51 matches
-
care ocazional pot forma pseudorozete, cu citoplasma redusă cantitativ și nucleu rotund sau oval, hipercromatic. Meduloblastomul este denumit și tumora cu celule mici albastre. Mitozele sunt frecvente, în schimb zonele de necroză, calcifierile sau chistele intratumorale sunt aspecte neobișnuite. Prezența astrocitelor mature sau a gangliocitelor, ca expresie a caracterului multipotent al tumorii, se asociază cu un prognostic mai bun. Din punct de vedere histologic se descriu trei variante de meduloblastom: clasic, desmoplastic și multinodular. Meduloblastomul desmoplastic are o incidență mai mare
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
limfocite T, monocite, macrofage) a căror stimulare produce eliberare de interferon și diverse citokine precum și funcție fagocitară pentru macromolecule circulante; (2) receptori exprimați pe un număr mare de celule, incluzând: endoteliul, celulele musculare netede, podocitele, fibroblaștii, celulele mezangiale, mecrogliile și astrocitul. Receptorii din a doua categorie aparțin superfamiliei IG și au acțiuni de „scavanger” și semnalizare intercelulară. Cel mai bine studiat a fost cel localizat endotelial. Acțiunea sa se exercită prin generare de specii reactive de oxigen, activarea unui factor nuclear
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]
-
neutrofile, macrofagele și celulele “Natural Killer” (NK). Polimorfonucleare neutrofile sunt activate de complement, factori chemotactici sau de metaboliți ai acidului arahidonic. Macrofagele pot fi circulante, denumite monocite sanguine și macrofage fixe, cu denumiri specifice țesutului (celule Kupffer hepatice, macrofage alveolare, astrocite, osteoclaste, celule mesangiale renale, celule dendritice slenice și ganglionare). Deși macrofagele și polimorfonuclearele pot distruge direct microbii, procesul de fagocitoză devine mai eficient dacă ținta microbiană este în prealabil opsonizată prin intervenția sistemului complement și/sau anticorpi. Termenul de opsonizare
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
animalelor (10 minute la șoareci, 24 la pisică, 90 la om și 120 la elefant). Astfel, cantitatea de glucoză (principalul „carburant” al creierului) crește în timpul veghii și scade în timpul somnului, pentru a fi transformată în rezervă (glicogen) sub formă de astrocite (celule gliale în formă de stea). Ca și ciclul oxigenului, acesta ar putea servi drept „clepsidră” pentru a determina ritmul ceasului nostru biologic. Pentru mai multe detalii Denis, P., „Neuropeptides et œil”, în Y. Christen et al. (ed.), Neurobiologie de la
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
neutrofile, macrofagele și celulele “Natural Killer” (NK). Polimorfonucleare neutrofile sunt activate de complement, factori chemotactici sau de metaboliți ai acidului arahidonic. Macrofagele pot fi circulante, denumite monocite sanguine și macrofage fixe, cu denumiri specifice țesutului (celule Kupffer hepatice, macrofage alveolare, astrocite, osteoclaste, celule mesangiale renale, celule dendritice slenice și ganglionare). Deși macrofagele și polimorfonuclearele pot distruge direct microbii, procesul de fagocitoză devine mai eficient dacă ținta microbiană este în prealabil opsonizată prin intervenția sistemului ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 16 complement
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
imun, prin apoptoza crescută sau prin formarea de sinciții (celule infectate fuzionate, cu mai mulți nuclei). Tabel 9.1 Celule cu receptori CD4 susceptibile infecției HIV Hematopoietice LT CD4, limfocite B, monocite/macrofage, promielocite Tegumentare cel. Langerhans, fibroblaste Sistem nervos astrocite, oligodendrocite, endoteliu capilar Alte celule epiteliu renal, intestinal, colon, col uterin, celule retiniene, linii celulare tumorale din creier, colon, ficat HIV se localizează în primele faze ale infecției atât în ganglionii limfatici, cât și în “sanctuarele” virale (sistem nervos, ochi
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
