112 matches
-
urmează: ... a) știuca, pe o durată de 35 de zile, în perioada 10 februarie - 15 martie inclusiv, cu respectarea prevederilor art. 1; ... b) pietrarul (Zingel zingel), ghiborțul de râu (Gymnocephalus baloni), cernușca (Petroleuciscus borysthenicus/Leucisus borysthenicus), șalăul vărgat (Stizostedion volgensis), aspretele (Romanichtyis valsanicola), pecarina (Pecarina demidoffi), guvidul de baltă (Proterorhinus marmoratus), guvidul (Neogobius syrman), zglăvoaca răsăriteană (Cottus poecilopus), lostrița (Hucho hucho), mihalțul (Lota lota) și caracuda (Carassius carassius), precum și alte viețuitoare acvatice incluse în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța
ORDIN nr. 154 din 2 februarie 2016(*actualizat*) privind stabilirea perioadelor şi zonelor de prohibiţie a pescuitului, precum şi a zonelor de protecţie a resurselor acvatice vii în anul 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269100_a_270429]
-
urmează: ... a) știuca, pe o durată de 35 de zile, în perioada 10 februarie - 15 martie inclusiv, cu respectarea prevederilor art. 1; ... b) pietrarul (Zingel zingel), ghiborțul de râu (Gymnocephalus baloni), cernușca (Petroleuciscus borysthenicus/Leucisus borysthenicus), șalăul vărgat (Stizostedion volgensis), aspretele (Romanichtyis valsanicola), pecarina (Pecarina demidoffi), guvidul de baltă (Proterorhinus marmoratus), guvidul (Neogobius syrman), zglăvoaca răsăriteană (Cottus poecilopus), lostrița (Hucho hucho), mihalțul (Lota lota) și caracuda (Carassius carassius), precum și alte viețuitoare acvatice incluse în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța
ORDIN nr. 204 din 5 februarie 2016(*actualizat*) privind stabilirea perioadelor şi zonelor de prohibiţie a pescuitului, precum şi a zonelor de protecţie a resurselor acvatice vii în anul 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269102_a_270431]
-
munte) - Rana lessonae ( Broască verde de baltă) PEȘTI SALMONIFORMES Salmonidae - Hucho hucho (Lostriță) CYPRINIFORMES Cyprinidae - Scardinius racovitzai (Roșioară de Pețea) - Leuciscus (Petroleuciscus) borysthenicus (Cernușcă) - Carassius carassius (Caracudă) GADIFORMES Gadidae - Lota lota (Mihalț) PERCIFORMES Percidae - Stizostedion volgensis (Șalău vărgat) - Romanichtyis valsanicola (Asprete, Poprete) - Percarina demidoffi (Percarina) Gobiidae - Proterorhinus marmoratus (Guvid de baltă) - Neogobius syrman (Guvid de Babadag) SCORPAENIFORMES Cottidae - Cottus poecilopus NEVERTEBRATE ARTHROPODA INSECTA Coleoptera (Gândaci) - Chrysobothrys leonhardi - Scarabaeus affinis - Brachyta balcanica - Pedostrangalia verticalis - Calchaenesthes oblongomaculata - Neodorcadion exornatum - Xylosteus spinolae spinolae Lepidoptera
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268845_a_270174]
-
munte) - Rana lessonae ( Broască verde de baltă) PEȘTI SALMONIFORMES Salmonidae - Hucho hucho (Lostriță) CYPRINIFORMES Cyprinidae - Scardinius racovitzai (Roșioară de Pețea) - Leuciscus (Petroleuciscus) borysthenicus (Cernușcă) - Carassius carassius (Caracudă) GADIFORMES Gadidae - Lota lota (Mihalț) PERCIFORMES Percidae - Stizostedion volgensis (Șalău vărgat) - Romanichtyis valsanicola (Asprete, Poprete) - Percarina demidoffi (Percarina) Gobiidae - Proterorhinus marmoratus (Guvid de baltă) - Neogobius syrman (Guvid de Babadag) SCORPAENIFORMES Cottidae - Cottus poecilopus NEVERTEBRATE ARTHROPODA INSECTA Coleoptera (Gândaci) - Chrysobothrys leonhardi - Scarabaeus affinis - Brachyta balcanica - Pedostrangalia verticalis - Calchaenesthes oblongomaculata - Neodorcadion exornatum - Xylosteus spinolae spinolae Lepidoptera
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268846_a_270175]
-
