1,253 matches
-
pamfletar". Ne dăm seama, din nou, că "enciclopedismul", "monumentalul", "sinteza", privirea "integratoare" pe care le preconiza Adrian Marino erau, de facto, bizar... dezintegratoare, excomunicînd elementele scrisului frumos, cele ale metaforei mitului, transcendenței... O frigiditate cabrată îl împingea spre o rețetă aseptică, spre un fanatic purism al "ideii" aidoma unui balon care-și suprima legătura cu pămîntul, aspirînd a pluti de-a pururi într-un cer abstract. Lucian Raicu e unul din cei ce readuce balonul pe solul - cu semnificație anteică - al
Interogații critice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10535_a_11860]
-
ordine și în formol, vestea morții unui poet: ,A MURIT ÎN SPITAL POETUL VENIAMIN LOVIT DE-UN CAL DE CURSE PENSIONAR PE NUME MON POMPON VÎNDUT PENTRU SALAM, DAR ÎN ULTIMA OR| TRANSPORTA C|RU}E CU VAR." O caravană aseptică, la care alipesc vagoane și avangarda, care tocește sentimentul, întinzîndu-l disperat, și prozaismul de ieri, de azi, de totdeauna, care dă mutrele și locurile cu ieftină vopsea gri, înghite o lume care ține, cu patimă, de petele ei de culoare
Spune-i că le voi culege pentru el... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10055_a_11380]
-
scriitori de peste hotare aveau drept de circulație, cu condiția să fie militanți ori măcar simpatizanți ai extremei stîngi, precum Pablo Neruda, Paul Eluard, Howard Fast, Nazim Hikmet. Era evidentă intenția de "spălare a creierelor" și creare a unui spațiu cultural aseptic în care nu puteau lua naștere decît "oameni de tip nou", conform paradigmei sovietice. Relațiile cu cenzura ale scriitorilor autohtoni înfățișează un caracter simptomatic pentru moravurile epocii. Unii se retrag refuzînd compromisurile, alții, în primul rînd scriitorii însemnați care s-
Din nou despre postbelic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10101_a_11426]
-
vin să facă poze, fie largi și încăpătoare incinte între pereții cărora în timpul săptămînii bate vîntul, iar în ziua de duminică se adună bătrînii. Fastul lor e exterior și întreținut într-o strălucire silnică, al cărei aer seamănă cu atmosfera aseptică dintr-o sală de reanimare: firul vieții comunitare se prelinge firav și imprevizibil, putîndu-se rupe în orice clipă. Cam așa arată bisericile și catedralele Europei de astăzi atunci cînd ele aparțin majorității etnice. O prosperitate arhitecturală ostentativă și un zel
De la biserica la cimitir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10121_a_11446]
-
trăi o atrage pe femeie, care mai și simte nevoia de a se devota cuiva, refuzând tiparul feminității fragile și dornice de ocrotire. Rămas în România, Horia o obsedează încă pe Ruxandra. Ea și-l evocă adeseori, însetata - în lumea aseptica în care s-a instalat - de intensitatea trăirilor lui: "nu pot să uit imaginea cuvintelor ce țâșneau ca niște stropi de sânge și așchii de dinți rupți din gură să deschisă că o caverna a unui viitor imprevizibil". Citatul este
UN MARE SCRIITOR SOLITAR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17760_a_19085]
-
istorie, cît configurația unui spațiu și reflexele unui mod inconfundabil de existență (artistică, morală, simbolică, spirituală). În acest topos paradoxal, imund că un cîmp de luptă ale cărui leșuri se spală în ploi și se albesc la soare, imaculat și aseptic că o planetă moartă, încărcat de voluptățile grele ale unui lupanar ce se revarsă și băltește că o viitura, dar și bîntuit de vînturi subțiri, străbătut de raze acide și încremenit în ceremonialul unei mistici glaciale, Agopian și Ilfoveanu sînt
Carnaval biblic si mistică levantină by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17817_a_19142]
-
