50 matches
-
lemn sau de oțel, cu care se ține întinsă pânza la războiul de țesut“. Există și cuvinte care, probabil, n-au fost niciodată importante, și totuși există în limbă și astăzi; iată câteva exemple: arom. afreață „turtă“ < lat. africia, (a) astruca „a acoperi“ < lat. astrucare, căscăund „gură-cască“ < lat. *cascabundus, (a) dejgheura „a curăța nuci de coajă“ < lat. *disglabrare, drepnea „soi de rândunică“ < lat. *drepanella, grangur < lat. galgulus, scoare „(reg.) zgură de metal“ < lat. scoria etc. Păstrarea acestora și a altora de
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
evrei s-au străduit să se afirme. Un medic evreu organizează la Montpellier un învățământ medical în limba ebraică și până în secolul XIV, aici au fost mai mulți profesori evrei care se găsesc evocați și în Memoriile medicului profesor Jean Astruc (1715). De asemenea medicii evrei sunt întâlniți și-n alte orașe franceze ca și la curțile regale, uneori. În secolele VIII - XIII, în Spania și Portugalia funcționează medici evrei. Unii din ei traduc opere medicale utilizate curent sau folosite la
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
intuiește vaso motricitatea de sorginte nervoasă, confirmată de Claude Bernard în secolul următor. R. A. Réaumur (1683 - 1757), fizician - chimist - naturalist, studiază experimental sucul gastric (1713). în 1715 apar: Livre sur le coeur de Raymond Vieussens; Traité de la digestion de Jean Astruc și, la Veneția, apare Tratatul asupra variolizării, scris de Jacob Pylarino, medicul lui șerban Cantacuzino și al lui Constantin Brâncoveanu. Ca o echilibrare ideatică, în acest veac materialist prin excelență, apare, în 1710, Tratatul asupra principiilor cunoașterii omenești al olandezului
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
obiectele personale arse. Leopold Auenbrügger introduce ca metodă de explorare percuția pe care o propune (1745) în special în examenul toracelui. După multiple studii oftalmologice, Jaques Daviel definitivează la 1745, tehnica extracției cataractei stabilindu-i parțial și etiologia. în 1715, Astruc publică Traité sur la digestion și tot el scoate în 1736 Traité des maladies vénériennes. În secolul luminilor, medicina face progrese considerabile dar bolile persistă. Bolile profesionale sunt prezentate chiar de la începutul secolului de Bernardino Ramazzini care le urmărea din
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
metoda. Din țările europene vaccinarea va fi preluată, în sec. XIX, în Statele Unite, unde fusese introdusă variolizarea, apoi în Asia și pe alte meridiane. Jenner este celebru, societăți medicale îl adoptă ca membru. Alți medici care luminează secolul XVIII: Jean Astruc (1684 - 1766), autorul tratatului: Traité de la digestion (1714). El studiază saliva și rolul ei, bila și sucul pancreatic care împreună facilitează digestia. John Hunter (1728 - 1793) se afirmă în anatomia umană, în cea comparată și ca ilustru chirurg. Tratamentele sale
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
se apucă să le tezaurizeze după străvechea metodă a inconștientului furtișag. Socoti, iarăși, în mintea ei schilavă, că nu se cădea să-l scoale pe ghiorlanul anonim din cuibarul pe care-l împărțiseră, fără să știe, în noaptea geroasă, ambii astrucați sub înveliș de omăt și în vânzoleală de frunze uscate sub ei. Firește că, în scurt timp, îl părăsi în zăpadă, pornind-o la treburile ei de hoinară. Rămânând absolut singur în acel peisaj de pietre tombale, de stele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
unui eu pribeag, rătăcind în natură și în ținuturi străine: "Pribegesc, încă, zvelt, cu arcul de-argint,/ florile de cireș, din pândă, le seduc,/ dar deja, peste munți, baștina o presimt,/ unde râsul, sub plopi solitari, mă duc/ să-l astruc". În ediția de față, volumul include, pe lângă textele poetice, două manifeste literare esențiale pentru literatura sârbă modernă - Explicație la Sumatra (1920) și Pentru versul liber (1922). Aici sunt exprimate, într-o manieră ce plasează manifestele în vecinătatea avangardelor din Europa
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
nu coboară scările din fund" (Carnet lapidar). Traiul aici este "smârc" și "amar", e, de fapt, o lume de carton; nimicnicia, lipsa de sentimente, de viață este întărită atât prin sintagme precum "orașele reci" (Oxidare), "străzile ca babele: cartoane/ își astruca oasele-n bulendre/ și se-ncheie pudic, la paltoane" (Trotuarul din memorie), dar și prin reducerea orașului (căci spațiul citadin este definitoriu pentru lirica acestei generații) la imaginea construită prin cuvinte: "Orașele reci/ au intrat pe ferestre în biblioteci/ și
