344 matches
-
care zboară într-un mod ireal, Am făcut o clepsidră, dintr-un clopot oval, Cu peruci fără formă, deșirate din cer, Pomii-și scutură clipa, într-un unghi de mister. Vântul pipăie trupul unui cer dezbrăcat, Stropii-asigură dușul unui lut asudat, Complicate adâncuri se răstoarnă-n veșmânt, Dintr-a umbrelor taină, adunăm un cuvânt. Plămădim nevăzutul dintr-un strop de-adevăr, Eludăm puncte negre care picură-n păr, Obosim rătăcirea într-un trap legendar, Ochiul caută tihna, într-un colț, sub
CUVÂNTUL, STROP DE TIMP de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/carmen_popescu_1414514480.html [Corola-blog/BlogPost/347027_a_348356]
-
fi mereu la fel”, indiferent de intensitatea și efectele „vâltorilor”, ceea ce este înrădăcinat în suflet, acolo rămâne! Când „Ceva n-a mers”, trecem la „Tristețe fără suflet”, „Numai prin chin” „Și doar la greu/ coboară Dumnezeu/ să îți sărute fruntea asudată”... Cugetând la „Durerea apostolului”, „Proptit în gânduri”, conștient de faptul că „Nici o tăcere” nu e absolută și luptând din răsputeri pentru a-și lăsa focul viu din suflet să fie atins de dumnezeire prin credință, rostește poetul cu toată inima
ANATOL COVALI ŞI „VÂLTORILE SUFLETULUI” SĂU ÎN „ROGODELE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_1396311035.html [Corola-blog/BlogPost/354129_a_355458]
-
a mea iubire toată să ți-o dau. Te-ncrunți ușor, zâmbind frumos, și albul pielii tale cântă Un cântec de amor duios, ce-mi răscolește sângele, m-alintă. Cerșești din ochi o oră de iubire - banală contopire de trupuri asudate - Și cauți în mine o vagă prelungire pentru ai tăi atomi, materii erodate. Apoi tu pleci plutind ușor în zare - amor pierdut zadar de amândoi - Iar eu rămân mut în oroare, căutându-mi drumul printre vechi și noi nevoi. Mă
CÂNTEC PENTRU FEMEIE (SAU DEFULAREA LUI ADAM ÎN FAŢA EVEI) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1470929850.html [Corola-blog/BlogPost/381420_a_382749]
-
o furcă, înainte ca răzvrătiții să-l lovească. Era acum singur , cu furca în mână , împotriva învrăjbiților , ca un balaur cu șapte capete. Restul uneltelor în spatele lui, jos. Ana văzu , întorcând ușor capul , de o parte și de cealaltă , chipurile asudate și ochii sticloși , buzele strânse a doi indivizi ce-i părură cunoscuți. Erau dintre lucrătorii pământului , plătiți de tatăl său . Păreau , ca niciodată , periculoși... Șuierau cuvinte de neînțeles , printre dinții de lup ... Oamenii lui Dumitru rămaseră deoparte, urmărind ce avea
OGLINDA VENEȚIANĂ de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1487666922.html [Corola-blog/BlogPost/376789_a_378118]
-
plin de corali al oceanului livid muți colorați alunecoși peștii rotesc aripile timpului transexistențial se mai scufundă un titanic nesapiențial ca niște sublime mori de vânt ne macină iubirile /nisipuri jilave în gând / închisori cu gust sau miros de corpuri asudate inimi rupestre capcane de sentimante fade străzile strâmte ademenesc trecători autobuzul iubirii trece prin hâde gări câinii comunității adoră lătratul cerșetori scumpi la vorbă delimitează pătratul existenței cu tocuri aplatizate vom evadă în arhipelagul iubirilor nesodomizate ehei ce sentimente se
ARHIPELEAGUL EROS de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1444 din 14 decembrie 2014 by http://confluente.ro/angi_cristea_1418585756.html [Corola-blog/BlogPost/376612_a_377941]
-
A mea iubire toată să ți-o dau. Te-ncrunți ușor zâmbind frumos Și albul pielii tale cântă Un cântec de amor duios, Ce-mi răscolește sângele, m-avântă. Cerșești din ochi o oră de iubire - Banală contopire de trupuri asudate Și cauți în mine o vagă prelungire Pentru ai tăi atomi, materii erodate. Apoi tu pleci plutind ușor în zare - Amor pierdut zadar în amândoi, Iar eu rămân mut în oroare Căutându-mi drumul Printre vechi și noi nevoi. Revin
