83 matches
-
1951 și 1952 și Lowenfeld, între 1958 și 1959, au observat aceiași factori esențiali ai creativității, atât pentru știință, cât și pentru artă (M. Bejat, 1981): 1. sensibilitatea față de probleme și față de trebuințele, atitudinile și sentimentele altora; 2. fluența sau asociativitatea gândirii; 3. flexibilitatea, definită ca abilitatea de adaptare rapidă la situații noi; 4. originalitatea; 5. aptitudinea de a redefini, de a schimba funcția unui obiect și de a-l face util într-o nouă prezentare; 6. capacitatea analitică, aptitudinea de
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
artisan et l'artisanat: analyse de contenu et de la structure d'une représentation sociale", Bulletin de psychologie, vol. XXXVII, nr. 366, 1984, pp. 861-875 și in Jodelet, 1989a). 2. Verificarea centralității 2.1. Controlarea existenței nucleului central 2.1.1. Asociativitate, proeminență și conexitate Analiza elementelor unei RS se face prin interpretarea indicilor cantitativi (frecvență, poziție, calcule de distanță medie, plecînd de la evaluările pe scale gradate sau de la diferențiatorii semantici) și printr-o analiză statistică complexă. Elementele nucleului central sînt caracterizate
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
se face prin interpretarea indicilor cantitativi (frecvență, poziție, calcule de distanță medie, plecînd de la evaluările pe scale gradate sau de la diferențiatorii semantici) și printr-o analiză statistică complexă. Elementele nucleului central sînt caracterizate (Abric, Flament, Rouquette) de o mai mare asociativitate (termeni de legătură evocați cel mai des și care trimit la mai multe tipuri de noțiuni) și o mai puternică proeminență (cognițiile cele mai frecvent alese, respinse sau citate). Analiza de similitudine (Degenne și Vergès, 1973; Flament, 1986) permite, printr-
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
de răspunsuri "da" ale unui subiect sau grup de subiecți și suma răspunsurilor posibile (pentru întregul unui eșantion chestionat, Vt, pentru fiecare SCB, Vscb, și pentru fiecare conector, Vx). Plecînd de la aceste calcule, se reperează gradul de centralitate sau de asociativitate al elementelor unei RS. Un element central va avea o valență puternică, spre deosebire de un cognem periferic. Valența reflectă proprietatea unui termen indus de a intra într-un număr mai mare sau mai mic de relații cu cuvîntul inductor. Prin acești
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
283 Analogie, 12, 15, 36, 64, 127, 149, 229, 247-250, 253, 271 Ancorare, 107, 112-114, 116, 127, 135, 147, 157, 238, 242, 271, 283, 287 Angajament (teorie a), 221-228, 257-258 Articulare/legătură, 54, 66-67, 76, 84, 88, 146, 179, 221-271 Asociativitate, 36, 38, 46, 59, 67, 137, 157, 163-164, 167, 170, 181, 192, 194-195, 202, 283 Atitudine, 12, 23-24, 27, 30, 44, 47, 52-55, 58, 70-73, 113, 139, 223, 232-234, 244, 250, 255, 284, 287, 288 Atribuire, 56-57, 99-100, 115, 140
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
echipamentele urbane și repulsia față de condițiile și valorile locuirii în oraș, între dorința de a avea la îndemână servicii, școli, spații comerciale, culturale etc., dar nu alături de ei (să fie amplasate oriunde, numai alături de mine nu!), între exigențele actuale de asociativitate pentru promovarea dezvoltării comunităților și tendința egoistă de repliere, de închidere în proprietatea privată, între dorința de întoarcere la natură și poluarea pe care o generează periurbanul în mediul înconjurător al orașelor, între dorința de a fugi de oraș și
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
grupate În tabelele categoriale. Prelucrarea asociațiilor prin gruparea categorială a datelor ne furnizează noi posibile interpretări mergând spre identificarea elementelor centrale ale reprezentării. Clasificarea termenilor arată capacitatea unor elemente de a organiza ansambluri de date și de a manifesta proprietatea asociativității. În primul rând, se observă că cei doi termeni identificați ca având În ambele cercetări frecvență mare și rang mic grupează numeroase asociații: Grupând asociațiile care evidențiază anumite calități aptitudinale sau caracteriale, am obținut categoria “Calități aptitudinale/caracteriale” face dovada