a) știuca, de la data intrării în vigoare a prezentului ordin până la 15 martie inclusiv, cu respectarea prevederilor art. 1; ... b) pietrarul (Zingel zingel), fusarul (Zingel strebel), ghiborțul de râu (Gymnocephalus baloni), cernușca (Petroleuciscus borysthenicus/Leucisus borysthenicus), șalăul vărgat (Stizostedion volgensis), aspretele (Romanichtyis valsanicola), pecarina (Pecarina demidoffi), guvidul de baltă (Proterorhinus marmoratus), guvidul (Neogobius syrman), zglăvoaca răsăriteană (Cottus poecilopus), lostrița (Hucho hucho), mihalțul (Lota lota) și caracuda (Carassius carassius), precum și alte viețuitoare acvatice incluse în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța
ORDIN nr. 12 din 1 februarie 2017 privind stabilirea perioadelor şi zonelor de prohibiţie a pescuitului, precum şi a zonelor de protecţie a resurselor acvatice vii în anul 2017. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280206_a_281535]
-
a) știuca, de la data intrării în vigoare a prezentului ordin până la 15 martie inclusiv, cu respectarea prevederilor art. 1; ... b) pietrarul (Zingel zingel), fusarul (Zingel strebel), ghiborțul de râu (Gymnocephalus baloni), cernușca (Petroleuciscus borysthenicus/Leucisus borysthenicus), șalăul vărgat (Stizostedion volgensis), aspretele (Romanichtyis valsanicola), pecarina (Pecarina demidoffi), guvidul de baltă (Proterorhinus marmoratus), guvidul (Neogobius syrman), zglăvoaca răsăriteană (Cottus poecilopus), lostrița (Hucho hucho), mihalțul (Lota lota) și caracuda (Carassius carassius), precum și alte viețuitoare acvatice incluse în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța
ORDIN nr. 144 din 17 februarie 2017 privind stabilirea perioadelor şi zonelor de prohibiţie a pescuitului, precum şi a zonelor de protecţie a resurselor acvatice vii în anul 2017. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280221_a_281550]
-
munte) - Rana lessonae ( Broască verde de baltă) PEȘTI SALMONIFORMES Salmonidae - Hucho hucho (Lostriță) CYPRINIFORMES Cyprinidae - Scardinius racovitzai (Roșioară de Pețea) - Leuciscus (Petroleuciscus) borysthenicus (Cernușcă) - Carassius carassius (Caracudă) GADIFORMES Gadidae - Lota lota (Mihalț) PERCIFORMES Percidae - Stizostedion volgensis (Șalău vărgat) - Romanichtyis valsanicola (Asprete, Poprete) - Percarina demidoffi (Percarina) Gobiidae - Proterorhinus marmoratus (Guvid de baltă) - Neogobius syrman (Guvid de Babadag) SCORPAENIFORMES Cottidae - Cottus poecilopus NEVERTEBRATE ARTHROPODA INSECTA Coleoptera (Gândaci) - Chrysobothrys leonhardi - Scarabaeus affinis - Brachyta balcanica - Pedostrangalia verticalis - Calchaenesthes oblongomaculata - Neodorcadion exornatum - Xylosteus spinolae spinolae Lepidoptera
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271858_a_273187]
-
urmează: ... a) știuca, pe o durată de 35 de zile, în perioada 10 februarie - 15 martie inclusiv, cu respectarea prevederilor art. 1; ... b) pietrarul (Zingel zingel), ghiborțul de râu (Gymnocephalus baloni), cernușca (Petroleuciscus borysthenicus/Leucisus borysthenicus), șalăul vărgat (Stizostedion volgensis), aspretele (Romanichtyis valsanicola), pecarina (Pecarina demidoffi), guvidul de baltă (Proterorhinus marmoratus), guvidul (Neogobius syrman), zglăvoaca răsăriteană (Cottus poecilopus), lostrița (Hucho hucho), mihalțul (Lota lota) și caracuda (Carassius carassius), precum și alte viețuitoare acvatice incluse în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța
ORDIN nr. 154 din 2 februarie 2016(*actualizat*) privind stabilirea perioadelor şi zonelor de prohibiţie a pescuitului, precum şi a zonelor de protecţie a resurselor acvatice vii în anul 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272731_a_274060]
-