ENTITATEA BIOLOGICĂ PRIN CARE UN BĂRBAT SUPRAVIEȚUIEȘTE de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1433680929.html [Corola-blog/BlogPost/352858_a_354187]
-
cu două aripi de păsări moarte, dar când să se ridice din patul bolnav, tocmai văzu cu trecea pe sub fereastra lui un craniu de cal. - Doamne, cum mai trece timpul! Se miră Făt-Frumos, potrivindu-și ceasul lui din lemn fermecat, asudat, aburit, afumat, și supărat foc pe sistemul comunist zise: “Dragul meu cal, iartă-mă că te-am părăsit și că am zburat așa departe cu gândul. Acum am o sută treizeci și șase de ani, sunt cel mai tânăr Făt-
FRUMOS LA ABATORUL DE SUFLETE SAU COBORÂREA GENERALULUI DE PE ZID ŞI PIERDEREA LUI ÎN MULŢIME de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 by http://confluente.ro/Fat_frumos_la_abatorul_de_suflet_constantin_milea_sandu_1343194245.html [Corola-blog/BlogPost/355105_a_356434]
-
mâncat! Vai ce necaz! De bună seamă, / Nimic nu știe biata mamă! Ce-a zice când are să vină?” / Iedul simți cum că leșină De-atâta plâns și tânguit. / În urmă, capra a venit De la pădure, încărcată / Cu de-ale gurii. Asudată, Grăbea spre casă, obosită / Și oarecum neliniștită. Din depărtare a zărit / Capete-n geam și s-a gândit, Văzând că ele îi zâmbesc: / „Uite ce mult ei mă iubesc! Râd când mă văd! Le pare bine / Că mama lor acasă
CAPRA CU TREI IEZI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1448869997.html [Corola-blog/BlogPost/383224_a_384553]
-
fluctuații, desincronizări, crize morale sau de altă factură, vă declar cu mâna pe inima cuvântului meu și pe cuvântul inimii mele că sunteți cel mai stabil și abil grup, că sunteți minunați și durabili! Cele peste 10.500 de strofe asudate și donate proiectului vă dau dreptul să fiți personajul colectiv principal al piesei noastre de teatru elevat, rafinat, modern, pe care o jucăm împreună. Nu persoanele noastre, luate în parte, sunt cele mai importante, ci colectivitatea în ansamblu și rezultatele
UN PROIECT DE NESTĂVILIT de ROMEO TARHON în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ruga_fara_sfarsit_un_proiect_de_n_romeo_tarhon_1328861260.html [Corola-blog/BlogPost/346737_a_348066]
-
Avere A mea sfiire Toată să ți-o dau. Te-ncrunți ușor Zâmbind frumos Albul pielii tale cântă Un cântec de Amor duios Ce-mi răscolește Sângele, m-avântă. Cerșești din ochi O oră de iubire - Selenară contopire De trupuri asudate Și cauți în mine O vagă prelungire Pentru ai tăi atomi - Materii erodate. Apoi tu pleci Plutind ușor în zare - Amor pierdut zadar prin amândoi Iar eu rămân Mut în oroare Căutându-mi drumul Printre vechi Și noi nevoi. Referință
TU, IUBIRE, MISTER AL MINUNII … de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1459958500.html [Corola-blog/BlogPost/381325_a_382654]
-
Furtună și vuiet, volbura oceanelor, valurile mareelor, fierberea vulcanilor și liniștea dimineților de primăvară...toate le trăia alături de bărbatul care-i schimbase viața într-o seară, pierdută în ființa lui, în sufletul iubirii, pe altarul căruia dăruise totul. Se trezi asudată, cu părul ud. Visase? În cameră...liniște. Cămașa ii era umedă, pe pat era un trandafir roșu ca sângele ce-i fierbea în vene și un bilet. Îl luă cu mâini tremurânde...lord M.Joseph. Să râdă sau să plângă
MIERE ŞI SUSPIN de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 627 din 18 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Miere_si_suspin_camelia_constantin_1347987724.html [Corola-blog/BlogPost/343578_a_344907]
-
