147 matches
-
a fost dusă pe orbita Pământului cu un vehicul A-2-E și a fost trimis apoi spre Lună de treapta a patra a rachetei, care s-a separat ulterior. Aparatul de zbor s-a separat de încărcătură la scurt timp înainte de aselenizare. După aselenizarea ce a avut loc în Oceanus Procellarum la 3 februarie, cele patru petale, care acopereau jumătatea superioară a navei, s-au deschis spre exterior și au așezat nava pe suprafața lunară. Antenele controlate prin resorturi au intrat în
Luna 9 () [Corola-website/Science/318296_a_319625]
-
dusă pe orbita Pământului cu un vehicul A-2-E și a fost trimis apoi spre Lună de treapta a patra a rachetei, care s-a separat ulterior. Aparatul de zbor s-a separat de încărcătură la scurt timp înainte de aselenizare. După aselenizarea ce a avut loc în Oceanus Procellarum la 3 februarie, cele patru petale, care acopereau jumătatea superioară a navei, s-au deschis spre exterior și au așezat nava pe suprafața lunară. Antenele controlate prin resorturi au intrat în poziția de
Luna 9 () [Corola-website/Science/318296_a_319625]
-
BBC a speculat că proiectanții navei au montat pe sondă echipamente conforme cu standardele cu intenția de a facilita recepționarea imaginilor de Jodrell Bank. Cu aceasta misiune, sovieticii au reușit o nouă premieră spectaculoasă în cursa spațială, și anume prima aselenizare reușită de un obiect artifial pe un alt corp ceresc. Luna 9 a reprezentat a douăsprezecea tentativă de aselenizare ușoară a sovieticilor și prima sondă spațială construită de biroul de proiectare Lavocikin, care avea ulterior să proiecteze și să construiască
Luna 9 () [Corola-website/Science/318296_a_319625]
-
recepționarea imaginilor de Jodrell Bank. Cu aceasta misiune, sovieticii au reușit o nouă premieră spectaculoasă în cursa spațială, și anume prima aselenizare reușită de un obiect artifial pe un alt corp ceresc. Luna 9 a reprezentat a douăsprezecea tentativă de aselenizare ușoară a sovieticilor și prima sondă spațială construită de biroul de proiectare Lavocikin, care avea ulterior să proiecteze și să construiască aproape toate navele interplanetare sovietice și rusești. Toate operațiunile anterioare aselenizării au decurs fără probleme, iar capsula sferică ALS
Luna 9 () [Corola-website/Science/318296_a_319625]
-
Luna 9 a reprezentat a douăsprezecea tentativă de aselenizare ușoară a sovieticilor și prima sondă spațială construită de biroul de proiectare Lavocikin, care avea ulterior să proiecteze și să construiască aproape toate navele interplanetare sovietice și rusești. Toate operațiunile anterioare aselenizării au decurs fără probleme, iar capsula sferică ALS de 58 de centimetri a aselenizat la ora 18:45:30 UTC în ziua de 3 februarie 1966 la vest de craterele Reiner și Marius în Oceanul Furtunilor (7°8' latitudine nordică
Luna 9 () [Corola-website/Science/318296_a_319625]
-
de centimetri a aselenizat la ora 18:45:30 UTC în ziua de 3 februarie 1966 la vest de craterele Reiner și Marius în Oceanul Furtunilor (7°8' latitudine nordică și 64°22' longitudine vestică). După aproximativ cinci minute de la aselenizare, Luna 9 a început să transmită date spre Pământ, dar abia după șapte ore (după ce Soarele s-a ridicat la 7°) a început să transmită primele dintre cele nouă imagini (inclusiv cinci panorame) ale suprafeței Lunii. Acestea au fost primele
Luna 9 () [Corola-website/Science/318296_a_319625]
-
