127 matches
-
printre file: „Când dintre toamne da-m-or la o parte/ În anotimpul de cucernicie/ Ascetizând în alb ca o stafie,/ Cu ochi de somn aș reciti o carte.// Nici nu mai simt cît suntem de departe./ Trăiesc în pace asonanța, rima./ A fi a doua, a rămâne prima,/ Ridicolul meu frig amînă moarte.// Atît mai știe sufletul, umilul,/ Cu artă-n-gesturi, dar și fără artă,/ Nervilor rupți le recunoaște stilul.// Din tot rămâne-va cenușă caldă/ Pe care lebezi tainice o
„Ce pierzi lipsind...“ by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3272_a_4597]
-
el „demersul poetului rămîne o enigmă, una din cele multe legate de existența lui și de fortuna literară a scrierilor sale”. Și ce să mai spunem despre faptul, minor în aparență, că atunci cînd în textul francez se strecoară o asonanță, în traducerea românească ni se oferă de asemenea o asonanță? O atenție specială reclamă transpunerea baladelor argotice, despre geneza cărora tălmăcitorul înclină să creadă că „Villon a fost sedus (asemeni multor scriitori din cam toate epocile) de noutatea domeniului de
Un eveniment editorial Villon. Opera omnia by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2980_a_4305]
-
legate de existența lui și de fortuna literară a scrierilor sale”. Și ce să mai spunem despre faptul, minor în aparență, că atunci cînd în textul francez se strecoară o asonanță, în traducerea românească ni se oferă de asemenea o asonanță? O atenție specială reclamă transpunerea baladelor argotice, despre geneza cărora tălmăcitorul înclină să creadă că „Villon a fost sedus (asemeni multor scriitori din cam toate epocile) de noutatea domeniului de investigat; a fost fascinat de pitorescul personajelor care populau acest
Un eveniment editorial Villon. Opera omnia by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2980_a_4305]
-
și, păstrând măsura cuvintelor, aproape comică) risipa de efort la care s-a pretat Securitatea pentru a-i înregistra mișcările zilnice. Nu numai sursa „Cristian” (adică Octavian Chețan) sau sursa „Marian” erau mobilizate pentru a fora conștiința „obiectivului” (denumit, în asonanță, „Lungeanu”), dar și o misterioasă sursă „Teofil”. Aceasta din urmă nu avea, așa-zicând, corespondent uman. Ea desemna prin anagramare (dovadă de imaginație și de sprit ludic) arsenalul de „mijloace de ascultare tehnico-operative” (T.O., pe scurt) cu care fusese
Noblețea spiritului critic by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3006_a_4331]
-
mi-am zis. În care vis / zarurile iar m-au trimis? // Unde-i - strigai - zveltul alai, / unde e cel fără grai, / care în sine însuși dispare / ca într-o floare devoratoare?” Dincolo de amintirea bostonianului, să retrăim pregnantul vis, jocul de asonanțe în versuri pline de sens și de inedit. Oceanul „poate saturnian” trimite la viziuni cosmice mult posterioare. Sfâșierea sufletului vestește direct sfâșierea vânătorului de către propriii săi câini, a căror ferocitate (la injoncțiunea zeiței surprinse la scaldă, cu alte cuvinte, contemplarea
Profil Cezar Baltag by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13366_a_14691]
-
serviciu să rezolv cu chiloții, mi-am dorit mult jobul ăsta de consilier cu ciclicitatea modei la Ministerul de Machiaj, Accesorii și Coafură și nu-mi vine să chiulesc. Plus că mă pasionează cu adevărat cercetarea științifică despre Dialogul, consonanțele, asonanțele, armoniile și disarmoniile dintre roz și lila din antichitate până în moda contemporană care mi s-a încredințat. Doamna Ministru însăși m-a avertizat în legătură cu importanța lucrării mele care, se pare, face parte dintr-un proiect mai larg în care vor
Cum ar arăta lumea fără bărbaţi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19343_a_20668]
-