iubești;/ o, de durerea/ absurdei iubiri/ îmi trec tîmpla iute-n/ aste cuvinte/ de parc-ar fi arsă;/ ochiul hain/ m-a spulberat/ brațul mă strînge/ dar nu mă mai vede" (Gustul din urmă). Autoarea se teme de vid: "Bandaje aseptice/ ale vidului" (Ecorșaj). Ceea ce o face să-și dorească un adăpost în imagine (nu e o cochetărie speculară, de vreme ce oglindirea e monstruoasă, macabră): Da, iată semăn/ halucinant cu mine/ ca o icoană cum apa se-azvîrle-n/ propria-i oglindă/ ce-ar
Canonul feminin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17226_a_18551]
-
dacă mai punem la socoteală că totul se sprijină pe un material divers din punct de vedere valoric, de la palidul Artur Verona și pînă la Andreescu, Pallady, Ciucurencu și Babă, ca să rămînem doar în sectorul românesc, iar nu pe retorica aseptica a selecției de capodopere, caracterul de eveniment cultural remarcabil, viu și autentic al expoziției româno-belgiene de la Ploiești este unul care se impune de la sine și nu are nevoie de argumente suplimentare.
Confruntări româno-belgiene by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18073_a_19398]
-
organism viu. El poate fi primitor sau circumspect, locvace sau tăcut, animat de neobosite bucurii ludice ori, din contră, îngîndurat și posac. Extravaganța, agitația baroca sau stridenta expresionista pot fi și ele des întîlnite, după cum ordinea desăvîrșită, hieratismul și atmosfera aseptica se regăsesc de asemenea în configurația să. Spațiul pe care Ion Dumitriu și l-a compus cu multă grijă, căruia i-a dat forma unui adevărat univers, nu seamănă cu nici un altul și nici nu poate fi, în vreun fel
Atelierul fără Artist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17540_a_18865]
-
din Înger în gerunziu de C. Th. Ciobanu este în primul rând o demonstrație de ars combinatoria, de-a lungul a 185 de texte în care descoperim semantizările unui eu ultragiat, chinuit de impasul comunicării. Închis într-o armura albă, aseptica și impersonala, autorul emite lungă, materlanta suită de descântece, dicteuri și secvențe onirice, ca și posedat de orfism grafico-lexical. Mereu pare a se ascunde, deghizându-se și camuflându-se într-un necontenit palimpsest de meditații și cascade enigmistice. De aici
Un crepuscular by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17604_a_18929]
-
Pavel Șușară Oricît de mult ar mai încerca astăzi firile nostalgice și sensibilitățile pastorale să păstreze artă și artistul în spații aseptice și în universuri prin care circulă doar acei curenți de aer care se nasc din bătaia de aripă a îngerilor, lumea se mișcă incredibil de repede, iar formele simbolice și comportamentul artistic se primenesc odată cu ea. Artistul, indiferent de limbajul
Paradoxurile lui Bata Marianov by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17610_a_18935]
-
Bisericii Catolice, dar și un umanist posedat de pasiunea cărților. Latina și greaca nu-i sînt străine, la fel ca grija de a da o gramatică a limbii italiene, pe care o consideră mai nimerită a exprima chinurile amorului decît aseptica limbă liturgică - latina -, a cărei placiditate scorțoasă, pe cît de potrivită în surprinderea distincțiilor teologice, pe atît de inadecvată era în sesizarea voluptăților ilicite. Pe scurt, Bembo face trecerea de la altar la trivium, la răscrucea drumurilor, unde oamenii își mărturisesc
Perorație calofilă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2522_a_3847]
-
etimologiei e de a trezi reminiscența actului concret din care a apărut acel cuv`nt. Urmarea este că pînă și cele mai țepene expresii capătă un suflu de viață. În schimb, ignorarea firului etimologic preschimbă un termen într-un clișeu aseptic, fără fermenți intuitivi. Nu mai intuiești cuvîntul pentru că nu-i mai intuiești episodul propriu-zis din care a apărut. E ca și cum te-ai amuza pe seama încetinelii masive a zepelinului fără să știi că termenul se trage din numele celui care a