înconjurată de o capsulă de colagen și umplută de un fluid seros rezidual, după cele susținute de J. Bories și F. Maiuri. Hematoamele mici se pot resorbi total prin extensia centrală a țesutului periferic de granulație ce înlocuiește leziunea cu astrocite și colagen. După luni sau ani de la debutul accidentului vascular cerebral, la nivelul cavității sechelare sau în plin parenchim cerebral pot apărea depuneri calcare vizibile pe imaginea CT, după cele afirmate de J.M. Caille. Hemoragiile cerebrale mai vechi, la care
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
organe. Rezervele scăzute de glicogen la nivel cerebral, ar putea fi explicate în mai multe feluri: - „spațiul locativ” al creierului este limitat, fiind aproape exclusiv ocupat de celulele neuronale și cele de susținere mecanică și biochimică imediată (celulele gliale și astrocitele). Pentru acest motiv, spațiul extracelular propriu-zis este foarte mic (~ 5% din volum), iar spațiul disponibil pentru rezerva de carburant este, evident, și el foarte mic; - în condiții normale, homeostazia glicemică a organismului este extrem de bine reglată, astfel încât suferința cerebrală prin
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Ovidiu Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/92236_a_92731]
-
infecțios, determină formarea de celule activate ce secretă așa numitele citokine. În această categorie intră și cele trei substanțe enumerate mai sus. Aceste citokine sunt importante mediatoare de inflamație și capabile să modifice proprietățile celulelor endoteliale. FNT alfa produs de astrocite și de celulele microgliei are puternice efecte asupra celulelor SNC, fiind toxic pentru mielină și oligodendrocitele producătoare de mielină. Acest factor poate acționa în sinergie cu interferonul gamma asupra moleculelor CMH clasa I-a și a II-a, care au
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
sunt enzime care degradează matricea extracelulară și sunt implicate în proteoliza mielinei în SM. De asemenea, gelatinazele joacă un rol cheie în penetrarea matricei extracelulare de către limfocitele activate. Aceste gelatinaze sunt detectabile în lichidul cefalo-rahidian, în celulele endoteliale, macrofage și astrocitele bolnavilor cu SM. Gelatinazele produc lezarea colagenului din structura membranei bazale, ajutând la penetrarea barierei hematoencefalice de către limfocitele activate. Din cercetările efectuate în timpul administrării de interferon beta bolnavilor cu SM, s-a observat că acesta este un puternic inhibitor al
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
azi foarte bine, crearea de plaje de distrugere a mielinei, care debutează printr-o lărgire a nodurilor lui RANVIER, urmată de o fragmentare și o topire a mielinei, urmată de o distrugere a oligodendrocitelor: celule care generază mielina. Urmează intervenția astrocitelor care duc la fenomenele de scleroză. În centrul regiunii sclerozate (demielinizate) este prezentă o venulă din care s-a produs extravazarea. Leziunile situate de obicei în apropierea ventriculilor, pot să extravazeze concentric, cu aspect de demielinizare recentă și scleroasă în
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
aceea a fibrelor nelezate. Pe cele nelezate (normale), canalele de sodiu sunt concentrate în regiunea nodală, în timp ce canalele de potasiu sunt ascunse sub teaca de mielină. Funcționarea electrofiziologică a unor fibre normale este controlată de teaca de mielină și de către astrocite, care emit prelungiri în apropierea 76 nodulilor RANVIER. Astrocitele sunt capabile să regleze mediul ionic al nodulilor RANVIER. În timpul demielinizării, aceste structuri nu mai exercită controlul lor. Se observă o redistribuire a canalelor de sodiu de-a lungul fibrei, cu
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