-un tainic dor, mă viscolește/ Cu fulgi de foc și străluciri de stele” (Dorul). Și nu o dată, viscolul lăuntric răscolește scântei. De notat faptul că prozodia este perfectă, simțul ritmului și al măsurii fiind înscris în firea poetei, nu există asonanțe, versurile curg liber precum un șuvoi limpede de munte, în șopote și eufonii fără cusur. Există bogății neasemuite în sipetul sufletesc și poeta e gata să le dezvăluie, să le împartă, fără teama că va fi dezamăgită și înșelată pentru că
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
despre un poet- bărbat și despre un bărbat -poet. “Legământ” prin poezie,” prin al vieții pas” nu este un simplu gest imaginativ, este viața poetică, retrăită prin prisma sufletului și rațiunii îndrăgostite. Și cugetul, și inima se împletesc într-o asonanță de iubire, atât cât siguranța poetului este veșnică și ea are un nume, "Floare de iris". Poetul Vali Nițu, de o senzualitate poetică la suprafață, dar și în profunzimi lirice de neconceput, demonstrează în poemele sale o contemplare ingenuă, unică
LEGĂMÎNT PRIN DRAGOSTE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350047_a_351376]
-
însuflețește o companie foarte plăcută, alege un mod de comunicare foarte agreabil. Este atrăgătoare, preamărește optimismul, lupta, victoria. Ce poate determina mai mult decât acestea, înmugurirea voioșiei în sufletul întrețesut de vițele bolii?! O astfel de descriere afectivă pare în asonanță cu vârsta ei, pentru că e necrezut de tânără, spre a fi atât de convingătoare, în aliterație cu un portret în cuvinte, deoarece nicio metaforă nu e egală cu frumusețea ei. În fiecare om există miracole și semnificații ale atracției. Nimic
UN MEDIC AL UMANULUI ŞI ADORABILULUI OMENESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1007 din 03 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352338_a_353667]
-
ale imaginației poetice. Ambiguizând spațiul și timpul, plasându-se într-un cadru faptic, însă în limita unei stări sine qua non, Poetul Romeo Tarhon trăiește o realitate viitoare, prefigurată de impresiile și sobrietățile trăirilor sufletești ale Domniei Sale. Rareori întâlnim o asonanță de cuvinte, mai potrivită, și o structurare metaforică, mai accentuată, vizavi de acele amplitudini creative ingenue, pe care le statuează poetul în creația Sa. LA MULȚI ANI, CU AUGURII INSPIRAȚIEI, ÎN PREAJMA SUFLETULUI DUMNEAVOASTRĂ ROMÂNESC, ONORAT POET! Lilia Manole Referință Bibliografică
LA MULȚI ANI, POETULUI NAȚIUNII! de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368129_a_369458]
-
amar și dulce / Ca o lacrimă ce curge...// Nici când vântul doar adie / Nu pleci liberă-n câmpie / Să-ți verși ploaia ta amară / peste-o singură petală...// Ploaie dulce / Ploaie amară/ Lacrimă de primăvară...” (Lacrimă dulce-amară). Că există multe asonanțe poetice, rime facile, locuri comune, nedelicateți stilistice, șchiopătări de ritm, stângăcii de prozodie, toate acestea se vor remedia pe parcurs. Important este filonul freatic din adânc, cel care va fi descoperit un izvor proaspăt și rece, datorită ansei fântânarului suprem
LA CARTEA VEREI CRĂCIUN MEDITAŢII ŞI CUVINTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357142_a_358471]
-
ce se-nzoriază”; “împloură nouă ceruri”; “a (se) peșteriza” (titlul unui poem, sintagmă proprie); ș.a., inventând timpuri și moduri ale verbului, din participii și gerunzii, ori adverbe necunoscute, de dragul rimei, sau epitetizând în exces. Autorul alege să folosească rime întâmplătoare, uneori asonanțe poetice, într-o poezie modernistă, care “sună din coadă” și sună destul de bine, însă nu folosește nici o regulă de teorie a versificației. Poemele au însă, un ritm interior și o dinamică proprie. Un poem aparte, straniu și fermecător, impregnat de
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
