380 matches
-
clipe Spiritul se odihnește în asemenea clipe, totul devine frunziș, un verde în care nu se surpă verdele, nervuri unde nervurile sunt ele atotputernice, aerul nu are nimic din faianța peisajului văzut, ci coborând înlăuntru frumosul cade, nu ne mai asmute cu înaltele-i catalige, se târăște pe brânci și e chiar bobul ascuns, uriașa sămânță a unei păduri ce va fi, verdele e verde, nu-l macină nimic, spiritul se odihnește și nu auzi nici zgomotul cataligelor strânse ca niște
Poezie by Doina Uricariu () [Corola-journal/Imaginative/12873_a_14198]
-
consultarea ei fiind catalogată neștiințifică, formalistă, un amalgan de confuzii și decadentism. Era atacat în presă tocmai pentru acele texte profunde de interpretarea artei, un apogeu al cunoașterii, care modificaseră grila de lectură a marilor precursori. Haita de troglodiți era asmuțită împotriva lui, se căscase o prăpastie de înțelegere și de comunicare. Nu mai era posibilă o împăcare, căci o ideologie brutală anexase esteticul care se clătina în urmă ca o remorcă fără viață. Cum să scape din încercuire? Era convocat
Cazul G. Călinescu by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/13846_a_15171]
-
deoparte, ca să-și ia nu știu ce patine cu rotile. Le strecor pe sub ușa apartamentului, să vadă mă-sa și ta-su că îi minte și să mi ți-o ia la omor. Dacă nu se calmează și continuă să-și mai asmută colegii împotriva guvernului, am și un filmuleț cu ea fumând în curtea școlii. Cam asta e... Ca să înțelegeți cam ce fel de persoane mă contestă pe mine și pe cei cu care eu am ales să conduc Scara... Ce caractere
Dacă aş putea, m-aş sanctifica by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21270_a_22595]
-
s-a părut că foaia se înegrește, nu mai distingeam literele, spațiile dintre ele, totul devenise întunecat, negru uniform... copacii intraseră, frunzoși, foșnitori, aiuriți, jeluitori, patetici, cu crengile desfăcute disperat a rugăciune... se clătinau în odaie...se zbăteau degeaba, parcă asmuțiți de tristețea mea ... mă îndemnau să uit, să uit... da' pînă cînd să tot uit? Doar uitam eu, într-o doară, atîtea chestii ce nu-mi conveneau... mi se acrise de atîta memorie ștearsă cu guma... rabla mea de memorie
Tu trebuia să vii rîzînd by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10842_a_12167]
-
rezistent decât carnea mea strâmtă și plicticoasă se învechește o moarte întâmplătoare sună adunarea pe câmpia toropită din stânga zidului și eu îmi adun armatele sleite și lașe risipite prin pustiul de gheață din dreapta zidului pentru îmblânzirea morții, gura mi-aș asmuți-o împotriva mâinii vorbele împotriva faptelor gestul melancolic și indecis împotriva preciziei dezlănțuite a strigătului veți vedea: sub tunica prea strâmtă, pieptul mi-l voi detona cu o șoaptă! Nocturnă pentru Simina și Andrei Sunt atât de plin de mine
Circul domestic by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/11341_a_12666]
-
a mulțumit doar să folosească probele reale, dar a și inventat turnători. Cu atât mai mult, astfel de ticăloșii se puteau petrece după 1990, când s-a lucrat intens la compromiterea opozanților puterii neocomuniste. Iliescu nu s-a sfiit să asmută minerii pe populația civilă, nu s-a dat în lături de la a provoca, precum la Târgu-Mureș, războiale civile. De ce s-ar fi abținut de la înnegrirea câtorva pagini care să-i compromită pe cei care, încă din prima clipă, i s-
Tandemul securist-turnător by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10341_a_11666]
-
au reușit, prin repetiție și exagerare, să tocească sensibilitățile. E de neimaginat, azi, să scoți cu televizorul lumea din casă, așa cum a reușit Iliescu în decembrie 1989. Ca dovadă, "suporterii" de extremă dreaptă dezlănțuiți împotriva homosexualilor și travestiților au fost asmuțiți de indivizi ce acționează în spatele ușilor închise, și nu în incandescența tubului catodic. Grevele, demonstrațiile de protest ale forțelor de ordine au ceva sărăcăcios și lipsit de consistență, cel puțin pentru cineva obișnuit cu peisajele publice ale anilor '90: atunci
Terorismul de apartament by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10530_a_11855]
-
fi mai convingător, le-a lovit cu un par în cap. La început, micuțele au refuzat să-și dea jos hainele, dar în cele din urmă au cedat, pentru că inculpatul a adus în cameră un rotwailler pe care l-a asmuțit asupra minorelor. Pentru A.H. și R.P. a urmat un adevărat calvar: ele au fost violate de P.T. și fiul lui timp de mai multe ore. În urma leziunilor suferite, amândouă au necesitat mai multe zile de îngrijiri medicale. A.T.
