258 matches
-
de asprii. În anul 1631 Moise Movilă - domnul Moldovei - îi închină biserica Uspeniei din Botoșani. În anul 1743 Ioan Mavrocordat fixează mănăstirii o danie anuală de 10000 de asprii. În anul 1750 Constantin Racoviță ridică acestă sumă la 15000 de asprii. În anul 1760 Ioan Calimah, pe lângă ajutorul financiar acordat mănăstirii Sfântul Pantelimon, îi închină conacul Sfântul Nicolae din Constantinopol cu biserică, grădină și case, unde locuiau voievozii români când se duceau cu treburi la Constantinopol. Mănăstirea Kostamonitu - Ștefan cel Mare
SFÂNTUL MUNTE ATHOS – GRĂDINA ORTODOXIEI UNIVERSALE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 62 din 03 martie 2011 by http://confluente.ro/Sfantul_munte_athos_gradina_ortodoxiei_universale.html [Corola-blog/BlogPost/349057_a_350386]
-
Sfântul Pantelimon, îi închină conacul Sfântul Nicolae din Constantinopol cu biserică, grădină și case, unde locuiau voievozii români când se duceau cu treburi la Constantinopol. Mănăstirea Kostamonitu - Ștefan cel Mare și Sfânt stabilește, în anul 1493, suma de 5000 de asprii anual pentru acestă mănăstire. Petru Rareș reînnoiește, în anul 1542, merticul anual către mănăstirea Kostamonitu, care, cu timpul ajunge la 6000 de asprii. După anul 1800 mănăstirea primește câteva moșii și case în Moldova, iar cu banii de pe acestea își
SFÂNTUL MUNTE ATHOS – GRĂDINA ORTODOXIEI UNIVERSALE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 62 din 03 martie 2011 by http://confluente.ro/Sfantul_munte_athos_gradina_ortodoxiei_universale.html [Corola-blog/BlogPost/349057_a_350386]
-
la Constantinopol. Mănăstirea Kostamonitu - Ștefan cel Mare și Sfânt stabilește, în anul 1493, suma de 5000 de asprii anual pentru acestă mănăstire. Petru Rareș reînnoiește, în anul 1542, merticul anual către mănăstirea Kostamonitu, care, cu timpul ajunge la 6000 de asprii. După anul 1800 mănăstirea primește câteva moșii și case în Moldova, iar cu banii de pe acestea își ridică un turn, chiliile și biserică. Din păcate nu cunoaștem toate donațiile românești făcute către această mănăstire deoarece arhiva ei a fost disrusă
SFÂNTUL MUNTE ATHOS – GRĂDINA ORTODOXIEI UNIVERSALE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 62 din 03 martie 2011 by http://confluente.ro/Sfantul_munte_athos_gradina_ortodoxiei_universale.html [Corola-blog/BlogPost/349057_a_350386]
-
și, totodată, pentru a hoinării prin vremurile trecute, ștergând praful uitării de pe întâmplările care ne-au marcat existența. Întâmplarea pe care am să o istorisesc s-a petrecut demult... tare demult. Era în decembrie 1961. Iarna își intrase în drepturi, asprind zăpada și împodobind ferestrele cu minunatele și inegalabilele sale flori de gheață. În odăița de pe strada Cotului - stradă dispărută odată cu construcția magazinului Central - o sobă mică de tuci izbutea cu greu să țină gerul la distanță. Era ajunul de Moș
CEA DINTÂI DURERE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1437565785.html [Corola-blog/BlogPost/372612_a_373941]
-
a ocupa locul, a fost prezentată necunoscuților de George și a dat mâna cu toți comesenii. Bărbații ridicați în picioare s-au întrecut în a-i săruta cât mai afectiv mâna, ea scuzându-se de la început „că i s-au asprit palmele cât a fost la țară!” - Nu-i nimic, tovarășa Violeta, îi răspunse șeful de cabinet al soțului ei, Alexandru Popescu, mai simțim și noi o mână muncită, că d-ale de la altele... suntem sătui! Și râse gâlgâit. Bărbatul distins
IDILE PARTEA ȘASEA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1494857486.html [Corola-blog/BlogPost/372064_a_373393]
-
2015 Toate Articolele Autorului plecau flăcăi la oaste voiosi nevoie mare cu vitejia-n piepturi de strajă la hotare în urma lor codane își flutură năframa iar clopotul din turlă își scutură arama trei ani de silnicie târându-se prin haturi aspriți de greaua trudă în cătănești olaturi doar rar la câte-o lună trimit acasă carte să-și bucure bătrânii că-s vii, deși departe și-i mint că le e bine și sumețiți feciorii le cer curați să-i ție