urmează: ... a) știuca, pe o durată de 35 de zile, în perioada 10 februarie - 15 martie inclusiv, cu respectarea prevederilor art. 1; ... b) pietrarul (Zingel zingel), ghiborțul de râu (Gymnocephalus baloni), cernușca (Petroleuciscus borysthenicus/Leucisus borysthenicus), șalăul vărgat (Stizostedion volgensis), aspretele (Romanichtyis valsanicola), pecarina (Pecarina demidoffi), guvidul de baltă (Proterorhinus marmoratus), guvidul (Neogobius syrman), zglăvoaca răsăriteană (Cottus poecilopus), lostrița (Hucho hucho), mihalțul (Lota lota) și caracuda (Carassius carassius), precum și alte viețuitoare acvatice incluse în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța
ORDIN nr. 154 din 2 februarie 2016 (*actualizat*) privind stabilirea perioadelor şi zonelor de prohibiţie a pescuitului, precum şi a zonelor de protecţie a resurselor acvatice vii în anul 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272729_a_274058]
-
urmează: ... a) știuca, pe o durată de 35 de zile, în perioada 10 februarie - 15 martie inclusiv, cu respectarea prevederilor art. 1; ... b) pietrarul (Zingel zingel), ghiborțul de râu (Gymnocephalus baloni), cernușca (Petroleuciscus borysthenicus/Leucisus borysthenicus), șalăul vărgat (Stizostedion volgensis), aspretele (Romanichtyis valsanicola), pecarina (Pecarina demidoffi), guvidul de baltă (Proterorhinus marmoratus), guvidul (Neogobius syrman), zglăvoaca răsăriteană (Cottus poecilopus), lostrița (Hucho hucho), mihalțul (Lota lota) și caracuda (Carassius carassius), precum și alte viețuitoare acvatice incluse în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța
ORDIN nr. 204 din 5 februarie 2016(*actualizat*) privind stabilirea perioadelor şi zonelor de prohibiţie a pescuitului, precum şi a zonelor de protecţie a resurselor acvatice vii în anul 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272732_a_274061]
-
urmează: ... a) știuca, pe o durată de 35 de zile, în perioada 10 februarie - 15 martie inclusiv, cu respectarea prevederilor art. 1; ... b) pietrarul (Zingel zingel), ghiborțul de râu (Gymnocephalus baloni), cernușca (Petroleuciscus borysthenicus/Leucisus borysthenicus), șalăul vărgat (Stizostedion volgensis), aspretele (Romanichtyis valsanicola), pecarina (Pecarina demidoffi), guvidul de baltă (Proterorhinus marmoratus), guvidul (Neogobius syrman), zglăvoaca răsăriteană (Cottus poecilopus), lostrița (Hucho hucho), mihalțul (Lota lota) și caracuda (Carassius carassius), precum și alte viețuitoare acvatice incluse în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța
ORDIN nr. 204 din 5 februarie 2016(*actualizat*) privind stabilirea perioadelor şi zonelor de prohibiţie a pescuitului, precum şi a zonelor de protecţie a resurselor acvatice vii în anul 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272730_a_274059]
-
găsite până în prezent: un șold, un fragment de șold și o măsea de "Dinotherium giganteum". Măseaua de Dinotherium gigantisim găsită la Râpa Bâții se află în prezent la Muzeul Satului Stroești - Argeș. Din perioada terțiară, în apele Vâlsanului se află aspretele "(Romanichthys valsanicola)" specie de pește din familia "Percidae", unic în lume. Această specie a fost descoperită în anul 1957 de către Nicolae Stoica din Galeș - Argeș. O altă relicvă a preistoriei o reprezintă Lacul cu Ochi (numit și Lacul Fără Fund
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
țara noastră; Pești: mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), zglăvoacă ("Cottus gobio"), porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"), chiscar de râu ("Eudontomyzon mariae"), precum și "Romanichthys valsanicola", o specie de pește unică în lume, cunoscută de localnici sub denumirea populară de asprete; Amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"); Nevertebrate: croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus"), rădașcă ("Lucanus cervus"), gândacul sihastru ("Osmoderma eremita"), un cărăbuș din specia "Carabus variolosus", cosașul de munte ("Isophya costata"), cosașul transilvan ("Pholidoptera
