79 matches
-
Fiindcă Marta Petreu resuscitează o direcție de efect (poate cea mai de efect) a poeziei române, fără să lase impresia de afinitate ancilară. (Așa cum, până la un punct, o lasă alți poeți din generații mai vechi sau mai noi). Ceva din asociativitatea lexicală intratabilă a autorului Florilor de mucigai e în toate aceste secvențe, fără-ndoială, dar e imposibil de spus ce anume: „nu adulmec grâul în pârg/ nu ascult pitpalacul/ și-n zori nu mai stau răsucită-n cearceafuri/ ca o
Din nou acasă, pe Câmpia Armaghedonului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2467_a_3792]
-
locul etc.) .......................................................................................... Instituții frecventate până în prezent și rezultate obținute ......................................................... ........................................................................................................................................ V. Date psihologice: IQ (coeficientul de inteligență/testele utilizate) ......................../................................................ Activitățile senzorial‑perceptive ............................................................................................ Activități de tip reprezentativ‑simbolic ................................................................................. Gândirea/operațiile gândirii: - tipuri de gândire ...................................................................... - analiza .................................................................................. - sinteza ................................................................................... - abstractizarea ........................................................................ - generalizarea ........................................................................ - comparația ........................................................................... - sistematizarea ........................................................................ - concretizarea ........................................................................ - reversibilitatea ...................................................................... - asociativitatea ....................................................................... - clasificări, grupări, incluziuni în clase .................................... - calități speciale ..................................................................... Memoria: - formele memoriei ........................................................................................... - procesele memoriei ......................................................................................... - calități speciale .............................................................................................. Limbajul: - vocabularul ................................................................................................... - calitățile pronunției ......................................................................................... - structura gramaticală ....................................................................................... - diagnostic logopedic ....................................................................................... - alte observații ............................................................................................... Atenția: - caracteristicile atenției ................................................................................... - calități speciale ............................................................................................. Voința ............................................................................................................................. Afectivitatea (stările afective) .............................................................................................. Trăsături de personalitate: - temperament ............................................................................. - caracter .................................................................................. - aptitudini/interese
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și trăsăturile personalității. Guilford și Lowenfeld, cercetând independent unul de altul creația științifică și artistică, au constatat În aceste două domenii asemenea factori de creativitate: 1. sensibilitatea față de probleme, cât și față de atitudinile și sentimentele altora; 2. fluența (fluiditatea sau asociativitatea gândirii); 3. flexibilitatea capacitatea de a te adapta rapid la situații noi, de a reacționa adecvat la schimbări, de a da o mare varietate de răspunsuri ) ; 4. originalitatea; 5. aptitudinea de a redefini, de a restructura, de a transforma; 6