PLECAU FLĂCĂI LA OASTE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1425886171.html [Corola-blog/BlogPost/353685_a_355014]
-
divine-i născută O strânsă pereche-ntr-un calm aparent, E stânca ce-așteaptă la praguri tăcută Și apa sărutul schimbând în torent. Un munte își urcă mândria spre ceruri, Cu fruntea înaltă de steiuri ridată. Iar barba-i pădure, asprită de geruri, De chiciuri și nea e din plin pomădată. Tăria aceasta, cu oaspeți doar vânturi, Cu vremea ce trece, e tot mai frumoasă. Primit-a ca rosturi rotirea de vulturi Și dese pâraie versanții să-i coasă. Născută din
REGAL DE IUBIRE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1433656895.html [Corola-blog/BlogPost/352867_a_354196]
-
Spacu cu mențiunea că locul unuia care dușmănește poporul trebuie dat altuia care îl sprijină. Din fericire, rectorul de atunci, Traian Negrescu, mi-a aprobat cererea, inclusiv cămin. Dintre profesori, care știau de ce apăream doar la examene, unii erau mai aspri, alții mai indulgenți. Elenă Cioranescu, de exemplu, soția marelui chimist CD Nenițescu și profesoara de farmaceutică, specialitatea pe care o alesesem, a încheiat astfel examenul meu: „Nu ai învățat despre reacțiile de siteza a medicamentelor, si meriți notă zero. Dar
INTERVIU CU CLAUDIU MATASA, CONSUL ONORIFIC AL ROMANIEI IN STATUL FLORIDA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_claudiu_matasa_consul_onorific_al_romaniei_in_statul_florida.html [Corola-blog/BlogPost/356971_a_358300]
-
filmele de dragoste a fost, Și-acum, ne omorâm sârguincios Și zilnic ne distrugem fără rost. Ne-nvinge viața fără orizont Și voi ne-nvingeți, într-un mod câinesc, Trăim ca niște văduve de front Și mâinile mereu ni se aspresc. V-am tot iertat, v-am tot acoperit, Și, să mai amânăm, nu-i înțelept, Ar fi, să recunoaștem, în sfârșit, Femeia, n-are, totuși, nici un drept. Acum, când auziți acest reproș, Priviți, fără privire, înapoi, Încuviințați din cap, mărinimoși
TATIANA STEPA. N-A SEMĂNAT ÎN VIAŢĂ CĂRBUNE, A SEMĂNAT FLOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1440915568.html [Corola-blog/BlogPost/372223_a_373552]
-
ceva la păr? Că parcă îți stă altfel... - Adică? Îmi stă rău? - Nu, fată, îți stă bine, da’ parcă e altfel. - Nu mi-am făcut nimic, fetiță, am dormit cu capu’ pă niște paie ude și mi s-a mai asprit și stă mai ciufulit. - Mie nu-mi iese niciodată când vreau să mi-l ciufulesc și să mă arânjez așa, mai neglijent. - Neglijent studiat... - Așa... Să fie al dracu’, mă chinui cu orele și... nimic. Odată mi-am dat și
Femeia-i femeie și-n tomberon by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18624_a_19949]
-
în agrafe de sârmă. Colțurile acestuia, neatinse încă de apă sau șifonate de repetate purtări, stau țepene, ascunzându-i gâtul până la gulerul rotunjit al bluzei albe, din care se arată de sub manșete doar mâinile slabe, noduroase,arse de soare și asprite de buruieni. Stă așa slabă și stingheră pe scaun, îmbrăcată ca pentru biserică. Numai că în biserică știe locul mâinilor și rostul lor, lângă ceilalți semeni tăcuți și smeriți ca sfinții pictați pe ziduri, care le culeg răsuflarea din liniștea
TABLOURI: FEMEIA CU BATIC de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stefania_oproescu_1483391083.html [Corola-blog/BlogPost/341035_a_342364]
-
ea, copilăria, mai avea un ultim sâmbure să-l scuipe. L-a scuipat. Pământul l-a primit. A crescut sub fereastra deschisă a sufletului meu un p-om tânăr. Am intrat în trunchiul lui, nu înainte de a-mi plimba palma asprită de frământări, pe trunchiul său”. Cartea are o curgere fluentă, senină pe alocuri, patetică cel mai des, finalurile delectează, adevărate florilegii ale tumultului existențial. Cartea derulează pe un ton convingător, febril de umanism neliniștea unui autor care nu mai este
EPISTOLE ELEGIACE ) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1427036577.html [Corola-blog/BlogPost/353379_a_354708]
-