Până-ntr-o zi, când, nene, sictirită, Pe tata l-a chemat la vorbitor: Io neavând o bună conduită, Iar la-nvățat eram răuvoitor, Că-l văd și-acum pe tata, iartă-l Doamne! Ieșind din cancelarie la mine, Cam asudat, însă în bune toane, Știind ce grea-i româna foarte bine: -Băi Valerică, ai o profesoarăăă ... . Am dezbrăcat-o din priviri, să știi! -Păi mie-mi zici tăticule, că doară O studiez în fiecare zi! Valeriu Cercel Referință Bibliografică: Amintire
AMINTIRE DESPRE LIMBA ROMÂNǍ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 by http://confluente.ro/Amintire_despre_limba_roman_valeriu_cercel_1377786701.html [Corola-blog/BlogPost/364390_a_365719]
-
fraieri sau că tu esti îndeajuns de fraier încît să nu știi pe unde se agață niște ghilimele.Se pare că n-ai înțeles nici pînă acum semnificația cuvintelor “martir”,”sacrificiu”din moment ce-o prostituezi tapotind cu ea fruntea asudata a managerilor care “reconstruiesc România”.Pt “originalitatea” ta iubitoare de contrasens,e un sacrilegiu să adecvezi acele cuvinte la conținutul lor firesc,e ridicol să-i descrii cu ele pe cei uciși în decembrie’89.E mai cool și mai
Requiem pentru fraieri by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83024_a_84349]
-
nu m am văzut cu nimeni!!!! Dar unde sunteți?". I-am zis că pe drumul pe care ne a îndrumat s-o apucăm, mi o taie scurt "eu nu v-am zis nimic, dar stațí acolo". Vine într-un final, asudat tot și foarte agitat. "hai, hai mai repede, ei știu că sunteți aici , dar nu știu că sunt și eu cu voi". Mă uitam la operator, el la mine...n am îndrăznit să-l întrebăm care ei, cert e că
Interviu exclusiv cu Ionuț Cristache: Ce nu știai despre jurnalistul Antena 3 () [Corola-website/Journalistic/101255_a_102547]
-
de percepția pe care o avea publicul. Caricaturiști și comedieni adesea îi exagerau aspectul și comportamentul, până într-acolo încât nu se mai vedea distincția între om și caricatură. A fost adesea ilustrat nebărbierit, cocoșat și cu fruntea încruntată și asudată. Nixon avea o personalitate complexă, era foarte secretos și dificil, totuși remarcabil de chibzuit. Era înclinat spre a-i ține pe toți departe și se formaliza în toate aspectele, purtând costum și cravată chiar și când era singur acasă. Biograful
Richard Nixon () [Corola-website/Science/302377_a_303706]
-
nu e unul cu destinație exclusiv personală, ci suficient de încăpător pentru a intra într-însul o colectivitate, cea a concetățenilor supuși unei terori epocale: „asediată cetatea și pălmile crăpate bătucesc / victoria, a cîta? / Cerne pre noi cenușiu și pustiu asudat” ( c a e ec). Autorul nu e decît un martor, un cronicar liric al unor grozăvii generalizate. Intervine uneori o impersonalizare ce se manifestă în tablourile care obiectivează dezechilibrul, degringolada, anomalia, așa cum e bunăoară un peisaj cu iz simbolic ( u
„Intoarcerea” unui poet by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5971_a_7296]
-
șase pași. Două bătăi de tobă anunțau pauza. — Odihniți-vă! ordonă Tokichiro, stând pe un bolovan. Dacă cineva nu se odihnea, îl mustra. De pe șantier dispăruse indolența care domnise până atunci; o înlocuise o intensitate a activității și o emoție asudată mai comune pe câmpul de luptă. Dar Tokichiro privea tăcut, fără a lăsa satisfacția să i se citească pe față. Nu încă. Nu așa, își spuse el. Din experiența îndelungaților ani de muncă, lucrătorii știau să-și folosească trupurile în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
atent și tot nu puteai să distingi vreo temă melodică. S-a aplaudat ici-colo. În pauză, puțină jenă printre melomani. Văd că vine spre noi cunoștința care ne invitase, era cu nevasta, aveau locuri în altă parte. "Ei, zice el asudat, roșu la față. V-a plăcut?" "Nu", zic eu. Nu v-a plăcut, sau n-ați înțeles?" " Am înțeles perfect, zice Ștefan, dar nu ne-a plăcut!" " Da?! spune cunoștința noastră. Mie și-acum îmi bate inima!" Și își făcea
