIȚIE ) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1465503825.html [Corola-blog/BlogPost/379310_a_380639]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > CE ESTE SEARA? Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1751 din 17 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Ce este seara? Doar o groapă hâdă, Un ascunziș pentru rătăcitorul Cu gâtul pe buștean, pentru toporul Morfeului, ca gâde pus la pândă. Și este iad pentru singurătate Când sufletu-i chircit, strivit de sumbre Coșmaruri, aciuate între umbre De harpii și iele blestemete. Nici zorii nu le'alungă
CE ESTE SEARA? de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1445060739.html [Corola-blog/BlogPost/378357_a_379686]
-
lumea exterioară, dar și a ideilor noastre. Nu în zadar spunea filozoful și scriitorul român Emil Cioran, la vremea sa: „Rostul gânditorului este să întoarcă viața pe toate părțile, să-i proiecteze fețele în toate nuanțele, să revină neîncetat asupra ascunzișurilor ei, să-i bată în jos și-n sus cărările, de mii de ori să privească același aspect, să nu descopere noul decât în ce-a văzut nelămurit, aceleași teme să le treacă prin toate membrele, amestecându-și cugetele-n
ROSTUL GÂNDIRII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 by http://confluente.ro/Vavila_popovici_1402264573.html [Corola-blog/BlogPost/365472_a_366801]