lirice în care, „curios lucru, văd și un mare respect pentru instituția sonetului. Respectul ea nu-l ține pe loc, blocat în sicriul său formal. În timp ce unii dintre poeții care scriu sonet caută rime iscusite, ca niște Chevrolet-uri metalizate ale asonanțelor, Alexandrina a înțeles că la sintagme e de lucrat. Că răsucirile lor de sonorități atenuate și de relații nasc, uneori și ironic, alteori naiv, sonetul care se mănâncă pe sine, sonetul critic.” Și tot prefațatorul pune punctul pe “i” referindu
SONETUL ALEXANDRINEI CHELU – O „AVENTURĂ” PLINĂ DE HAR de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343472_a_344801]
-
e ca și inexistentă! Ea poate doar să întrețină speranța că într-o zi o vei întâlni. Nu lipsesc nici influențele eminesciene din poezia de dragoste: “Din a nopții feerie numai tu mă mai încânți...” ori influențele melosului popular, cu asonanțele lui și trecerea vădită din ritmul trohaic în iambic. “Somnul dacă mi-ai veghea, eu mi-aș găsi liniștea. Sărutarea dimineții ți-aș da din dulceața vieții. La ureche ți-aș cânta cum mă-ndeamnă inima, / Cântecelul susurat ca izvorul
BETIA PRIMAVERII SUFLETESTI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371223_a_372552]
-
de lună, a lirei strună; aripi fluturând; cu suflet de vioară; purtată de dulce fior; pasăre rară, tinerețe; sărutări fierbinți, lacrima de dor, aripă de vis, ochi de peruzele, ș.a. Rime facile: dor-ușor; trudită-gătită; viață-față; dor-fuior; dar nu mai puține asonanțe poetice: mâna-totdeauna; dată-retrasă; soarelui-cerului; ș.a. O altă secvență lirică se intitulează: “Ce frumos am trăit!” și în ea exultă bucuria maternității împlinite: “Voi fi prin ei culegător și fericită-n viitor / Și fiecare va purta mesajul din sămânța grea. // Și
BETIA PRIMAVERII SUFLETESTI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371223_a_372552]
-
Totuși, acestei lumi de „semne” nu-i lipsește o anumită materialitate, consistență, chiar dacă epurată de „contingent”. A. este un poet orfic, care mizează pe efectul auditiv, pe sonoritatea ritualică a poemelor (se remarcă frecvența figurilor de sunet, în special a asonanței). Temele poeziei sale sunt singurătatea, rostirea (Cuvântul), tăcerea, moartea, iubirea, înstrăinarea. SCRIERI: Corabia de celofan, București, 1976; Culorile rostirii, București, 1986; Pământul într-o lacrimă. Recviem la evenimentele zilei, București, 1995. Repere bibliografice: Dan Stanca, Protecția lacrimii, LCF, 1996, 9
ANTIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285383_a_286712]
-
stigmate, el poate așadar emite profeții. în momentul când se cred inițiate, ele încep să deverseze un torent verbal... Ce spectacol! Acestor talente el le asociază și o pasiune de jongler pentru cifre și litere, pentru jocuri de cuvinte și asonanțe. Un fel de Lacan avant la lettre... Femeilor care-l urmează el le conferă aceeași forță de divizare ca și a sa. Și, în treacăt, se folosește de ea pentru asceză... Când primesc „semințele luminii”, ele beneficiază și de bonificație
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
douăzeci de strofe de doisprezece versuri fiecare, dispuse în ordine alfabetică, de la A la V, însoțite de un refren la începutul fiecărei strofe; textul se încheie cu un episod de treizeci de versuri, fiecare dintre ele terminându-se printr-o asonanță pe sunetul e (-e sau -ae). Augustin știa că romanii din Africa vorbeau, ca și cei din alte locuri, în fond, fără să mai simtă de-acum prozodia latinei clasice și de aceea compune acest psalm în proză ritmată și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
punctuație la construirea de propoziții eliptice de predicat. Prozodic, demuzicalizarea versului amintește într-un fel de Adrian Maniu („Ceas cu articulații moarte / Orele păsări arse de lut / Izbind chei oarbe fără toarte / În inima somnului mut”), pe alocuri rime sărace, asonanțe, versuri rimate diferit (încrucișat sau îmbrățișat) sau când rimate, când nerimate, în aceeași poezie. Ceea ce îl particularizează însă de acum și îl impune interesului estetic e un nonconformism propriu modului său poetic. Cartea are drept motto un citat din Gide
STAMATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
douăzeci de strofe de cîte douăsprezece versuri fiecare, dispuse în ordine alfabetică, de la A la V, însoțite de un refren la începutul fiecărei strofe; textul se încheie cu un epilog de treizeci de versuri, fiecare dintre ele terminîndu-se printr-o asonanță pe sunetul e (-e sau -ae). Augustin știa că romanii din Africa, dar și din alte locuri nu mai simțeau prozodia latinei clasice, și de aceea compune acest psalm în proză ritmată și nu conform metricii. Bibliografie. Ediții: CSEL 51
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Acestea („umeri ca grinzi”, „cuvintele în aer se sparg precum oglinzi”, „umbrele sfințite în amurguri cum cozi”, „tâmplele ca hățuri” etc.) par să ignore simțul limbii. Efecte analoage, de ordin mai mult decât lingvistic, provoacă și unele „originalități” propriu-zis poetice: asonanțe năstrușnice („voce”-„rocii”, „ramuri”-„armuri”, „sticlă”-„spilcă”, „sănii” -„sânii”, „cere-i”-„tăcerii”, „roz”-„orz”, „foamei”-„oameni” ș.a.), aritmii stridente (mai ales în Incantații, 1931), versuri greoaie, lutoase, sfărâmicioase. Cu toate acestea, definitorii pentru poezia lui V. nu sunt infirmitățile, ci
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
Chanson de Roland, care va fi transpus după un manuscris descoperit la începutul secolului al XIX-lea, aflat la Oxford. T. respectă versificația alexandrină ce a înlocuit de-a lungul timpului dispunerea decasilabică, dar în gruparea liberă medievală, renunță la asonanța originală în favoarea rimei, conformă exigențelor cititorului modern care, în absența acompaniamentului muzical, cum se proceda în secolele XI-XV, ar percepe cu dificultate textul. Următoarea traducere va fi Cântarea Cidului (1979), poem epic pe care tălmăcitorul îl organizează în episoade în
TANASE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290053_a_291382]
-
Cidului (1979), poem epic pe care tălmăcitorul îl organizează în episoade în fruntea cărora dă un scurt cuprins, abandonând dispunerea în cuplete de lungimi variabile, întrucâtva disproporționate și care fragmentau materia. Asimetria populară a versurilor e înlocuită de alexandrinul spaniol, asonanțele sunt, de asemenea, substituite de rimă, după cum a procedat editorul spaniol Luis Guarner sau, pentru germană, O. L. B. Wolf, iar numărarea versurilor e făcută după cel mai important editor al Cidului, Ramón Menéndez Pidal. Tot în ediție bilingvă va
TANASE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290053_a_291382]
-
suferințe afective de factură psihotică, limbajul acestora este diferit, în cazul maniei și al melancoliei. Ceea ce diferențiază cele două categorii nosologice sunt atât forma, cât și conținutul discursului. În manie expunerea verbală are un caracter expansiv euforic, dominat adesea de asonanțe și putând ajunge la fugă de idei sau verbigerație. Asociațiile sunt sumare, rapide, tematica inconsistentă. În melancolie limbajul este sărac, dominat de teme depresive sau catastrofice, de culpabilitate și suicid. Aceste aspecte, enumerate succint mai sus, exprimă modalitățile variate ale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
voci”, „imagini vizuale”, „gusturi” sau „mirosuri” etc., fără o sursă sau obiect real exterior, de tipul halucinațiilor. d) Aprecierea unor tulburări în sfera gândirii bolnavilor se va referi la următoarele aspecte: - asociații ideative: lente, incoerente, fugă de idei, asociații prin asonanță, monoideism etc.; - imaginile mintale: șterse, confuze, imprecise sau bogate, derulare panoramică, impresii de stranietate etc.; - idei delirante: sistematizate tematic (de grandoare, de persecuție, ipohondriace, mistice, erotice, de transformare corporală etc.) sau nesistematizate tematic, difuze, incoerente, cu tonalitate tristă (delir melancolic
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]