Valea Vâlsanului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331446_a_332775]
-
și caudală. Se hrănește cu larve de insecte acvatice. Depune icrele pe pietre, în a doua jumătate a lunii mai. O femelă depune aproximativ 120-150 de icre pe sezon. Nu are valoare economică. Specia este cunoscută sub denumirile populare de "asprete", "popete" sau "sforete," date de localnicii din satul Galeșu, de pe valea Vâlsanului. Numele științific de "Romanichthys valsanicola" este format din "Romanichthys", care provine din neolatinul "romani", "romanicus" = românesc + grecescul "ichthys" = pește și "valsanicola" o latinizare a numelui râului Vâlsan. Denumirea
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
de "Romanichthys valsanicola" este format din "Romanichthys", care provine din neolatinul "romani", "romanicus" = românesc + grecescul "ichthys" = pește și "valsanicola" o latinizare a numelui râului Vâlsan. Denumirea științifică a speciei se traduce ca „pește românesc de pe valea Vâlsanului”. Denumire populară de "asprete" este dată după solzii săi aspri. Este singurul pește a cărui denumire în mai multe limbi este identică cu cea din limba română: asprete. Aspretele a fost descoperit în august 1956 de către Nicolae Stoica, student din anul doi al Facultății
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
Vâlsan. Denumirea științifică a speciei se traduce ca „pește românesc de pe valea Vâlsanului”. Denumire populară de "asprete" este dată după solzii săi aspri. Este singurul pește a cărui denumire în mai multe limbi este identică cu cea din limba română: asprete. Aspretele a fost descoperit în august 1956 de către Nicolae Stoica, student din anul doi al Facultății de Biologie din București, pe timpul pregătirii unei lucrări despre speciile piscicole din baznul superior al Vâlsanului. El a pescuit cu mâna în râul Vâlsan
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
Denumirea științifică a speciei se traduce ca „pește românesc de pe valea Vâlsanului”. Denumire populară de "asprete" este dată după solzii săi aspri. Este singurul pește a cărui denumire în mai multe limbi este identică cu cea din limba română: asprete. Aspretele a fost descoperit în august 1956 de către Nicolae Stoica, student din anul doi al Facultății de Biologie din București, pe timpul pregătirii unei lucrări despre speciile piscicole din baznul superior al Vâlsanului. El a pescuit cu mâna în râul Vâlsan un
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
aspru la atingere, pe care nu l-a putut identifica în literatura de specialitate, ceea ce l-a făcut să presupună că ar putea fi vorba de o specie nouă. A apelat la ajutorul zoologului Margareta Dumitrescu, care a concluzionat că aspretele era o specie nouă, nesemnalată în apele României. în studierea acesteia s-a implicat și profesorul Petre Bănărescu. În anul 1957 Bănărescu, Dumitrescu și Stoica au publicat un articol științific în care era descris aspretele, locul și data descoperirii, precum și
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
Dumitrescu, care a concluzionat că aspretele era o specie nouă, nesemnalată în apele României. în studierea acesteia s-a implicat și profesorul Petre Bănărescu. În anul 1957 Bănărescu, Dumitrescu și Stoica au publicat un articol științific în care era descris aspretele, locul și data descoperirii, precum și încadrarea sa într-un nou grup. Denumirea științifică de "Romanichtys valsanicola", care se traduce „peștele românesc de pe Vâlsan” a fost aleasă de Nicolae Stoica, care a dorit ca zona sa natală să fie menționată. În
