KorAP: Find »[drukola/base=aspectual & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 ...12 >

290 matches

Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804

română. În al doilea capitol, Semantica internă a verbelor de percepție, semnalăm, pe baza unor distincții din bibliografie, importanța trăsăturilor temporal-aspectuale în descrierea structurii interne a verbelor de percepție. Folosind tipologia aspectuală stabilită de Vendler [1967] 1974 și alte distincții aspectuale relevante în analiza gradului de complexitate a predicației, prezentăm trăsăturile semantice interne pe care le au verbele de percepție din limba română. Arătăm că unitățile verbale încadrate în cele trei clase delimitate anterior au un comportament diferit din punctul de

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
Obiectivul pe care ni-l propunem în acest capitol este de a analiza structura semantică a verbelor de percepție, urmărind corelația dintre tipul de acțiune, de eveniment sau de stare și actualizarea rolurilor tematice, precum și trăsăturile inerente ale predicației - componenta aspectuală, caracterul decompozabil, omogen etc. 2. Schema cazuală a verbelor de percepție Discuția despre rolurile tematice atribuite argumentelor verbelor are ca reper teoria propusă de Fillmore (1968)28, vizând reprezentarea predicatelor în termeni lexico-semantici sub forma unor liste de cazuri semantice

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
variații semantico-sintactice ale verbelor pot fi explicate ca urmare a unor proprietăți de natură temporal-aspectuală. Prezentăm în continuare modalitatea de delimitare a claselor verbelor de percepție la autorii care s-au oprit asupra acestei probleme, pentru ca ulterior să analizăm trăsăturile aspectuale ale verbelor de percepție din română. Rogers (1974 : XIII) identifică pentru limba engleză patru categorii de verbe de percepție, prezentate în tabelul de mai jos: Cognitive-Stative33 Cognitive-Inchoative Active Flip hear hear listen sound see see watch look taste taste taste

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
al referentului subiect. Astfel, autorul se referă în lucrarea sa la următoarele clase de verbe: LOOK/A (engl. agentive perception verbs), SEE/E (engl. experiencer perception verbs), LOOK/P (engl. perception verbs with a percept subject). 3.2. Relevanța abordării aspectuale în analiza structurii semantice Din analizele prezentate anterior, se observă că unitățile verbale din clasa verbelor de percepție sunt eterogene atât în ceea ce privește structura argumentală, cât și în ceea ce privește natura aspectual-dinamică. Această corelație trebuie interpretată în contextul mai larg al dependenței dintre

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
în ceea ce privește structura argumentală, cât și în ceea ce privește natura aspectual-dinamică. Această corelație trebuie interpretată în contextul mai larg al dependenței dintre codarea argumentelor și proprietățile temporale interne ale verbelor 35. Dependența de acest tip este analizată de Tenny (1992)36 în teoria aspectuală (engl. The Aspectual Interface Hypothesis), asumând faptul că principiile universale de legătură dintre structura tematică și structura sintactică sunt un efect al proprietăților interne aspectuale. În această linie de abordare, verbele denotă evenimente cu grade diferite de complexitate. În funcție de două

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
cât și în ceea ce privește natura aspectual-dinamică. Această corelație trebuie interpretată în contextul mai larg al dependenței dintre codarea argumentelor și proprietățile temporale interne ale verbelor 35. Dependența de acest tip este analizată de Tenny (1992)36 în teoria aspectuală (engl. The Aspectual Interface Hypothesis), asumând faptul că principiile universale de legătură dintre structura tematică și structura sintactică sunt un efect al proprietăților interne aspectuale. În această linie de abordare, verbele denotă evenimente cu grade diferite de complexitate. În funcție de două proprietăți interne, progresia

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
ale verbelor 35. Dependența de acest tip este analizată de Tenny (1992)36 în teoria aspectuală (engl. The Aspectual Interface Hypothesis), asumând faptul că principiile universale de legătură dintre structura tematică și structura sintactică sunt un efect al proprietăților interne aspectuale. În această linie de abordare, verbele denotă evenimente cu grade diferite de complexitate. În funcție de două proprietăți interne, progresia și telicitatea, Vendler [1967] 1974 împarte 37 verbele în: verbe stative (care exprimă stări - a fi, a sta, a rămâne, a vedea

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
exprimă o proprietate, o stare: (8a) Doi copii mănâncă biscuiți. (8b) Copiii mănâncă biscuiți. Vom arăta în cele ce urmează că structura temporal-aspectuală a verbelor de percepție se poate interpreta doar contextual. 3.3. Direcții de analiză în identificarea trăsăturilor aspectuale Observând anumite neregularități în structura semantică a verbelor de percepție, Gisborne (2010) propune o caracterizare a acestora în funcție de câțiva parametri. Autorul pornește de la observația că, în engleză, verbul see 'a vedea, a percepe vizual' nu poate fi folosit nici cu