Agenda2004-40-04-Politia () [Corola-journal/Journalistic/282945_a_284274]
-
în loc de termometru electrodul unui scaun electric. Zece ani de istorie liberă ne-au demonstrat că râul României provine din interior, si nu din exterior. Sigur că e mult mai ușor să dai vină pe străinătate și în același timp să asmuți la războaie civile (cum s-a întâmplat la Târgu-Mureș, cum au făcut de cinci-șase ori, la București, minerii, cum procedează românii când dau foc satelor de țigani). Din păcate, toate acestea se contabilizează. Nu e obligatoriu că străinătatea să aibă
"Presedintele nostru, premierul vostru"?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17870_a_19195]
-
a început totul, luînd proporții ca bulgărele de zăpadă pe o pantă? Cine a iscat această tradiție dezonorantă, făcînd posibilă o stigmă atît de persistentă? Răspunsul e simplu și fără nuanțe de dubiu: Ion Iliescu - șeful de stat care a asmuțit un segment din populația țării să umilească, să bată măr și să zdrobească(sic!) alt segment. Iar după ce totul s-a sfîrșit așa cum știm, i-a adunat pe vandali și... le-a mulțumit zîmbitor, în văzul lumii întregi!!! La această
Sechele ale unui trecut bolnav by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/17293_a_18618]
-
împreună la război, uniți sub același steag. Anii au trecut și, în luna martie 1990, câțiva extremiști din spectrul politic românesc au ieșit la rampă, scoțând tunurile ruginite ale xenofobiei. Prin intrigi ascunse și manevre încă neelucidate, forțele malefice au asmuțit minoritățile conlocuitoare, una împotriva alteia. În acele zile incendiare, la Târgu Mureș au avut loc lupte de stradă, fără precedent, urmările fiind deosebit de grave. Pe caldarâm zăceau oameni desfigurați. Scopurile acelor confruntări au fost multiple, nu mă voi opri, de
Opriți măcelul. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_228]
-
reprime sângeros orice mișcare de stradă a nenorocitei populații a României. Ce altceva să înțeleagă cetățeanul din preferință constantă și nerușinata pentru întărirea organelor eminamente represive? Bine hrăniți, bine echipați, odihniți și violenți, nu i-am vazut la treabă decât asmuțiți pe demonstranți și apărând o putreda "ordine constituțională" și un inexistent "stat de drept". Lenevind prin birourile de circa, jucându-se cu bulanele flexibile pe spinarea cine stie cărui găinar căzut în plasă, ori contribuind - cum s-a întâmplat recent
Disperarea "Playboy" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17494_a_18819]
-
conștiința actului critic într-o asemenea măsură încât, nu de puține ori, poetul devenit cronicar se lasă atras de magia metaforelor până la a oculta chiar textul analizat: Dorin Popa "cochetează fin cu ironia din existență ș�ț fără a-și asmuți câinii sarcasmului", Angela Marinescu "adoptă în poezie o indiferență a dinților de rechin" etc.. Poeții pe care Traian Coșovei îi aduce în discuție sunt, în marea lor majoritate, colegi ai săi de generație, optzeciști - Mariana Marin, Liviu Ioan Stoiciu, Bogdan
Un poet despre poeți by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16909_a_18234]
-
de-a jucatul. în timp ce râde și-i antrenează pe cititori la o beție de literatură, sufletul ei se sfâșie de nostalgii niciodată stinse: "Șapte stoluri de comete/ îmi fac rană în perete/ Și mă-ntorc ca roata florii/ Să-mi asmut colindătorii/ Poate unul să-mi găsească/ Scoica inimii cerească." (întâia vestire de cocon) " Foaie verde trei cosași/ Peste munte duce-m-aș/ Peste codru cu răcori/ Să-mi dea cetina fiori/ Peste codru cu izvoară/ Să mă fac din nou