de sodiu sunt concentrate în regiunea nodală, în timp ce canalele de potasiu sunt ascunse sub teaca de mielină. Funcționarea electrofiziologică a unor fibre normale este controlată de teaca de mielină și de către astrocite, care emit prelungiri în apropierea 76 nodulilor RANVIER. Astrocitele sunt capabile să regleze mediul ionic al nodulilor RANVIER. În timpul demielinizării, aceste structuri nu mai exercită controlul lor. Se observă o redistribuire a canalelor de sodiu de-a lungul fibrei, cu apariția unei conduceri continue. Restaurarea stocurilor ionice intra- și
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
moi, edematoase, prost delimitate, de culoare trandafirie), cu plăcile vechi, aspre, tari, de culoare gri. În stadiul incipient se constată predominanța macrofagelor cu conținut de mielină (celule cu corpi granuloși și grăsoși). În stadiile următoare se adaugă limfocite, perivenos proliferează astrocitele și oligodendrocitele. În plăcile vechi se constată lipsa celulelor inflamatorii, predominanța fibrelor demielinizate și glioza astrocitară. Plăcile se localizează cu predilecție în nervii optici, substanța albă periventriculară, trunchiul cerebral, cerebel, substanța albă din lobii frontali și cordoanele posterioare medulare cervicale
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
origine vasculară și demielinizarea apare potrivit unui mecanism imunologic. Integritatea barierei hematoencefalice este restaurată în două luni și micșorarea edemului se traduce printr-o regresie a imaginilor de RMN în patru până la opt săptămâni. În sfârșit, apare o proliferare de astrocite a căror reflectare RMN se traduce prin leziuni cronice. Ținem să subliniem, că toate aceste modificări histo-morfopatologice au fost descrise de către MAROS T. și MIHANCEA P. încă din 1980 în encefalita alergică a câinelui. Pe secvențele T1 contrastul este vizualizat
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
peptidă toxică pentru oligodendrocitele în cultură. Unii cercetători au dovedit un nivel crescut în ser și LCR a TNF alfa și IL-1B în faza activă a SM și care se modifică odată cu evoluția clinică. TNF alfa poate fi produs de astrocite și de celulele microgliale și exercită efecte puternice în cadrul SNC. TNF alfa poate distruge oligodendrocitele mature. Scopul acestui studiu a fost de a se determina dacă o evoluție a invalidității neurologice este sau nu asociată cu un profil modificat al
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
zonele indurate ale țesutului cicatricial, observate în SM, rezultă nu numai dintr-un singur impact imun ci, din atacuri imune, repetate în aceeași zonă a creierului sau a măduvei spinării. Aceste zone indurate pot să învingă orice încercare de remielinizare. Astrocitele 197 asociate cu alte celule nervoase pot juca un rol nebănuit în distrugerea oligodendrocitelor. RODRIGUEZ a constatat că tratarea șoarecilor cu o proteină imună (imunogrobulina G; IgG) ar stimula în mare măsură refacerea mielinei, în prezent pregătindu-se de testarea
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
intensifica EAE TNF crește prezența moleculelor de adeziune, substanțe care permit trecerea celulelor imune destructive de mielină din sângele bolnavilor în creier și măduva spinării. Sunt dovezi în multe cercetări, că alte două citochine pot stimula eliberarea de TNF de către astrocitele din sistemul nervos central, care apoi se înmulțesc și contribuie la cicatrizarea țesutului nervos lezat în SM. Abordând această problemă din unghiuri diferite, câțiva cercetători americani încearcă să exploateze citochinele potențial bune în SM, care opresc forțele imune distructive din
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
BOALA ALZHEIMER (AD) În cadrul bolii Alzheimer au loc atât procese inflamatorii intrinseci cerebrale, cât și umorale. Contribuția acestor interacții celulare asociate răspunsului imun și cascadelor moleculare la disfuncția și moartea neuronală încep să fie elucidate. Activarea locala de microglii și astrocite care produc citokine proinflamatorii, împreună cu activarea cascadei complementului pot surveni precoce în cursul bolii ca răspuns la acumularea peptidului amiloid β ( Aβ), cât și datorită stresului oxidativ. Pe măsură ce boala progresează, producția de molecule semnal de către celulele lezate și glia activată