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
serioși! Portretul politicianului de la putere și al obiceiurilor sale, admirabil descrise de către dl. Dimitriu, ne poate consola, dar ne și înspăimântă, pentru că dincolo de zîmbetul iliescian, asta vor, de fapt, pedesereii pentru România: "vizite de lucru, cefe groase, cămăși descheiate și asudate, dublu menton atârnând dizgrațios, obezități indecente, figuri patibulare răcnind patriotard sau revoltându-se țâfnos-intelectual". Și, evident, noi "Cântări ale României", sub forma clasicizată a unui pluri-Păunescu (tatăl, fiul și fiica - pentru a satisface toate gusturile), "dezbateri ideologice" moderate de Eugen
Răutatea vine pe unde radio by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16062_a_17387]
-
măcar să fie că produce cel mai bun trabuc din lume. Și explicase asistenței captivate cum se produce această țigară de foi exemplară. Ia negresa, muncitoare, despuiată, în soarele cubanez, - ia tutunul, îl plimbă și-l răsucește pe pulpa ei fierbinte, asudată, dezgolită, care sudoare, proletară! atenție! să se știe că intră în conținutul respectiv și, așa tratat, tutunul capătă forma precum și gustul imbatabil al faimoaselor țigări de foi fără concurență în lume. Nu-mi amintesc, exact; și nu aș vrea să
Un parti de 80 de dolari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17271_a_18596]
-
sunet elocvent, le împărții pe toate sponsorilor de seamă spre profunda lor surprindere și încîntare. Lăsaseră de-o parte Hondurasul, inomabil, precum și celelalte mărci inferioare, și trăgeau cu nesaț din papiroasa superb răsucită, cum pretindea grecul, pe pulpele fierbinți și asudate ale negreselor.
Un parti de 80 de dolari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17271_a_18596]
-
se laudă Caddy. Și eu, spune puștiul, cu curajul celei de-a treia beri. — Drăguțul! Claudette Îl sărută pe buze. Un boa de pene roz, ca o pînză de păianjen plutind liberă se așează pe puști, Învăluindu-l În căldură asudată și parfum. E pierdut. Fetele o să-l halească la micul dejun. Melodiile de la tonomat devin din ce În ce mai triste, iar melancolia mătură Încăperea, mai Întîi ca un fior pe ape, apoi ca un val. E aurie ca whiskeyul, e existențială. Wakefield nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
în mine și cum am simțit că dacă se oprește, o să mor, dar c-o să mor și dacă nu se oprește. Și nu aveți nevoie să vă povestesc eu că atunci când a, ăăă... când s-a terminat și gâfâiam amândoi asudați, Adam s-a uitat la mine, mi-a zâmbit, a râs scurt, după care mi-a spus plin de admirație: —Dumnezeule! Ești o femeie pe cinste! Va trebui să recurg la un eufemism ca să vă descriu scena. Ce părere aveți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
mai moartă. La capătul coridorului am găsit o nouă scară, apoi o ușă. Am intrat Într-o Încăpere plină de fum și urât mirositoare; era o tavernă, un bistrou, un bar oriental, cu chelneri de culoare, cu clienți de ocazie asudați, frigări unse de grăsime și halbe de bere. Ieșeam pe ușa aceea ca unul care fusese dinainte acolo și se dusese să urineze. Nimeni nu m-a observat, sau, poate, doar bărbatul de la casă, care, văzându-mă venind pe ușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
camioane. De-a lungul drumului, lumea Îi acoperise deja pe partizani cu flori. Deodată cineva a strigat „Ras, Ras“, și Ras era acolo, ghemuit pe aripa din față a unui camion Dodge, cu barba zburlită și cu smocuri de păr asudate ieșindu-i din cămașa descheiată la piept, și saluta mulțimea râzând. Alături de Ras, coborâse din Dodge și Rampini, un băiat miop care cânta În fanfară, ceva mai vârstnic decât ceilalți și care dispăruse de trei luni și se spunea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]