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
deficitară/ marginalizare. Putem afirma că elemetele: comunicare deficitară, handicap, integrare socială deficitară/marginalizare, calități aptitudinale/ caracteriale, fac parte, cu o mare probabilitate din nucleul central al RS al persoanelor cu deficiențe de auz, demonstrând stabilitate În cele două grupuri, proprietatea asociativității și capacitatea organizatorică. Deși gradul de eterogenitate În cadrul categoriei “Calități aptitudinale/caracteriale” este mare În cazul grupului cadrelor didactice care lucrează cu copii cu deficiențe de auz, toate asociațiile grupate se referă la anumite trăsături pozitive (aptitudinale sau caracteriale) care
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
a personalității, presupune cooperarea multiplă dintre trei mari categorii de factori: psihologici, biologici, sociali. J. P. Guillford, analizând creațiile științifice constată că orice capacitate legată indisolubil de creație este definită prin fluiditate, flexibilitate, originalitate, elaborare, capacitatea de a rezolva probleme, asociativitate, profunzime intelectuală, intuiție, capacitate analitică și evaluativă, aptitudinea de a redefini, de a restructura, de a organiza mai multe elemente pentru a le da o nouă semnificație (după G. Dumitriu, 1999, p.4). toate aceste componente constituie factori de natură
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
A și B este mulțimea formată din elementele care aparțin cel puțin uneia din mulțimile date și cum ordinea elementelor într-o mulțime nu are importanță, nici ordinea în care sunt luate mulțimile supuse reuniunii. Deci reuniunea este comutativă. 2. Asociativitatea. Demonstrație: Într-adevăr, fiind date trei mulțimi concrete A,B,C, supunem operației de reuniune mulțimile A și B și prin aceasta obținem o nouă mulțime E formată din elementele ce aparțin cel puțin uneia din mulțimile A și B
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
disjuncte. Proprietățile intersecției: 1. Comutativitatea. Demonstrație: Deoarece intersecția a două mulțimi A și B este mulțimea elementelor ce aparțin lui A și B, ea nu depinde de ordinea în care sunt scrise aceste mulțimi, adică intersecția mulțimilor este comutativă. 2. Asociativitatea: Demonstrație: Fie trei mulțimi A, B, C. Formând intersecția mulțimilor A și B, rezultă o mulțime S formată din elementele comune celor două mulțimi. Intersectând mulțimea S cu C rezultă o mulțime E formată din elementele care se găsesc în
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
justă a ceea ce este dat de exterior, sub formă de chunks, semnelor asociate. Dualismul lui Simon este foarte fidel dualismului cartezian: există ready-made structures în spirit, gata să atragă semne deja asociate în realitate. Structuri asociative ale spiritului, care corespund asociativității lucrurilor în lume. Nimic nou, decît o foarte cunoscută banalitate; este antica teorie a unei corespondențe, termen cu termen, între senzațiile venite din jur și reprezentarea lor "internă". Rezultate indiscutabile: sistemele-expert Trebuie să mărturisim că aceste simplificări, care par abuzive
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
agreabile, pentru că ele țin de trecut, și nu te poți bucura de posibile împliniri viitoare, pentru că te gândești la obstacolele, sau pur și simplu la timpul care te separă încă de ele. Ești mereu, printr-un soi de neodihnă a asociativității, în altă parte decât acolo unde tocmai trăiești ceva. Nefericirea zilnică e incapacitatea de a fi contemporan cu experiențele proprii. Altfel spus, e un viciu de concentrare. În loc să focalizezi extatic asupra punctului, te lași confiscat de liniile virtuale care îl
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