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
herpes simplex 1 și Chalmydia pneumoniae ar putea juca un rol important în declanșarea condiției patologice (Itzhaki și colab., 2004). Nu există niciun dubiu că procesele inflamatorii apar în asociație cu Aβ și patologia neurofibrilară în AD. Microgliile activate și astrocitele sunt intim asociate cu plăcile nevritice (McGeer 2002). Imunoreactivitatea este amplificată la nivelul plăcilor amiloide și al benzilor neurofibrilare: de exemplu, factorii complementului C1q, C3b, C3c și C4 și produșii activați ai complementului sunt localizați la nivelul plăcilor amiloide, deși
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
care sunt în cantități crescute la nivelul celulelor asociate plăcilor se menționează factorul de necroză tumorală TNF-α, interleukina IL-1β, și factorul de creștere și transformare TGF-β1. În schimb, nivelurile de TGF-β2 apar ridicate în neuronii cu încărcătură neurofibrilară ridicată, în astrocitele pacienților cu forma sporadică de AD, și a celor cu mutații în presenilina 1. Două metaanalize recente au demonstrat o asociere semnificativă între genotipul proinflamator IL-1β -899 T/T și AD cu debut precoce. Supraproducția cronică de TGF-β1 în șoarecii
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Adhesion Moleculesă fiind comune atât celulelor nervoase cât și celor gliale (Fig. 2.4Ă. În prezent sunt cunoscuți trei membrii: două că proteine transmembranare și alta legată de membrana printr-o legătură glicozilfosfadilinozitol; N-cadherinele promovează creșterea unor axoni în lungul astrocitelor (Goodman R.S., 1998Ă. Fig. 2.4. Adeziunea neuronoastrocitară Ca2+ dependența mediata de N-cadherină (După Goodman R.S., 1998Ă. Trecerea leucocitelor prin pereții vasculari cu ajutorul moleculelor de adeziune este cunoscută sub denumirea de diapedeza. Subliniem faptul că majoritatea modificărilor biochimice și morfologice
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
de origine limfoepitelială. Celulele prezentatoare de antigen, de origine monocitarmacrofagică ăă Celulele prezentatoare de antigen, de origine monocitarmacrofagică, sunt clasificate de către Roitt și colab. (1989Ă în: - CPA constitutive nefagocitare: - celulele lui Langerhans, - celulele interdigitate, - celulele dendritice; și - CPA facultativ fagocitare: - astrocitele, - celulele foliculare tiroidiene, - celulele endoteliale din țesutul limfoid și vascular. În literatura mai sunt semnalate, la șoareci, celulele lui Granstein, asemănătoare cu celulele lui Langerhans. Celulele lui Langerhans (să nu se confunde cu celulele insulelor lui Langerhans din pancreasă sunt
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
ori pe cel al neuronilor. Celulele gliale au un potențial de transformare patologică și, prin urmare, ele sunt principalul furnizor de neoplasme ale SNC. Structura histologică a celulelor gliale nu este uniformă, astfel ele sunt împărțite în trei subtipuri celulare: astrocite, oligodendrocite și ependimocite. Astfel, tumorile gliale sunt împărțite în trei subgrupuri de bază: gliom astrocitic, oligodentrogliomul și ependimomul. Mai mult de 75% dintre glioame sunt astrocitoame și proporția tumorilor maligne (astrocitomul anaplazic) este cea mai mare. Tumorile neuroepiteliale reprezintă aproximativ
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
progresivă; - forma secundar progresivă; - forma progresivă cu recăderi. 2. Neuromielita optică (NMO, Boala Devic) - este o boală independentă de scleroza multiplă, de care a fost separată odată cu identificarea modificărilor imunologice care o caracterizează, respectiv prezența anticorpilor anti-aquaporina 4 de la nivelul astrocitelor. 3. Encefalomielita acută diseminată - este o boală acută inflamator-demielinizantă cu focare multiple, determinată, de obicei, de prezența la distanță a unui focar infecțios în organism, sau după o vaccinare la persoane cu o reactivitate imunitară de tip hiperergic. Cel mai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]