s-a predat americanilor. Datorită cunoștințelor avansate în domeniul rachetelor, Wernher von Braun și alți cercetători germani responsabili cu construirea rachetelor nu au fost trași la răspundere în fața justiției, ci au fost cooptați în cercetare. Cursa spațială a culminat cu aselenizarea navei spațiale Apollo, cu astronautul Neil Armstrong, primul om pe Lună. Cursa spațială a fost descrisă, mai târziu, de astronautul Frank Borman ca fiind „doar o luptă în Războiul Rece”. Primele succese sovietice au avut loc încă înainte de izbucnirea Războiului
Războiul Rece () [Corola-website/Science/299017_a_300346]
-
extravehiculare (AEV) sunt acele activități efectuate de un astronaut aflat în spațiu, în afara unei nave spațiale. Termenul se aplică în general activităților de pe orbita Pământului (denumite ieșiri în spațiu, în ), dar și la cele de pe suprafața Lunii. În misiunile de aselenizare (Apollo 15, 16 și 17), pilotul modulului de comandă efectua un AEV pentru a recupera pelicula foto din modulul de serviciu pe drumul de întoarcere; el era asistat de pilotul modulului lunar care rămânea la chepengul deschis al modulului de
Activitate extravehiculară () [Corola-website/Science/320984_a_322313]
-
Bosch. La 8 decembrie se căsătorește cu Almerina Antoniazzi 1967 - vernisaj al expoziției personale de pictură la Paris la galeria La Pochade 1970 - îi este decernat premiul pentru jurnalism Mario Massai, pentru activitatea sa din vara anului 1969 cu ocazia aselenizării. În septembrie are o expoziție de 39 de lucrări la Veneția, ex-voto pentru Sfântă Rita Dino Buzzati se stinge din viață la 28 ianuarie 1972 în urma unei tumori la pancreas (același tip de tumoare ce a cauzat și moartea tatălui
Dino Buzzati () [Corola-website/Science/314686_a_316015]
-
20 iulie 1969, astronautul american Neil Armstrong a fost primul om care a pășit pe Lună . Cu ocazia coborârii pe suprafața Lunii, Armstrong a rostit ""Un pas mic pentru om, un salt uriaș pentru omenire"", citat devenit ulterior celebru. La aselenizare a participat și astronautul Buzz Aldrin. Evenimentul a fost urmărit de milioane de oameni din întreaga lume. În anii 70, SUA a lansat două misiuni spațiale Voyager, iar în 1990, a lansat telescopul Hubble. În 1998, s-a lansat Stația
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
cred că singularitatea, punctul în care inteligența artificială depășește inteligența umană, nu este departe. Explorarea spațială rămâne încă o prioritate. În anul 1998, a fost lansată realizarea unei stații spațiale multinaționale. Deși din 1972 n-a mai avut loc o aselenizare pe Luna și sunt trimise sonde, telescoape și stații fără echipaj uman pe orbită planetei sau în sistemul solar, agențiile spațiale au intrat din nou în concurență și plănuiesc să lanseze trimită primul echipaj uman pe Marte. Dacă acum 200
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
de-a șasea planete și satelitul celei de-a treia sunt dovezi clare că este vorba despre sistemul nostru solar. Pământul este radioactiv și poate susține viața, dar satelitul pare destul de mare pentru a servi drept ascunzătoare pentru supraviețuitorii pământeni. Aselenizarea îi aduce față în față cu R. Daneel Olivaw, care le povestește despre manipularea milenară a omenirii: relocarea pe Alpha Centauri, crearea Gaiei și a psihoistoriei (ultima detaliată în "Preludiul Fundației" și "Fundația renăscută"). Trevize este convins acum că a
Fundația și Pământul () [Corola-website/Science/314930_a_316259]
-
a fost a treia misiune umană a NASA dezvoltată cu intenția de a coborî pe Lună. Pe parcursul misiunii însă, probleme tehnice au forțat echipajul să renunțe la aselenizare. Echipajul era format din comandantul misiunii James A. Lovell, pilotul modulului de comandă John L. "Jack" Swigert, și pilotul modulului lunar Fred W. Haise. Lansarea a avut loc la 11 aprilie 1970 la ora 13:13 CST. Două zile mai
Apollo 13 () [Corola-website/Science/315505_a_316834]