ultimul surâs pe la sfârșitul anilor ’90 și a pierit, de parcă nici n-a fost vreodată! Nu numai că decorul este azi un carusel coloristic năucitor, că imaginile filmărilor se rotesc în flux repezit, neîntrerupt și amețitor, că melodia s-a asprit și-a înghețat aproape, dar nic instrumentele și aparatura de amplificare nu mai este ce a fost, acum sunetul fiind metalic, fără vibrația catifelată umană, redată cândva de stațiile cu lămpi. Azi e degradată vocea în așa mod încât se
IONELA PRODAN. RAR CÂTE O PLOAIE DE MELANCOLIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1435563021.html [Corola-blog/BlogPost/348560_a_349889]
-
spunea “/.../sufletul meu ține ca la el însuși”. Eminescu definea : “Vorba nu e decât o unealtă pentru a exprima o gândire, un signal pe care-l dă unul pentru a trezi în capul celuilalt, identic, aceeași idee și când suntem aspri, nu vorbele, ci adevărul ce voim a-l spune e aspru”. (Statul 1. Funcțiile și Misiunea sa. M. Eminescu. Ed. Saeculum I.O., București, 1999, pg. 70). De asemenea, Eminescu mai definea : “Educațiunea e cultura caracterului, cultura e educațiunea minții
BABA NOVAC – CĂPITAN AL MARELUI VOIEVOD MIHAI VITEAZUL, 5 FEBRUARIE 1601- 5 FEBRUARIE 2017 DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1483083271.html [Corola-blog/BlogPost/376227_a_377556]
-
în: Ediția nr. 1250 din 03 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Mary si Lary au luat cina în pavilionul din fundul grădiniței care le înconjura casa. O zi mohorâtă de toamnă. În jurul lor frunze ruginii parcă transformau mai familiar spațiul asprit de răcoarea care se lăsase. Înfundați în comodele fotolii din răchită le era lene să se mute în dormitor. De fapt ploua mărunt, o ploaie de toamnă care începuse după ce au ieșit la aer. Nu aveau umbrelă așa că-și umpleau
ELECTORII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1250 din 03 iunie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1401785335.html [Corola-blog/BlogPost/344677_a_346006]
-
Vrem să ne apropiem de sfinți și să rămânem lângă ei cât mai mult timp posibil, fiindcă simțim că ei ne îndrăgesc și că-i interesează ce ni se întâmplă. Ei ne vor binele și ne vindecă, indiferent dacă sunt aspri atunci când consideră ei că trebuie să fie aspri. Dragostea lor de oameni este o dragoste ziditoare. Această dragoste ne aduce mântuirea. Asprimea lor e îndreptățită de filantropia lor. Fără dragostea lui Dumnezeu Tatăl și fără prezența sfinților care-i fac
MOȘ MACHE..EPILOG de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1434380064.html [Corola-blog/BlogPost/379693_a_381022]
-
rămânem lângă ei cât mai mult timp posibil, fiindcă simțim că ei ne îndrăgesc și că-i interesează ce ni se întâmplă. Ei ne vor binele și ne vindecă, indiferent dacă sunt aspri atunci când consideră ei că trebuie să fie aspri. Dragostea lor de oameni este o dragoste ziditoare. Această dragoste ne aduce mântuirea. Asprimea lor e îndreptățită de filantropia lor. Fără dragostea lui Dumnezeu Tatăl și fără prezența sfinților care-i fac lumina vizibilă, și-i fac dragostea și blândețea
MOȘ MACHE..EPILOG de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1434380064.html [Corola-blog/BlogPost/379693_a_381022]
-
pentru atâta lucru, dar rămân la ideea mea; poate îmi trimite un om înțelegător că vin cu sincere intenții de vizitare a unui al spațiu natural românesc. Când am dat mâna cu domnul inginer Viorel Berindeie, am avut senzația omului asprit de munca grea a carierei. A fost lapidar dar pătrunzător, probabil, deja primise toate datele necesare de la „server” și m-a invitat să mă urc în gipanîn care, pe bancheta din spate, stătea o persoană. Odată cu demarajul au început și
AURUL ALB ROMANESC de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1489110674.html [Corola-blog/BlogPost/378051_a_379380]
-
spunea “/.../sufletul meu ține ca la el însuși”. Eminescu definea : “Vorba nu e decât o unealtă pentru a exprima o gândire, un signal pe care-l dă unul pentru a trezi în capul celuilalt, identic, aceeași idee și când suntem aspri, nu vorbele, ci adevărul ce voim a-l spune e aspru”. (Statul 1. Funcțiile și Misiunea sa. M. Eminescu. Ed. Saeculum I.O., București, 1999, pg. 70). De asemenea, Eminescu mai definea : “Educațiunea e cultura caracterului, cultura e educațiunea minții