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Acestea zicând el, porunci Împăratul de le tăiară capetele, Întâi ale feciorilor, Începând de la cel mai tânăr, și mai pe urma a tăiat capul lui Constantin Brâncovanu, si aruncară trupurile În mare. Și creștinii, după aceea, aflându-le, le-au astrucat la Patriarhie. Proslăvirea că sfânt Soția domnitorului, Maria, și ceilalți membri ai familiei rămași În viață au rămas, Închiși, la Constantinopol, până În martie 1715, fiind apoi exilați la Kutai, pe țărmul răsăritean al Mării Negre, până În 1716. Atunci au fost eliberați
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Geta Marcu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92313]
-
moderne era determinată de condițiile improprii procesului de învățământ din școlile de tip hadarim. Nu întotdeauna existau, însă, și posibilități la înălțimea intențiilor. Despre condițiile insalubre din școlile hadarim din Iași a lăsat mărturii un trecător evreu prin Principate, Is. Astruc. Este drept că s-au încercat și remedii prin emiterea unei anaforale, în 1858, care stabilea închiderea tuturor școlilor evreiești din Moldova, aflate într-o situație precară. În același timp, comunitatea trebuia să înființeze două școli primare și o școală
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
face împăcăciune între părinți și Jder e pe cale de a deveni logodnic. Interesant e sfatul între bătrâni, despre soarta copiilor. Dacă fata e furată "fără voie", atunci capul lui Ionuț e în primejdie... Dascalul Sârb a murit și a fost astrucat la Suceava. Stratonic devine un om mai cu minte decât alți cuminți; nebun al curții se impune slujitorul Doamnelor muntence Voichița și Maria, aduse dela București. E un pribeag poate din os domnesc al Basarabilor -, a umblat în Orient și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vechi; literatura nouă a rămas pentru ei opacă. Se află pe un munte lângă Durmitor, mormântul unui poet clasic Muntenegrean Ivan Petrovici Nieguș, care a scris o epopee a munților Cernohori și a lăsat cu limbă de moarte să fie astrucat sus, "în bură și măgură" unde cu greu ajung oamenii și unde foarte târziu va răzbate zvonul lumii moderne, poate niciodată. Mormânt al izolării și singurătății. Durmitor, numire românească ca și cea a altui pisc din apropiere, arată până unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lui Bogdan Vodă ani 12 și luni 9, datu-s'au datoria omenească, murind în târg în Huși, și de acolo i-au adus oasele cu mare cinste în mănăstirea Putna, lângă tată-său, Ștefan Vodă, și acolo l-au astrucat, nu cu puțină laudă pentru lucruri vitejești c-au făcut, că nu în beții, nici în ospețe, ce ca un străjeriu în toate părți au priveghiat, ca să nu știrbască țara ce-i rămăsesă dela tată-său. Multe lucruri a făcut
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ușile la sală, Se arată umbre în giulgiuri albe, Cu făclii aprinse, aducând schelete Cu-a lor mâini uscate, o raclă de spijă. În mijlocul sălii au pus ele racla, Capacul în pripă sări de pe dânsa Și tricolici negru, fiorosul Vronța, Astrucat într-însa, privea slut cu ochii... Apoi cele Stafii de mâni s-apucară. Hârcâind cu urlet, chiuind cu hohot Și cu bucurie turbată, drăcească Conjurând secriul, ca în iad jucară. Stamati dezvoltă poemul în sens ariostesc, în direcția unui fabulos
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
li=a lui; arpă=aripă(! să fie oare o asemănare între instrumentul muzical vechi "harpa" ca formă și denumirea acesteia în greacă, italiană, spaniolă și iudeospaniolă=arpa ?...în latină=alapa); -a agipa=a adăpa; astupuș=dop, capac mai mic; -a astruca= a pune bine undeva unde nu se vede ceva; -afund=adânc; -apțâguit=băut puțin; -aclo,acloia=acolo cu locul precizat(langă prun, sub nuc, etc.);ahaia,aheia= aia, aceea. -"cu litera B" -begiuc=fontă; -bui=cobor la vale, la părău
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
îi dăruiește viața, dacă trece la islamism. „Miron-voda nu a voit să se lepede de credință creștină”, sfîrșind sub securea călâului. Cronicarul Miron Costin arată că părintele său, postelnicul Iancu Costin, care îl însoțise pe Miron-vodă la Istanbul, i-a „astrucat” [înhumat] oasele în noaptea de 2 iulie 1633, în cimitirul bisericii Patriarhiei din Constantinopol. Se presupune că mai tarziu osemintele voievodului au fost aduse în Moldova, dar locul înhumării sale nu este încă cunoscut. A fost un domn drept, blând
Miron Barnovschi () [Corola-website/Science/299300_a_300629]
-
țară. Deci, au slobodzit pre Costin postelnicul, care era postelnic mare la Barnovschii-vodă. Au mărsŭ și au luat oasele dinaintea curții și le-au dus la patrierșie și acolea pre scurtŭ, pre cât au lăsat vremea de atuncea, l-au astrucat în patrierșie, în céiași noapte. Și de acolo apoi Vasilie-vodă spunŭ să hie adus oasele aicea în țară". Arhidiaconul Paul de Alep (secretarul Patriarhului Macarie al Antiohiei) susține însă că ar fi fost înmormântat în prima încăpere a Bisericii Adormirea