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
sa într-un nou grup. Denumirea științifică de "Romanichtys valsanicola", care se traduce „peștele românesc de pe Vâlsan” a fost aleasă de Nicolae Stoica, care a dorit ca zona sa natală să fie menționată. În perioada 1957-1958 profesorul Bănărescu a identificat aspretele atât în râul Argeș, cât și în afluenții săi: Vâlsan și Râul Doamnei. A urmat apoi o perioadă intensă de cercetări, între 1963-1965 efectuate de profesorul Bănărescu, T. Oprescu și Ghe. Stănescu în care s-a constatat că pe râul
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
intensă de cercetări, între 1963-1965 efectuate de profesorul Bănărescu, T. Oprescu și Ghe. Stănescu în care s-a constatat că pe râul Argeș (între localitățile Corbeni și Albești) și în râul Vâlsan exista un număr destul de mare de exemplare de asprete. În amonte de Brădetu nu au fost semnalate exemplare de asprete. În anul 1965 nu a mai fost identificatt nici un exemplar de asprete. A fost lansată ipoteza potrivit căreia dispariția aspretelui era asociată cu competiția cu porcușorul de vad ("Gobio
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
și Ghe. Stănescu în care s-a constatat că pe râul Argeș (între localitățile Corbeni și Albești) și în râul Vâlsan exista un număr destul de mare de exemplare de asprete. În amonte de Brădetu nu au fost semnalate exemplare de asprete. În anul 1965 nu a mai fost identificatt nici un exemplar de asprete. A fost lansată ipoteza potrivit căreia dispariția aspretelui era asociată cu competiția cu porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"), care se hrănește cu aceleași insecte acvatice pe care le
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
între localitățile Corbeni și Albești) și în râul Vâlsan exista un număr destul de mare de exemplare de asprete. În amonte de Brădetu nu au fost semnalate exemplare de asprete. În anul 1965 nu a mai fost identificatt nici un exemplar de asprete. A fost lansată ipoteza potrivit căreia dispariția aspretelui era asociată cu competiția cu porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"), care se hrănește cu aceleași insecte acvatice pe care le consumă și aspretele, efectivul porcușorului de vad crescând semnificativ în perioada 1964-1965
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
Vâlsan exista un număr destul de mare de exemplare de asprete. În amonte de Brădetu nu au fost semnalate exemplare de asprete. În anul 1965 nu a mai fost identificatt nici un exemplar de asprete. A fost lansată ipoteza potrivit căreia dispariția aspretelui era asociată cu competiția cu porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"), care se hrănește cu aceleași insecte acvatice pe care le consumă și aspretele, efectivul porcușorului de vad crescând semnificativ în perioada 1964-1965 comparativ cu anii precedenți. În anul 1967 s-
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
1965 nu a mai fost identificatt nici un exemplar de asprete. A fost lansată ipoteza potrivit căreia dispariția aspretelui era asociată cu competiția cu porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"), care se hrănește cu aceleași insecte acvatice pe care le consumă și aspretele, efectivul porcușorului de vad crescând semnificativ în perioada 1964-1965 comparativ cu anii precedenți. În anul 1967 s-a început construirea pe râul Argeș a celui mai mare baraj hidroelectric din România, Lacul Vidraru, cu consecințe dezastruoase asupra mediului natural din
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]