La Cluj, CELEBRAREA EROULUI BABA NOVAC – CĂPITAN AL VOIEVODULUI MIHAI VITEAZUL by http://uzp.org.ro/la-cluj-celebrarea-eroului-baba-novac-capitan-al-voievodului-mihai-viteazul/ [Corola-blog/BlogPost/93460_a_94752]
-
Codul îl păstrezi în toate cuvintele pe care le așterni și-l lași să răsfire sau să strângă conștiincios totul ca pe un evantai mâna cu fiecare nervură a sa. Totuși, pe tine cine te mângâie pe mâinile mari, calde, asprite de muncile prin grădinile mănăstirii sau ale sufletului? Aici povestea s-a sfârșit. Au rămas trăirile pescărușului. Stă pe o stâncă și desfășoară la nesfârșit sărutul în cruce dintre țărm și mare. Piatra unghiulară s-a ascuns sub un val
MĂ ȚESE TIMPUL ÎN TÂMPLA TA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1456081499.html [Corola-blog/BlogPost/370081_a_371410]
-
esențială! Vascodagama vorbea rar, da' și cînd se pornea ... așa că Afrodita a scîncit, tulburată de patosul pe care îl punea el în cuvintele din care construia idei, și l-a potolit, bine, bine, mămicuțo! și în gura lui, de bărbat asprit de viață, această dulcegărie a sunat umilă și profundă și recunoscătoare, pentru că ea avea dreptate, erau la o petrecere, mai bine să fi glumit și să se fi bucurat de prezența prietenilor, că aceste momente sînt rare și, cine n-
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_62_67_ioan_lila_1341239997.html [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
o poezie rafinată cu metafore alese, inedită, plină de înțelesuri: “Orfic m-am ascuns în mantre/ Sub nirvanicul zăbranic.../ Sfânt Enkomion de tandre/ Stihuri, versul meu uranic...” În “Hermina oglinzilor” femeia “goală, aburind a sărut”...” Undeva, cândva, mâine ieri,/Pe asprite de zvâcnet atlazuri,/ Cu țărmuri retrase-n dureri / Și luna suind din talazuri, / Cineva le va pune lințoliu,/ Zăbranic nirvanic, de doliu/ Și mâna aceleia, poate,/Cu degete/ Îngândurate/ Le va sparge, orbite, pe toare...” 11. Maria Filipoiu, născută pe
O ANTOLOGIE DE POEZIE IZVORÂTĂ DIN LIVADA ÎNFLORITĂ A IUBIRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1419592896.html [Corola-blog/BlogPost/357627_a_358956]
-
de la primele cadre, peisajul menit să-l întâmpine pe Ivo, agronomul italian care și-a găsit pe la noi de muncă, nu este deloc primitor, iernile noastre nu sunt blânde, bărbatul nu conoaște pe nimeni. Oamenii sunt mai degrabă retrași decât aspri, nu se plâng când treburile nu le ies cum vor, când natura le este potrivnică. Unul dintre ei este interpretat de Ștefan Velniciuc. Regizorul mărturisea că l-a ales pentru misterul indus de actor. Cu căciula de țăran înfundată pe
Veneția 2015. După mere, în Banat by Magda Mihăilescu () [Corola-website/Journalistic/101837_a_103129]
-
și despre alte culori decât alb și negru.” În continuare, Petru Lascău ne spune: „Oamenii ca Ioan au tendința să ducă lucrurile la extreme. Zelul pentru adevăr trebuie echilibrat de dragoste pentru oameni, altfel ajungem la judecată, ajungem să fim aspri și lipsiți de compasiune. Ucenicia la picioarele Domnului Isus Hristos a fost suficientă să transforme acest caracter puternic într-o persoană echilibrată.” La piciorul crucii În același timp, Ioan trebuia să învețe cum să mențină echilibrul între ambiție și umilință. Astfel
O CARTE DESPRE CHEMARE SI NASTERE DIN NOU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 151 din 31 mai 2011 by http://confluente.ro/_apostolii_domnului_isus_de_petru_lascau_o_carte_despre_chemare_si_nastere_din_nou.html [Corola-blog/BlogPost/344434_a_345763]
-
divine-i născută O strânsă pereche-ntr-un calm aparent, E stânca ce-așteaptă la praguri tăcută Și apa sărutul schimbând în torent. Un munte își urcă mândria spre ceruri, Cu fruntea înaltă de steiuri ridată. Iar barba-i pădure, asprită de geruri, De chiciuri și nea e din plin pomădată. Tăria aceasta, cu oaspeți doar vânturi, Cu vremea ce trece, e tot mai frumoasă. Primit-a ca rosturi rotirea de vulturi Și dese pâraie versanții să-i coasă. Născută din
REGAL DE IUBIRE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1465621056.html [Corola-blog/BlogPost/383624_a_384953]