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
cross the road. (21) !I persuaded Peter to see Jane cross the road. (22) !See Jane cross the road! (23) !John deliberately sees Peter cross the road. (24) !What he did was see Jane cross the road. 3.4. Semnificații aspectuale ale verbelor de percepție din limba română 3.4.1. Tipologia aspectuală a verbelor de percepție Folosind generalizarea lui Vendler (1967), se observă că unitățile verbale din clasa verbelor de percepție din română se împart în41: (a) Verbe de stare

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
road. (22) !See Jane cross the road! (23) !John deliberately sees Peter cross the road. (24) !What he did was see Jane cross the road. 3.4. Semnificații aspectuale ale verbelor de percepție din limba română 3.4.1. Tipologia aspectuală a verbelor de percepție Folosind generalizarea lui Vendler (1967), se observă că unitățile verbale din clasa verbelor de percepție din română se împart în41: (a) Verbe de stare 42: a vedea "a avea proprietatea de a percepe vizual; a avea

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
vedea "a zări", a zări44, a atinge etc. Polisemantismul verbelor de percepție, schema argumentală și structurile sintactice variate la care participă arată că delimitările făcute trebuie nuanțate în funcție de mai mulți factori. Nu se poate vorbi, de fapt, de un caracter aspectual inerent al verbelor de percepție: aspectul nu este o proprietate lexicală, ci este o proprietate compozițională, interpretată la nivelul GV din care fac parte verbele de percepție 45: (25) Deodată am văzut o lumină puternică. (eveniment instantaneu) (26) Văd că

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
grupului verbal 46. Vom observa cum se comportă verbele de percepție fizică, utilizate cu sensul primar "a percepe", referitor la aceste trăsături semantice. 3.4.2.1. Verbele de percepție nonintențională și verbele de percepție intențională • Trăsătura durativ redă distincția aspectuală durativ-punctual (momentan). Conform acestei trăsături, verbele se disting după capacitatea de a reda evenimente continue, difuze, desfășurate într-un anumit interval de timp, și evenimente compacte, care nu au o desfășurare internă. Verbele de activitate sunt intrinsec durative, în timp ce evenimentele

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
verbele de percepție intențională, fiindcă doar acestea pot desemna procese segmentabile în mai multe etape. Așa cum se atrage atenția și în GALR I (2008: 461), unele verbe preferă exprimarea ultimei faze de desfășurare a procesului prin asocierea cu un verb aspectual (am terminat de ascultat emisiunea), altele exprimă același raport semantic nu cu un verb aspectual atașat, ci prin negarea verbului de percepție (nu mai vede vs *a terminat de văzut). (45) Am început să mă uit la film la ora

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
Așa cum se atrage atenția și în GALR I (2008: 461), unele verbe preferă exprimarea ultimei faze de desfășurare a procesului prin asocierea cu un verb aspectual (am terminat de ascultat emisiunea), altele exprimă același raport semantic nu cu un verb aspectual atașat, ci prin negarea verbului de percepție (nu mai vede vs *a terminat de văzut). (45) Am început să mă uit la film la ora cinci./ Am continuat să mă uit la film după ce au venit ei./ Am terminat de

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
filmul/?de uitat la film la ora zece. (46) Am început să ascult concertul la ora trei./ Am continuat să ascult concertul două ore./ Am terminat de ascultat concertul la ora cinci. Există verbe pentru care combinarea cu un verb aspectual poate avea are drept consecință glisarea din zona fizică, perceptuală, în zona mentală, ca în exemplul (47), în funcție și de adjuncții atașați: (47) Am început să-l privesc cu mai mult interes. ("Am început să mă gândesc la el

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
mă gândesc la el cu mai mult interes")./ Și după atâta vreme, continui să-l privesc cu înțelegere și simpatie./ Nu-l mai privesc ca pe cel mai bun om dintre toți pe care i-am cunoscut. Combinate cu verbe aspectuale, verbele de percepție nonintențională în utilizarea lor primară ("a fi văzător, a avea activ simțul auzului") exprimă proprietăți dobândite sau pierdute în anumite contexte. Să se observe în acest sens exemplele de la (48)-(50): (48) Am început să văd abia

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
trei ani, după operație. (49) ? Pictorul vede până la treizeci de ani, când își pierde vederea. (50) De cinci ani nu mai vede ("de cinci ani este nevăzător; și-a pierdut vederea"). Verbele de percepție nonintențională pot apărea însoțite de verbe aspectuale și la forma negativă. Întreaga construcție marchează o schimbare calitativă a proprietății perceptuale caracteristice referenților cu trăsătura [+Animat], nu anularea sau pierderea acesteia: (51) Am început să nu mai văd. = Nu mai văd bine. * Trăsătura [±Schimbare] se raportează la posibilitatea