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
mediu socioeconomic) și factori biologici (diferențele de sex, vârstă etc.). a) Factori intelectuali ai creativității.Capacități creative. Capacitățile legate inseparabil de creație sunt definite prin termenii de fluiditate, flexibilitate, originalitate, elaborare, capacitate de a rezolva probleme, sensibilitate la implicații și asociativitate, intuiții, profunzime intelectuală, capacitate evaluativa și capacitate de a formula ipoteze. Aplicând analiza factorială, Guillford a identificat În capacitatea creatoare patru factori de fluență (fluența verbală, asociațională, expresională și ideațională), doi de flexibilitate (flexibilitatea spontană și adoptivă), un factor de
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
grupate În tabelele categoriale. Prelucrarea asociațiilor prin gruparea categorială a datelor ne furnizează noi posibile interpretări mergând spre identificarea elementelor centrale ale reprezentării. Clasificarea termenilor arată capacitatea unor elemente de a organiza ansambluri de date și de a manifesta proprietatea asociativității. În primul rând, se observă că cei doi termeni identificați ca având În ambele cercetări frecvență mare și rang mic grupează numeroase asociații: Grupând asociațiile care evidențiază anumite calități aptitudinale sau caracteriale, am obținut categoria “Calități aptitudinale/caracteriale” face dovada
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
deficitară/ marginalizare. Putem afirma că elemetele: comunicare deficitară, handicap, integrare socială deficitară/marginalizare, calități aptitudinale/ caracteriale, fac parte, cu o mare probabilitate din nucleul central al RS al persoanelor cu deficiențe de auz, demonstrând stabilitate În cele două grupuri, proprietatea asociativității și capacitatea organizatorică. Deși gradul de eterogenitate În cadrul categoriei “Calități aptitudinale/caracteriale” este mare În cazul grupului cadrelor didactice care lucrează cu copii cu deficiențe de auz, toate asociațiile grupate se referă la anumite trăsături pozitive (aptitudinale sau caracteriale) care
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
echipamentele urbane și repulsia față de condițiile și valorile locuirii în oraș, între dorința de a avea la îndemână servicii, școli, spații comerciale, culturale etc., dar nu alături de ei (să fie amplasate oriunde, numai alături de mine nu!), între exigențele actuale de asociativitate pentru promovarea dezvoltării comunităților și tendința egoistă de repliere, de închidere în proprietatea privată, între dorința de întoarcere la natură și poluarea pe care o generează periurbanul în mediul înconjurător al orașelor, între dorința de a fugi de oraș și
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
A., Cozma T., Crețu C. et al. Psihopedagogie .Iași, Editura Spiru Haret, 1995. p.318. 24 165. Șchiopu U.(coord.), Dicționar enciclopedic de psihologie, București, Editura Babel, 1997, p.182. Creativitate și progres tehnic 18 procesul creativ manifestat prin spontaneitate, asociativitate, flexibilitate și capacitate combinatorică; 3) Însușirile persoanei creative; 4) potențialul creativ, situație În care sunt evaluate fluiditatea, flexibilitatea, originalitatea și capacitatea de elaborare, persoana fiind doar candidată pentru creativitate 25. Etapele procesului creativ sunt considerate a fi pregătirea, incubația (asociată
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
A., Cozma T., Crețu C. et al. Psihopedagogie .Iași, Editura Spiru Haret, 1995. p.318. 24 165. Șchiopu U.(coord.), Dicționar enciclopedic de psihologie, București, Editura Babel, 1997, p.182. Creativitate și progres tehnic 18 procesul creativ manifestat prin spontaneitate, asociativitate, flexibilitate și capacitate combinatorică; 3) Însușirile persoanei creative; 4) potențialul creativ, situație În care sunt evaluate fluiditatea, flexibilitatea, originalitatea și capacitatea de elaborare, persoana fiind doar candidată pentru creativitate 25. Etapele procesului creativ sunt considerate a fi pregătirea, incubația (asociată
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
și o categorie intermediară existând trei tipuri de inteligență; sterilă, aplicativ-reproductivă și creativă. Studiind independent factorii creativității În știință și artă, Guilford a constatat că În ambele domenii factorii de baza sunt: sensibilitatea (față de probleme, de nevoi ... fluența (fluiditatea sau asociativitatea gândirii); flexibilitatea (capacitatea de a se adapta rapid la situații noi, de a reacționa la schimbări); Creativitate și progres tehnic 96 originalitatea (aptitudinea de a redefini, de a restructura, de a descoperi noi valențe și Întrebuințări); capacitatea analitică și aptitudinea