și trăsăturile personalității. Guilford și Lowenfeld, cercetând independent unul de altul creația științifică și artistică, au constatat În aceste două domenii asemenea factori de creativitate: 1. sensibilitatea față de probleme, cât și față de atitudinile și sentimentele altora; 2. fluența (fluiditatea sau asociativitatea gândirii); 3. flexibilitatea capacitatea de a te adapta rapid la situații noi, de a reacționa adecvat la schimbări, de a da o mare varietate de răspunsuri ) ; 4. originalitatea; 5. aptitudinea de a redefini, de a restructura, de a transforma; 6
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
mediu socioeconomic) și factori biologici (diferențele de sex, vârstă etc.). a) Factori intelectuali ai creativității.Capacități creative. Capacitățile legate inseparabil de creație sunt definite prin termenii de fluiditate, flexibilitate, originalitate, elaborare, capacitate de a rezolva probleme, sensibilitate la implicații și asociativitate, intuiții, profunzime intelectuală, capacitate evaluativa și capacitate de a formula ipoteze. Aplicând analiza factorială, Guillford a identificat În capacitatea creatoare patru factori de fluență (fluența verbală, asociațională, expresională și ideațională), doi de flexibilitate (flexibilitatea spontană și adoptivă), un factor de
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
și lucrări pentru tineret; - stimularea formării de comportamente prosociale, reducerea delincventei în rândul tineretului; susținerea acțiunilor de educație moral-religioasă, civică, igienico-sanitară; relansarea sportului și turismului pentru tineret, concomitent cu dezvoltarea dimensiunii educative a activităților de vacanță și timp liber; - stimularea asociativității tineretului; susținerea prioritară a parteneriatului cu structurile de și pentru tineret reprezentative ale societății civile; permanentizarea consultării cu organizațiile de tineret ale partidelor politice; recunoașterea funcțiilor sociale specific promotoare ale structurilor de și pentru tineret (socializare-integrare-participare); - protecția socială a tinerilor
PROGRAM DE GUVERNARE din 28 decembrie 2000 pe perioada 2001-2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131926_a_133255]
-
definitorii (sau prin una din fascicolul de trăsături din care se constituie planul lor semantic). Aceste trăsături semantice se înscriu cu deosebire în principalele câmpuri semantice, descrise în plan sintactic de un circumstanțial: spațialitate, temporalitate, cauzalitate, finalitate etc. Se adaugă asociativitatea, în diferitele ei variante sintactice. În interiorul acestor câmpuri semantico-sintactice, descrise, adesea la un nivel general, de termenii prin care se realizează funcțiile sintactice (mai ales termeni adverbiali: acasă, aici, acum, acolo etc., dar și substantivali): Mă duc acasă., Plec acolo
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fi două numere naturale a și b, există un număr natural c, astfel încât ; c se numește suma dintre a și b, iar a și b se numesc termenii sumei. Proprietățile adunării: * Comutativitate: suma numerelor naturale nu depinde de ordinea termenilor. * Asociativitate: gruparea (asocierea) a doi termeni ai unei sume. * Element neutru: 0 este elementul care nu influențează rezultatul sumei: , oricare ar fi nr. natural a * Relațiile de egalitate și inegalitate între numere naturale se păstrează dacă adunăm în ambii membri același
Matematică. Caiet de teme pentru clasa a V-a by Oana Iavorenciuc () [Corola-publishinghouse/Science/997_a_2505]
-
două numere naturale a și b, există un număr natural c, astfel încât , se numește produsul dintre a și b unde a și b se numesc factori, iar c produs. Proprietățile înmulțirii: * Comutativitate: înmulțirea numerelor naturale nu depinde de ordinea factorilor. * Asociativitate: gruparea (asocierea) a doi factori ai unui produs * Element neutru: 1 este elementul care nu influențează rezultatul produsului: , oricare ar fi nr. natural a * Distributivitatea înmulțirii față de adunare (scădere) * Dacă înmulțim ambii membri ai unei egalități (inegalități) cu același număr