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
în bibliografia de referință pentru a observa criteriile care au condus la delimitarea mai multor clase de verbe de percepție. Am observat că, de multe ori, criteriile interferează - verbele de percepție sunt "grupate" în mai multe clase în funcție de caracterul lor aspectual, de trăsătura dinamismului sau de cea a intenționalității. Ultima clasă, cel mai slab reprezentată, a verbelor de percepție evidențială, este delimitată uneori pe baza unui criteriu sintactic - unitățile din această clasă sunt analizate frecvent ca verbe copulative. În analiza de

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
clasă identificată - cea a verbelor de percepție evidențială -, reprezentată doar prin lexemele a arătaintranz., a sunaintranz., a mirosiintranz., a fost delimitată și denumită în funcție de rolul tematic al subiectului (Temă/Obiect al percepției) și de informația semantică încorporată. Pornind de la tipologia aspectuală stabilită de Vendler (1967) și folosind anumite distincții aspectuale importante în analiza gradului de complexitate a predicației, am urmărit trăsăturile semantice interne pe care le au verbele de percepție. Am arătat că unitățile verbale încadrate în cele trei clase delimitate

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
doar prin lexemele a arătaintranz., a sunaintranz., a mirosiintranz., a fost delimitată și denumită în funcție de rolul tematic al subiectului (Temă/Obiect al percepției) și de informația semantică încorporată. Pornind de la tipologia aspectuală stabilită de Vendler (1967) și folosind anumite distincții aspectuale importante în analiza gradului de complexitate a predicației, am urmărit trăsăturile semantice interne pe care le au verbele de percepție. Am arătat că unitățile verbale încadrate în cele trei clase delimitate au un comportament diferit din punctul de vedere al

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
4.2.5. A auzi, cu obiect direct realizat propozițional prin GCompl Verbul a auzi poate primi, asemenea verbului a vedea, complemente propoziționale construite cu complementizatorii că, să, dacă. Fiecare tip de construcție se poate actualiza în prezența unor constrângeri aspectuale sau de polaritate [+Negativ]/[+Afirmativ] care acționează asupra verbului de percepție din matrice. 4.2.5.1. Tiparul [a auzi +Gcomplcă] Verbul a auzi poate primi drept complinire o subordonată introdusă prin complementizatorul că. Percepțiile exprimate în astfel de structuri

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
evenimentului perceput? Cornilescu (2003) prezintă, pentru limba engleză, două opțiuni 121 privind interpretarea construcțiilor care conțin un verb de percepție, urmat de secvența [Acc + V-ing], corespunzătoare structurilor cu gerunziu din română. Grupul verbal subordonat verbului de percepție, purtând sufixul aspectual -ing, se reprezintă în arbore, în ambele interpretări, ca proiecție a nodului Aspect (AspP). (132) Wayne saw Mona stealing oranges. 'Wayne a văzut-o pe Mona furând portocale' (apud Cornilescu 2003: 383) (a) Întreaga structură care urmează după verbul see

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
2008: 184) se menține analiza GV non-finit gerunzial ca predicat secundar/propoziție redusă. Gheorghe (2011) precizează că propoziția gerunzială din română este echivalentă semantic unei pseudo-relative "prezentative" introduse prin conectorul cum, al cărui sens modal este estompat în favoarea unei semnificații aspectuale (vezi infra, 4.4.7.3)123: (133) Îl văd pe Ion venind = Îl văd pe Ion cum vine. 4.4.6.2. Ambiguitatea gerunziului în contextul unui verb de percepție Configurațiile cu verb de percepție în matrice și cu

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
pe care îl desfășoară. Gheorghe (2011, ms) precizează că propoziția introdusă prin relativul cum are comportamentul unei pseudo-relative126 prin natura propozițională a constituentului încastrat sub verbul de percepție 127. Autoarea remarcă valoarea modală estompată a conectorului cum în favoarea unei semnificații aspectuale, care permite echivalența cu gerunziul: (146a) Îl văd cum ("în timp ce") înoată. ≡ (146b) Îl văd înotând. 5. Tipare de construcție cu verbe de percepție intențională. Trăsături generale ale clasei În primul capitol al lucrării am distins între verbele de percepție nonintențională

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
verbele de percepție flip tot ca derivate, însă argumentează că structurile de bază din care provin acestea conțin verbe din clasa cognitive-stative, nu verbe din clasa active. Argumentele pe care le aduce Rogers în sprijinul acestei idei sunt de natură aspectuală: atât verbele flip, cât și verbele cognitive-stative sunt stative (non-dinamice), în timp ce verbele active sunt dinamice durative. De asemenea, autorul menționează că enunțuri ca Harry looked drunk to me și Harry didn't look drunk to me nu implică în mod

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]