ÎNTÂMPLĂRI ÎN SUPRAREALITATEA IMEDIATĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16962_a_18287]
-
printr-un simulacru de mitologie: "Frumoasa mea panteră logică/ Sînt încă o ființă mitologică/ Am aripe albastre, ochi verticali și triști/ Și alergii diverse la turiști// În labirintul păcii ce se-așterne/ Iști fețe mohorîte, rele, terne,/ Roboți de stradă asmuțind secrete/ Alcovuri pentru diletanți și midinete" (Ființa mitologică). Pentru a-și sublinia procedeul, autoarea își azvîrle nu o dată deriziunea asupra personajelor Olimpului, victime tardive ale unei demistificări operate cu programatică statornicie, ca o exasperare a antiidealizării: "În noaptea asta Pan
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
să calce legea aceea, nevrînd să fie femeie, și asta-i; cum e mai rău - comenta grav criminologul - să nu vrei să fii ceea ce de fapt ești cu adevărat și irevocabil." Cum zăvorîseră călugării mănăstirea aflînd de decizia Doamnei; cum asmuțiseră ei o cățea de rasă cu doi căței, o cățea pripășită acolo, hrănită numai cu mămăligă și auzind doar sfinte cîntări și invocările Celui de sus... Nu aveau, totuși, cum să tragă în cățeaua mănăstirii, în vreme ce frații călugări îi pîndeau
Criminologul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16132_a_17457]
-
echivalează cu blândețea, toleranța, înțelepciunea, grija pentru cel slab. Or, ce văd eu la prea-ortodoxul popor român nu seamănă deloc, dar absolut deloc, cu această imagine. La noi, idealuri comportamentale au devenit haiducii politici precum "Luceafărul huilei" ori demagogii care asmut la asasinat (nu-i mai dau numele, așa cum am promis!) și nicidecum seraficele figuri pictate pe murii cochetelor bisericuțe vlaho-moldo-ardelene. în România, iubirea față de aproapele ia tot mai mult forma securii cu care-i despici țeasta, a chibritului cu care
Teoctist antimist by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16403_a_17728]
-
să te alerge prin incintă ca-n scenele de amor din filmele indiene, doar că nu pe după pomi, ci pe după rafturi. Dac-ar avea câine, pun pariu că l-ar pune să-ți miroasă o șosetă, după care l-ar asmuți să te urmărească până-n mormânt. Dacă ciordești vreo bucățică de leucoplast de pe raftul de reduceri, după care fugi să te îngropi împreună cu ea? Sau vreo aspirină și ți-o ascunzi în nas? Dacă intri în vreun magazin de, să zicem
Românul s-a născut suspect by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19915_a_21240]
-
țin cont că este, totuși, președintele ales al unei țări și are dreptul la opinii personale. Chiar și fostul președinte, Ion Iliescu, l-a criticat pe Traian Băsescu pentru ofensa adusă regelui, dar uită că, atunci când era președinte, și-a asmuțit dulăii, care l-au urcat pe rege cu forța în avion, ca pe un delincvent. Casa Regală a refuzat să comenteze incidentul actual. În schimb, o serie de intelectuali, apologeții negativismului, au sărit la beregata președintelui Traian Băsescu, în dorința
Trădarea patriotică, între miere şi fiere, între glorie şi decădere, între lauri şi dezamăgi. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_407]
-