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
și o categorie intermediară existând trei tipuri de inteligență; sterilă, aplicativ-reproductivă și creativă. Studiind independent factorii creativității În știință și artă, Guilford a constatat că În ambele domenii factorii de baza sunt: sensibilitatea (față de probleme, de nevoi ... fluența (fluiditatea sau asociativitatea gândirii); flexibilitatea (capacitatea de a se adapta rapid la situații noi, de a reacționa la schimbări); Creativitate și progres tehnic 96 originalitatea (aptitudinea de a redefini, de a restructura, de a descoperi noi valențe și Întrebuințări); capacitatea analitică și aptitudinea
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
artisan et l'artisanat: analyse de contenu et de la structure d'une représentation sociale", Bulletin de psychologie, vol. XXXVII, nr. 366, 1984, pp. 861-875 și in Jodelet, 1989a). 2. Verificarea centralității 2.1. Controlarea existenței nucleului central 2.1.1. Asociativitate, proeminență și conexitate Analiza elementelor unei RS se face prin interpretarea indicilor cantitativi (frecvență, poziție, calcule de distanță medie, plecînd de la evaluările pe scale gradate sau de la diferențiatorii semantici) și printr-o analiză statistică complexă. Elementele nucleului central sînt caracterizate
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
se face prin interpretarea indicilor cantitativi (frecvență, poziție, calcule de distanță medie, plecînd de la evaluările pe scale gradate sau de la diferențiatorii semantici) și printr-o analiză statistică complexă. Elementele nucleului central sînt caracterizate (Abric, Flament, Rouquette) de o mai mare asociativitate (termeni de legătură evocați cel mai des și care trimit la mai multe tipuri de noțiuni) și o mai puternică proeminență (cognițiile cele mai frecvent alese, respinse sau citate). Analiza de similitudine (Degenne și Vergès, 1973; Flament, 1986) permite, printr-
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
de răspunsuri "da" ale unui subiect sau grup de subiecți și suma răspunsurilor posibile (pentru întregul unui eșantion chestionat, Vt, pentru fiecare SCB, Vscb, și pentru fiecare conector, Vx). Plecînd de la aceste calcule, se reperează gradul de centralitate sau de asociativitate al elementelor unei RS. Un element central va avea o valență puternică, spre deosebire de un cognem periferic. Valența reflectă proprietatea unui termen indus de a intra într-un număr mai mare sau mai mic de relații cu cuvîntul inductor. Prin acești
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
283 Analogie, 12, 15, 36, 64, 127, 149, 229, 247-250, 253, 271 Ancorare, 107, 112-114, 116, 127, 135, 147, 157, 238, 242, 271, 283, 287 Angajament (teorie a), 221-228, 257-258 Articulare/legătură, 54, 66-67, 76, 84, 88, 146, 179, 221-271 Asociativitate, 36, 38, 46, 59, 67, 137, 157, 163-164, 167, 170, 181, 192, 194-195, 202, 283 Atitudine, 12, 23-24, 27, 30, 44, 47, 52-55, 58, 70-73, 113, 139, 223, 232-234, 244, 250, 255, 284, 287, 288 Atribuire, 56-57, 99-100, 115, 140
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
definitorii (sau prin una din fascicolul de trăsături din care se constituie planul lor semantic). Aceste trăsături semantice se înscriu cu deosebire în principalele câmpuri semantice, descrise în plan sintactic de un circumstanțial: spațialitate, temporalitate, cauzalitate, finalitate etc. Se adaugă asociativitatea, în diferitele ei variante sintactice. În interiorul acestor câmpuri semantico-sintactice, descrise, adesea la un nivel general, de termenii prin care se realizează funcțiile sintactice (mai ales termeni adverbiali: acasă, aici, acum, acolo etc., dar și substantivali): Mă duc acasă., Plec acolo
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
A și B este mulțimea formată din elementele care aparțin cel puțin uneia din mulțimile date și cum ordinea elementelor într-o mulțime nu are importanță, nici ordinea în care sunt luate mulțimile supuse reuniunii. Deci reuniunea este comutativă. 2. Asociativitatea. Demonstrație: Într-adevăr, fiind date trei mulțimi concrete A,B,C, supunem operației de reuniune mulțimile A și B și prin aceasta obținem o nouă mulțime E formată din elementele ce aparțin cel puțin uneia din mulțimile A și B
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
disjuncte. Proprietățile intersecției: 1. Comutativitatea. Demonstrație: Deoarece intersecția a două mulțimi A și B este mulțimea elementelor ce aparțin lui A și B, ea nu depinde de ordinea în care sunt scrise aceste mulțimi, adică intersecția mulțimilor este comutativă. 2. Asociativitatea: Demonstrație: Fie trei mulțimi A, B, C. Formând intersecția mulțimilor A și B, rezultă o mulțime S formată din elementele comune celor două mulțimi. Intersectând mulțimea S cu C rezultă o mulțime E formată din elementele care se găsesc în