-
și serviciu, drept „barcă de salvare”. Aceasta era o procedură sugerată de o simulare anterioară de la antrenamente, dar care nu era considerată un scenariu probabil. Fără modulul lunar, accidentul ar fi fost cu siguranță fatal. Avarierea lui "Odyssey" a făcut aselenizarea imposibilă. În schimb, s-a putut folosi gravitația Lunii pentru a asigura întoarcerea pe Pământ. Apollo 13 fusese inițial pe o traiectorie de întoarcere liberă, care ar fi avut ca rezultat automat întoarcerea pe Pământ fără pornirea vreunui motor, dar
Apollo 13 () [Corola-website/Science/315505_a_316834]
-
imposibilă. În schimb, s-a putut folosi gravitația Lunii pentru a asigura întoarcerea pe Pământ. Apollo 13 fusese inițial pe o traiectorie de întoarcere liberă, care ar fi avut ca rezultat automat întoarcerea pe Pământ fără pornirea vreunui motor, dar aselenizarea la Fra Mauro impunea părăsirea traiectoriei de întoarcere liberă de la începutul misiunii. Revenirea la traiectoria de întoarcere liberă necesita o modificare semnificativă care s-ar fi putut rezolva cu o ușoară aprindere a propulsoarelor modulului de serviciu, dar starea acestora
Apollo 13 () [Corola-website/Science/315505_a_316834]
-
a ajuta la determinarea cauzei, echipajului i s-a cerut să efectueze amestecări în rezervoare mai des decât se planificase inițial. În planul original al misiunii, amestecarea care a dus la ruperea rezervorului nu s-ar fi făcut decât după aselenizare. Explozia din misiunea Apollo 13 a condus la investigații îndelungate. Din registrele și jurnalele detaliate de fabricație, cauza defectării rezervorului a fost găsită a fi consecința unui lanț de evenimente nefericite. Rezervoarele criogenice, cum ar fi cele pentru oxigenul lichid
Apollo 13 () [Corola-website/Science/315505_a_316834]
-
revitalizare a lui "Odyssey" în condițiile date de lipsă de energie. De asemenea, placa lunară originală de pe "Aquarius" avea numele lui Mattingly, astfel că echipajul a primit una nouă, cu numele lui Swigert, care trebuia montată peste cea originală după aselenizare. "Aquarius" nu a aselenizat niciodată, astfel că placa a rămas în posesia lui Lovell. În cartea sa "Lost Moon" (cu titlul schimbat apoi în "Apollo 13"), Lovell spune că în afara plăcii Apollo 13 și a câtorva alte piese, singurul obiect-amintire
Apollo 13 () [Corola-website/Science/315505_a_316834]
-
de ioni cu catod rece (în , CCIG) de pe Apollo 12, Apollo 14, și Apollo 15. CCGE a fost proiectat ca versiune autonomă a CCIG. În alte misiuni, CCIG era conectat ca parte a detectorului supratermal de ioni (SIDE). Din cauza abandonării aselenizării, acest experiment nu a mai fost desfășurat. Printre alte experimente din pachetul Apollo 13 se numărau experimentul fluxului termic (HFE), experimentul seismic pasiv (PSE), și experimentul cu particule cu sarcină electrică în mediu lunar (CPLEE). Corporația Aerospațială Grumman, constructorul modulului
Apollo 13 () [Corola-website/Science/315505_a_316834]
-
care prezintă un scenariu convingător al formării Sistemului Solar, explică acest mare bombardament târziu prin migrarea planetelor gigante Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun, care ar fi produs diferite rezonanțe, conducând la destabilizarea centurilor de asteroizi existente în acea perioadă. Siturile de aselenizare ale ultimelor trei misiuni Apollo de a se așeza pe Lună, Apollo 15, Apollo 16 și Apollo 17, au fost alese în apropierea marilor bazine de impact: respectiv Marea Ploilor ("Mare Imbrium"), Marea Nectarului ("Mare Nectaris") și Marea Seninătății ("Mare
Marele bombardament târziu () [Corola-website/Science/332423_a_333752]
-