Biserica Barnovschi () [Corola-website/Science/311338_a_312667]
-
o singură adunare. Spinoza conclude că cartea originală a lui Moise a fost folosită la alcătuirea Pentateuhului de către un alt autor care a trăit cu mult timp mai târziu (Spinoza speculează că acesta ar putea fi Ezra). În 1753 Jean Astruc a publicat (anonim) "Conjectures sur les mémoires originaux, dont il paraît que Moïse s'est servi pour composer le livre de la Genèse" („Conjecturi asupra documentelor originale de care pare să se fi folosit Moise în compunerea Cărții Genezei”). Motivul lui
Ipoteza documentară () [Corola-website/Science/322636_a_323965]
-
a publicat (anonim) "Conjectures sur les mémoires originaux, dont il paraît que Moïse s'est servi pour composer le livre de la Genèse" („Conjecturi asupra documentelor originale de care pare să se fi folosit Moise în compunerea Cărții Genezei”). Motivul lui Astruc era de a infirma ipotezele lui Hobbes și Spinoza - "boala secolului trecut", cum le califica el operele. Pentru a face asta, el a aplicat Genezei uneltele analizei literare pe care cercetătorii deja le foloseau pentru textele antice, cum ar fi
Ipoteza documentară () [Corola-website/Science/322636_a_323965]
-
aliniat versetele pe două coloane, cu versetele cu "Elohim" pe o coloană și versetele cu "YHWH" pe cealaltă, iar membrii dubletelor în propriile lor coloane pe lângă cele două. Coloanele paralele au constituit astfel două narațiuni lungi, fiecare privind aceleași evenimente. Astruc a sugerat că acestea ar fi fost documentele originale folosite de Moise, iar Geneza scrisă de Moise ar fi arătat astfel, narațiuni paralele menite să fie citite separat. Conform lui Astruc, un editor ulterior a combinat cele două coloane într-
Ipoteza documentară () [Corola-website/Science/322636_a_323965]
-
constituit astfel două narațiuni lungi, fiecare privind aceleași evenimente. Astruc a sugerat că acestea ar fi fost documentele originale folosite de Moise, iar Geneza scrisă de Moise ar fi arătat astfel, narațiuni paralele menite să fie citite separat. Conform lui Astruc, un editor ulterior a combinat cele două coloane într-o singură narațiune, creând confuziile și repetițiile observate de Hobbes și Spinoza. Uneltele adaptate de Astruc pentru critica surselor biblice au fost dezvoltate ulterior de alți cercetători, cei mai mulți dintre ei germani
Ipoteza documentară () [Corola-website/Science/322636_a_323965]
-
de Moise ar fi arătat astfel, narațiuni paralele menite să fie citite separat. Conform lui Astruc, un editor ulterior a combinat cele două coloane într-o singură narațiune, creând confuziile și repetițiile observate de Hobbes și Spinoza. Uneltele adaptate de Astruc pentru critica surselor biblice au fost dezvoltate ulterior de alți cercetători, cei mai mulți dintre ei germani. Începând cu 1780 Johann Gottfried Eichhorn a extins analiza lui Astruc la întregul Pentateuh, iar în 1823 a conchis că Moise nu avusese nimic de
Ipoteza documentară () [Corola-website/Science/322636_a_323965]
-
singură narațiune, creând confuziile și repetițiile observate de Hobbes și Spinoza. Uneltele adaptate de Astruc pentru critica surselor biblice au fost dezvoltate ulterior de alți cercetători, cei mai mulți dintre ei germani. Începând cu 1780 Johann Gottfried Eichhorn a extins analiza lui Astruc la întregul Pentateuh, iar în 1823 a conchis că Moise nu avusese nimic de a face cu scrierea lui. În 1805 Wilhelm de Wette a conchis că Deuteronomul reprezenta o a treia sursă independentă. În jur de 1822 Friedrich Bleek
Ipoteza documentară () [Corola-website/Science/322636_a_323965]
-
murit la 10/20 februarie 1699. În amintirea ei a fost reconstruită în același an biserica mare din Mânăstirea Brâncoveni (în locul celei construite de Matei Basarab), piatra de temelie fiind pusă de nepoții ei Constantin II și Ștefan. A fost astrucată alături de soțul ei. Piatra de mormânt citește: „Suptu ačastă marmură zace țărăna jupaneasiĭ Stancăi Cantacuzeaniĭ, fata luĭ jupan Costandin den vechiu și înpărătescu rod Cantacuzino, biv Vel Postel[nic], a Doamniĭ Ilincăĭ, featiĭ bătrănuluĭ Io Șerban Basarab Voevod, jupăneasa luĭ
Stanca Brâncoveanu () [Corola-website/Science/332671_a_334000]
-
B[asarab] Voevod, carele cu mare ci[nste] și cu toate creștineștile pomenirĭ și mi[le] aicĭ la mănăstirea Brăncoveaniĭ, unde și însăș la moarte-ĭ aŭ lăsatu; aducănd-o lăngă soțul eĭ Papa Post[elnicul] și socru-săŭ Preda Vornic, o aŭ astrucatu.” <br>
Stanca Brâncoveanu () [Corola-website/Science/332671_a_334000]