Filonul Etimologiilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2558_a_3883]
-
consecința cărora ideea de patrimoniu coabitează mult mai legitim și mai confortabil cu posteritatea artistului decît cu existența lui activă și cu dinamismul firesc al operei, prejudecățile muzeale încep să dispară și atmosfera de criptă a galeriilor, cu înfățișarea aceea aseptică, hieratică și funebră, începe să se deprindă cu aerul proaspăt din viața încă neclasificată și din contemporaneitatea strictă, scăpată și ea de la îmbălsămarea în stereotipiile didactice. Din pricina unei gîndiri sărace, a unui grav deficit de imaginație și a unei îngrijorări
Lumile succesive ale lui Onisim Colta by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16705_a_18030]
-
imaginației. Scrutînd această vecinătate fragilă, care generează simultan traume și stări de halucinație și de transă, pictorul scrie adevărate poeme în a căror aureolă învăluie realitatea așa cum albinele bandajează în ceară intrușii, pentru ca nu cumva mirosul putreziciunii să strice atmosfera aseptică a stupului. ,,Atelierul de pielărie s-a închis. în mahalaua noastră, scrie Chagall, caprele au început să plîngă. Ca să nu mai vorbim de mătușile Musia, Gutia, Șaia! Cu aripi, precum îngerii, ele zburau prin piață pe deasupra coșurilor de fructe, cu
Spovedania unui înger by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16880_a_18205]
-
Thomas Vinterberg (cu o apariție fugitivă în chip de șofer de taxi!) a ilustrat excelent pentru cinefilii români manifestul nonconformist ce amintește de neorealismul anilor '50, "un legămînt de castitate" estetică făcut pentru delimitarea clară de cinematograful comercial "superficial și aseptic". Stilul nervos dezvăluie secretele unei familii onorabile inducînd o senzație de claustrofobie, de paranoia, prin mișcări de cameră simple, printr-un decupaj strict care nu lasă loc improvizației, actorii de teatru solicitați achitîndu-se impecabil de sarcinile impuse de priza directă
Doamne, nouă redă-ne... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17078_a_18403]
-
armean" sau un "bulgar". Nu știu în ce măsură acest cititor ideal e răspîndit în publicul românesc, aș spune mai degrabă că sîntem în fața unei cărți care își devansează ca mentalitate cititorul real. Asta nu înseamnă că e vorba despre o carte aseptică, Andrei Oișteanu nu scrie punînd în paranteză istoria, dar nici nu face vreodată pretext din ea, așa cum imagologia nu devine niciodată mod de întrebuințare pentru un destin etnic special. La noi imagologie își închipuie că face multă lume, pentru că numele
Evreul real și evreul imaginar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16030_a_17355]
-
cunoscut de mult timp ca un poet aflat în contra direcției academicoase a literaturii române de azi. Mare parte din textele lui, înainte de a apărea între coperți lucioase, au circulat cumva natural, liber, citite pe la cenacluri nu tocmai cunoscute, nu tocmai aseptice estetic, au fost selecționate în antologii dintre care unele destul de rău văzute. E cunoscută de toată lumea mișcarea de exhibare literară a sexualității în cadrul așa-zisului nouăzecism promovat de Dan-Silviu Boerescu și de antologiile sale. Mihail Gălățanu e unul dintre cei
Din bube, mucegaiuri și noroi by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15641_a_16966]
-