Matematică. Caiet de teme pentru clasa a V-a by Oana Iavorenciuc () [Corola-publishinghouse/Science/997_a_2505]
-
toate echipamentele urbane și repulsia față de condițiile și valorile locuirii în oraș, între dorința de a avea la îndemână servicii, școli, spații comerciale, culturale, dar nu alături de ei (să fie amplasate oriunde, numai alături de mine nu!), între exigențele actuale de asociativitate pentru promovarea dezvoltării comunităților și tendința egoistă de repliere, de închidere în "proprietatea privată", între dorința de întoarcere la natură și poluarea pe care o generează periurbanul în mediul înconjurător al orașelor, între dorința de a fugi de oraș și
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
A., Cozma T., Crețu C. et al. Psihopedagogie .Iași, Editura Spiru Haret, 1995. p.318. 24 165. Șchiopu U.(coord.), Dicționar enciclopedic de psihologie, București, Editura Babel, 1997, p.182. Creativitate și progres tehnic 18 procesul creativ manifestat prin spontaneitate, asociativitate, flexibilitate și capacitate combinatorică; 3) Însușirile persoanei creative; 4) potențialul creativ, situație În care sunt evaluate fluiditatea, flexibilitatea, originalitatea și capacitatea de elaborare, persoana fiind doar candidată pentru creativitate 25. Etapele procesului creativ sunt considerate a fi pregătirea, incubația (asociată
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
A., Cozma T., Crețu C. et al. Psihopedagogie .Iași, Editura Spiru Haret, 1995. p.318. 24 165. Șchiopu U.(coord.), Dicționar enciclopedic de psihologie, București, Editura Babel, 1997, p.182. Creativitate și progres tehnic 18 procesul creativ manifestat prin spontaneitate, asociativitate, flexibilitate și capacitate combinatorică; 3) Însușirile persoanei creative; 4) potențialul creativ, situație În care sunt evaluate fluiditatea, flexibilitatea, originalitatea și capacitatea de elaborare, persoana fiind doar candidată pentru creativitate 25. Etapele procesului creativ sunt considerate a fi pregătirea, incubația (asociată
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
și o categorie intermediară existând trei tipuri de inteligență; sterilă, aplicativ-reproductivă și creativă. Studiind independent factorii creativității În știință și artă, Guilford a constatat că În ambele domenii factorii de baza sunt: sensibilitatea (față de probleme, de nevoi ... fluența (fluiditatea sau asociativitatea gândirii); flexibilitatea (capacitatea de a se adapta rapid la situații noi, de a reacționa la schimbări); Creativitate și progres tehnic 96 originalitatea (aptitudinea de a redefini, de a restructura, de a descoperi noi valențe și Întrebuințări); capacitatea analitică și aptitudinea
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
și o categorie intermediară existând trei tipuri de inteligență; sterilă, aplicativ-reproductivă și creativă. Studiind independent factorii creativității În știință și artă, Guilford a constatat că În ambele domenii factorii de baza sunt: sensibilitatea (față de probleme, de nevoi ... fluența (fluiditatea sau asociativitatea gândirii); flexibilitatea (capacitatea de a se adapta rapid la situații noi, de a reacționa la schimbări); Creativitate și progres tehnic 96 originalitatea (aptitudinea de a redefini, de a restructura, de a descoperi noi valențe și Întrebuințări); capacitatea analitică și aptitudinea
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
creație, dezvoltare. „Rostul ultim al exercițiilor nu mai poate rămâne formarea priceperilor și a deprinderilor (de altfel foarte importante în formarea integrală a personalității), ci trebuie să vizeze achiziții mult mai fine, și anume operațiile, cu caracteristicile lor, reversibilitatea si asociativitatea. De aceea el propune trecerea, ca accent formativ, de la «exercițiul automatismelor» la «exercițiul operațiilor».” După Vistian Goia, obiectivele formative ale metodei sunt: - să fixeze cunoștințele teoretice relativ la un capitol, categorie morfologică, sintactică, ortografică, de punctuație etc.; - să creeze abilități de
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]