ascunde acest presupus adevăr. Teoriile conspirației s-au născut pentru a suplini lipsa informațiilor și explicațiilor publice. Cuvântul „teorie” poate fi folosit în mod abuziv, majoritatea teoriilor conspirative fiind mai degrabă ipoteze. Exemplele includ: atentatele din 11 septembrie 2001, înscenarea aselenizărilor sau atacul de la Pearl Harbor. Totuși, cu trecerea timpului, unele teorii s-au dovedit (și altele se vor dovedi) adevărate. Orice teorie a conspirației se „fabrică” în primul rând pe baza unui subiect învăluit în mister. Acesta poate fi un
Teorie conspirativă () [Corola-website/Science/316799_a_318128]
-
Unele persoane și grupuri acuză NAȘĂ și alte organizații implicate în programul Apollo de falsificarea misiunilor de aselenizare. Acuzațiile de fals cuprind printre altele următoarele afirmații: Marea majoritate a oamenilor de știință susțin că aceste acuzații sînt neîntemeiate. De asemenea sondajele de opinie arată ca și în rândurile publicului general există foarte puțini susținători ai acestor acuzații, sondajele
Teorii privind falsificarea aselenizării în programul Apollo () [Corola-website/Science/304222_a_305551]
-
oamenilor de știință susțin că aceste acuzații sînt neîntemeiate. De asemenea sondajele de opinie arată ca și în rândurile publicului general există foarte puțini susținători ai acestor acuzații, sondajele arătând că în SUA doar 6%-28% din populatie crede că aselenizările au fost trucate, în timp ce restul cred că misiunile NAȘĂ au fost reale sau au răspuns că „Nu știu.” Numeroase teorii conspirative au fost avansate, care subliniază o acțiune concertata de angajații NAȘĂ (uneori și alții) pentru a perpetua informații false
Teorii privind falsificarea aselenizării în programul Apollo () [Corola-website/Science/304222_a_305551]
-
spune în "Bad Astronomy" că sovieticii, cu propriile lor programe spațiale concurente și cu o comunitate științifică formidabilă erau în măsură să analizeze datele NAȘĂ. Prin urmare ar fi de așteptat ca sovieticii să fi descoperit o eventuală falsificare a aselenizării, mai ales că propriul lor program a eșuat. "Succesul" american demonstrat ca fiind o farsă de către sovietici ar fi fost o uriașă lovitură de propagandă. Bart Sibrel a răspuns acestei idei cum că: "„sovieticii nu aveau capacitatea de a urmări
Teorii privind falsificarea aselenizării în programul Apollo () [Corola-website/Science/304222_a_305551]
-
oameni de știință, ingineri, tehnicieni, muncitori calificați ar fi trebuit să păstreze secretul. Longuski, de asemenea, susține că ar fi fost mult mai ușor de fapt să aterizeze pe Lună decât să se realizeze o asemenea conspirație masivă privind falsificarea aselenizării. Teoreticienii conspirației îi răspund că fiecare angajat știa doar ce trebuie să știe în domeniul lui limitat de activitate și există un număr relativ mic de oameni [la NAȘĂ] care "să vadă toată imaginea în ansamblu". Vince Calder și Andrew
Teorii privind falsificarea aselenizării în programul Apollo () [Corola-website/Science/304222_a_305551]
-
imaginea în ansamblu". Vince Calder și Andrew Johnson au dat o replică detaliată celor care susțin teoria conspirației, într-un format de întrebări și răspunsuri, pe site-ul Laboratorului Național Argonne (Argonne Național Laboratory). Ei spun că portretizarea NAȘĂ privind aselenizarea este fundamental corectă, permițând astfel erori comune cum ar fi fotografii greșite și amintiri personale imperfecte. Prin aplicarea procesului științific, orice ipoteză care este contrazisa de fapte observabile poate fi respinsă. Există o totală lipsa de coerență în prezentarea ipotezei
Teorii privind falsificarea aselenizării în programul Apollo () [Corola-website/Science/304222_a_305551]