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
decât altele în sfera economică, civică, culturală etc., dreptul de a participa la ședințele comisiilor parlamentare sunt consfințite de reguli, legi și Constituție. Legitimitatea acțiunii acestora nu poate fi contestată întrucât acțiunea este expresia participării cetățenilor la viața politică, al asociativității, al dreptului de petiționare, de informare cu privire la activitatea instituțiilor publice, al regulamentelor celor două camere ale Parlamentului. Unele regulamente ale comisiilor din Senat prevăd că la dezbaterile comisiei pot participa sindicatele și patronate la invitația președintelui comisie. De exemplu, în
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
fi Booleana (vom spune despre o mulțime dată L că este o algebră Booleană, dacă sunt valide în legătura cu ea următoarele legi: * x y = y x , x y = y x legea comutativității * x (y z) = (x y) z legea asociativității * x (y x) = (x y) x legea absorbției * x (y z) = (x y) (x z) legea distributivității * x x = x x = x legea idempotenței * legea complementării: există cel mai mic element 0 și cel mai mare element I, iar pentru
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
Un violoncel, Un lup ș.a. Pe de altă parte, cumulul referențial și mai ales frenezia asociativă formează un spațiu securizant, un fel de scut bibliografic și emoțional (Un tren, Cinema, Proust-ul din fiecare, Septuagenara). Un scut reprezintă referințele și asociativitatea în cea mai gravă dimensiune a scrisului/trăitului la acest autor: reevaluarea atașamentelor ideologice ale anilor ’50. Bunăoară, unele pagini din Logica evocă rictusul final din prozele lui Milan Kundera, iar bonomia tolerant-subtextuală în care spiritul dilematic învăluie totul, inclusiv
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286433_a_287762]
-
elementele acțiunii, apoi una sintetică reprezentată de constituirea Într-un tot unitar a tuturor acelor elemente și ultima fază, cea a automatizării, când se sintetizează și se consolidează acțiunea respectivă. Exercițiile operaționale contribuie la formarea operațiilor intelectuale, având În vedere asociativitatea și reversibilitatea. Aceste exerciții presupun corelarea operației directe cu operația inversă, executându-se astfel În ambele sensuri și eliminând elementele accidentale, asigurându-i un caracter mobil și reversibil, de exemplu corelarea cauzelor cu efectul experienței. Exercițiile operaționale au În vedere
Metode moderne in instruirea practica a elevilor by Mariana Burnaz () [Corola-publishinghouse/Science/1616_a_2939]
-
considerate și ca două etape: I. Aplicarea testelor de inteligență II. Investigarea gîndirii creatoare. Cercetând în mod independent unul față de celălalt, cercetătorii Guilford și Lowenfeld au constatat în aceste domenii următorii factori ai creativității: sensibilitatea față de probleme; fluența (fluiditatea sau asociativitatea gândirii); flexibilitatea gândirii; aptitudinea de a re defini, de a restructura, de a transforma; aptitudinea de a sintetiza; organizarea coerentă, capacitatea de a exprima o idee, de a crea ceva valoros. Cercetările psiho-pedagogice în domeniu au stabilit următoarele componente ale
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
a personalității, presupune cooperarea multiplă dintre trei mari categorii de factori: psihologici, biologici, sociali. J. P. Guillford, analizând creațiile științifice constată că orice capacitate legată indisolubil de creație este definită prin fluiditate, flexibilitate, originalitate, elaborare, capacitatea de a rezolva probleme, asociativitate, profunzime intelectuală, intuiție, capacitate analitică și evaluativă, aptitudinea de a redefini, de a restructura, de a organiza mai multe elemente pentru a le da o nouă semnificație (după G. Dumitriu, 1999, p.4). toate aceste componente constituie factori de natură
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
agreabile, pentru că ele țin de trecut, și nu te poți bucura de posibile împliniri viitoare, pentru că te gândești la obstacolele, sau pur și simplu la timpul care te separă încă de ele. Ești mereu, printr-un soi de neodihnă a asociativității, în altă parte decât acolo unde tocmai trăiești ceva. Nefericirea zilnică e incapacitatea de a fi contemporan cu experiențele proprii. Altfel spus, e un viciu de concentrare. În loc să focalizezi extatic asupra punctului, te lași confiscat de liniile virtuale care îl
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]