stăpînit cît de cît tremurul degetelor, Simon începu, făcînd să se audă două sau trei note, foarte scurte, mai scurte decît ar fi vrut, scăpate parcă fără voia lui. Observație: tracul, teama, tremurul degetelor smucesc, tensionează, panichează, îndîrjesc, ascut, excită, asmut, accelerează swingul. Simon avea de gînd să cînte drăgălașa aia de temă pe care tînărul său coleg o interpretase mai devreme, în deschiderea primei reprize a concertului, Letter to Evan. Aceeași tonalitate. Tempo mediu. Neputința lui de a se înstăpîni
Christian Gailly - O seară la club by Claudiu Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2700_a_4025]
-
îngreunat... Aleargă disperată și plaja i se-arată de nestrăbătut. Recele nopții-i rănește corpul de silfidă. Fuge-n zig-zag fiindcă știe din filme că așa-i mai derutant. Ce gând stupid! Tensiune cumplită... Coșul pieptului e un tun ce-asmute spre gură inima, proiectil gata să iasă. Țeasta - o colivie din care mintea cere scăpare... Se-mpiedică! De ce, nu prea știe. Neputerea o-nvinge. Îngrozită, strivită de cer, totuși percepe gâfâieli, pași de urmăritor. Și clipele zboară... Năucă, se vede
BLOODHOUND de ANGELA DINA în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383661_a_384990]
-
cu fonturi îngroșate de furtună. Îmi spui că vii dar nu găsesc deschis niciun zăvor de gând și nicio poartă de dor nebun de mult nu s-a clintit în colțul meu de lume și-i deșartă această tentativă de-asmuțit câinii-cuvinte... Dup-atâta vreme e prea târziu și nu mai are rost să zăhătească iarăși prin poeme și să îmi ceară să le fiu ce-am fost... Referință Bibliografică: Iarăși / Aura Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1679, Anul
IARĂŞI de AURA POPA în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380210_a_381539]
-
începe cu strofa: ,,totdeauna, dragostea are ochii verzi/ (bobul de rouă poartă ie câmpenească)/ și îi ia urma/ doar vânătorul priceput s-o ademenească’’ - pentru a se încheia, de asemenea, cu o deschidere întru nemărginire: ,,(prin tunelul lumii întunecoase/ eu asmut câinii conștiinței dureroare)// doar timpul se subțiază ca un șarpe’’. Sunt versuri în care auzim, parcă, un ecou vag din filosofia aceluiași Martin Heidegger, care, la Freiburg, susținea că viața se cuvine abordată la nivel ,,factic’’, nicidecum ca o idee
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
în proximitatea unei situări istorice, în lumea imediată. Și tot el, prin sintagma ,,hermeneutica facticității’’, exprima tranșant termenii în care înțelegea să se plaseze la antipodul oricărei ,,fenomenologii pure a conștiinței’’. Peste timp, Mariana Didu îi dă o replică neașteptată, asmuțind ,,câinii conștiinței dureroase’’. Sunetul de o diafanitate celestă din ,,Cântarea cântărilor’’ îl regăsim, sprinten, în poemul ,,Cântă-mi frumusețea, iubite’’, care începe astfel: ,,încă din zori mi-a-nflorit rochița rândunicii,/ din pământ, în ochii viorii semințele păcatului au încolțit
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
se împletesc în versurile sale închegând taine pentru care poeta caută cu ardoare un răspuns: „Ce continent ai astăzi la picioare/ De nu mai vezi cum cerul îmblânzit/ De noi probează valuri de răcoare?/ În care parte-a lumii-ai asmuțit// Haita de gânduri ca să muște drumul/ Cu pietre șlefuite de cuvânt/ Și-n ce văzduh de noapte scrii cu fumul/ Unui surâs “vânările-ți de vânt”// De nu răzbești să-mpachetezi furtuna/ Și să aduci senin în ochi de ploi
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]