psihologic" exercitat de către cineastul ce-i pretindea epurarea partiturii de orice sentimentalism. Ea, romantică de modă veche, dorea să-i confere eroinei poezie și mister. El, cinic cu virtuți de avangardist, ambiționa explorarea unei formule cît mai șocante, cît mai aseptice. Obsedat să capteze aleatoriul existenței (permițîndu-și luxul de a filma cu o sută de camere simultan!), dar tentat deopotrivă să controleze haosul ce ne-nconjoară. Aveau să se întîlnească pe teritoriul muzicii - domeniu desemnat ca paleativ universal, la care se
Moralități pentru mileniul III by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15734_a_17059]
-
Gheorghe Grigurcu După cum am văzut și pînă acum, Adrian Marino se ferește, în chip aseptic, de "literatură", ca de un germene primejdios ce s-ar cuveni "ucis". Exact așa: "ucis". Dorind a urma un traseu pe care "abandonezi această sferă a discursului calofil și te ridici către un nivel la care elevația conceptuală ucide expresivitatea
Adrian Marino între lumini și umbre (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15745_a_17070]
-
spune că ordinea e cea care tutelează, discreționar, acest spațiu hărăzit, n-aș produce, evident, noutatea. Deși, iată, chiar ea, ordinea, e cea care face frapanta diferență. Frankfurt/ Main, fericită simbioză a goticului bătrîn cu noua arhitectură, pare clișeul încîntător aseptic al calculatorului de performanță. Un pic de dezordine, o scăpare, o neglijență - aud șoapta insidios neaoșă în Trompa lui Eustachi - ar da bine... Nu, acolo, am Main, nu.
Ordinea - dezordinea by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16154_a_17479]
-
academist. Unde, însă, nici Laurens n-a putut să-l convingă pe Ressu și unde eșuase și Mirea, erau temele tipice pentru academism, acele refugii în mitologii moarte și în efigii seci. Spre deosebire de Stoenescu, de pildă, care coborîse din creuzetele aseptice ale aristocrației românești de la sfîrșit de secol, Ressu venea din viața reală și puțintel chiar din mediul promiscuu și suculent al proletariatului portuar. Iar acestui spectacol trist al lumpenului, cunoscut mai mult sau mai puțin direct, el îi adăuga și
Camil Ressu, la o nouă privire (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16493_a_17818]
-
bănci. "Poate să ne fi intersectat o dată, la o recepție", psalmodiază un mahăr unsuros, băgat până-n gât în cele mai deocheate afaceri ale ultimelor cincisprezece ani. Ascultându-i, ai putea rămâne cu impresia că România e un fel de planetă aseptică, în care se circulă pe culoare bine stabilite, fără cel mai mic risc de a te intersecta vreodată cu altcineva. Bullcrap, cum ar spune americanul. Suntem o țară de mici viețuitoare fojgăitoare, de rozătoare pentru care nu există stavilă atunci când
Țara lui Șestache by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11875_a_13200]
-
două luni, timp în care rudele tale ar trebui să înceapă să piardă procesele, iar tu să începi să le câștigi. Dacă nu răspunzi la tratament, la controlul de două luni, vrăjitoarea te va programa la operație. Într-un mediu aseptic, cu mănuși, mască și o liotă de rezidente într-ale vrăjitoriei în jur, doamna Primavera te va descânta personal. Îți va da pe la nas cu șosete furate de la un mort, te va badijona cu smoală călduță, adunată de la șapte fabrici
Avem dreptul la asistenţă vrăjitorească civilizată by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19845_a_21170]
-
dar lectura prin suprapunere evidențiază o nouă etapă de esențe concentrate. Sonetele pe teme antice din volumul Scutul Minervei (1933), ca și cele din Împlinire (1942), lasă senzația de revenire, dar de revenire la un nivel elevat; aerul lor e aseptic, polisat, și ne plasează în altă atmosferă, aproape imaterială; avem a face cu sonete de gradul doi, cu „sonete ale sonetelor“, cu aproximarea „ideii platonice“ de sonet. Replica pe care ultimul Pillat a dat-o poeziei sale de pînă în jurul
Stilul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2692_a_4017]