93 matches
-
Sfânta Cuvioasă Parascheva păzește în suflete dreapta credință și cinstirea Sfintei Cruci (Icos 5). Sfânta Cuvioasă Parascheva ocrotește și izbăvește de boli, de spaimă și de pagube (Icos 6). Sfânta Cuvioasă Parascheva este mijlocitoarea celor ce au greșit, folositoarea celor asupriți, îndreptătoarea judecătorilor răi, scăparea celor judecați și osândiți, contenire a patimilor, nesprijinitoare a celor ce caută numai folosul lor, neizbândire a mijlocirilor celor vicleni, domolire a celor puternici, întărire a slăbănogilor, stârpitoare a răutăților, izvorâtoare a milostivirii (Icos 7). Sfânta
SFÂNTA PARASCHEVA CEA MULT FOLOSITOARE. IMPACTUL ŞI INFLUENŢA EI ÎN VIAŢA CEA EVLAVIOASĂ A CREŞTINULUI CONTEMPORAN ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1375 din 06 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353047_a_354376]
-
voi, străinilor? Cum ați pătruns în grădina mea? - Prea fericită fiică a lui Soare-Împărat, vorbi cu blândețe Mărțișor, făcând o plecăciune.Vin din țara împărătesei Iarna, o vrăjitoare rea, asupritoarea supușilor săi, bieți oameni necăjiți și chinuiți. Eu sunt solia asupriților și mă numesc Mărțișor. În disperarea lor, ei te imploră să vii în țara noastră și să-i scapi de blestemata împărăteasă. Primăvara nu pricepu nimic din vorbele înflăcărate ale voinicului, pentru că își închipuia că în lumea asta toate ființele
MĂRŢIŞOR-8 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359044_a_360373]
-
scapi de blestemata împărăteasă. Primăvara nu pricepu nimic din vorbele înflăcărate ale voinicului, pentru că își închipuia că în lumea asta toate ființele trăiesc fericite, cum trăiește ea și cei din jurul ei din această mirifică grădină. -Nu înțeleg, cum adică sunt asupriți...chinuiți? Ce le face vrăjitoarea cea rea supușilor săi? Atunci Mărțișor le povesti cu lux de amănunte despre toate urgiile înfăptuite de slujitorii împărătesei, despre frig, ger, viscole și toate suferințele îndurate de oamenii din țara lui. -Minte, minte! strigau
MĂRŢIŞOR-8 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359044_a_360373]
-
ușor propriile scopuri, de jaf și asuprire. Acest fapt poate chiar să ni se pară firesc, dacă-l analizăm din punctul de vedere al „seniorului”, al asupritorului, care n-a avut, de când e lumea, interese comune cu ale „vasalului”, adică asupritului. Patriotul e cel care vrea binele neamului său, iar asta-l face indezirabil în ochii asupritorului. El, chiar dacă acceptă uneori compromisuri, mai mari sau mai mici, o face doar pentru a dobândi la schimb ceva vital pentru neamul său. Spre deosebire de
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
din Velența și Oradea, biserici devenite istorice pentru duhul de mare jertfă și de neclintită credință, ce stau la temelia lor și pentru mângâierile neprețuite, pe care l-au revărsat multe decenii de-a rândul în sufletele necăjite ale Românilor asupriți. Zilele fericite ale libertății noastre naționale au adus cu ele atât de profunde transformări, de natură demografică și națională, în structura populației din orașul Oradea, încât ridicarea unui nou Sion ortodox este o poruncă mare și neprecupețitoare a clipelor de
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
-
Eroii nu cunosc cuvântul moarte, Căci faptele lor urcă-n veșnicii, Nu tremuram de frica unor hoarde Ce-au locuri pregătite-n pușcării. Nu ne mai temem de nimic, vreodată, Ne-ați antrenat în chin un sfert de veac, Din asupriți, am devenit armata. Asupritori, vă vom veni de hac! Referință Bibliografica: Jalba poporului / Emilia Amăriei : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2229, Anul VII, 06 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Emilia Amăriei : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
JALBA POPORULUI de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2229 din 06 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344182_a_345511]
-
traiului: hrană puțină, boli, fuga, năvăliri de barbari, și câte și mai câte. Mai ales războaiele. În toate timpurile, o pradă mult invidiată erau chiar oamenii cuceriți, cei care erau făcuți robi, să muncească în folosul celor puternici. Aveau cei asupriți și un mic avantaj - stăpânul organiza forțele de apărare. Așa au apărut cetățile! Referință Bibliografică: Pădurea și omul / Viorel Darie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1852, Anul VI, 26 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Viorel Darie : Toate
PĂDUREA ŞI OMUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1852 din 26 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379903_a_381232]
-
abat tornade din ceruri pe Pământ/ Și fratele meu, codrul, cade răpus de vânt?/ De ce nu ne mai leagă prin rădăcini adânci/ Aceleași idealuri de neam, ca niște stânci?/ De ce părem asemenea, dar suntem diferiți,/ Egali în aparență: călăi și asupriți?” E-atât de bine - (Floare Ranta Cândea) E-atât de bine/ să sar peste/ zi/ și să mi se facă/ foame/ astfel găsesc lumina/ din/ silabele tale/ printre pânze de ape/ sau de păianjen/ pun masa/ de lumânări/ scobite în
LIGYA DIACONESCU-DOAMNE ALE SCRISULUI ROMÂNESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380892_a_382221]
-
ce făcea curse între Constantă și Mangalia.Se opri într-o micuța gară a cărei denumire era anunțată de o inscripție mare,prinos al revoluției proletare, “Vasile Roaita” ce înlocuise vechea inscripie CARMEN SILVA,pentru a nu mai aminti pporului asuprit, de urmașii unui sistem perimat ce se îmbogățiseră asuprind clasa muncitoare. Din automotorul ce oprise în dreptul impegatului, pentru că mecanicul să mai schimbe câteva vorbe cu acesta, cobora o femeie cam la 29-30 ani cu statura sub medie,,spre scunda, dar
DESTIN DE FEMEIE.OANA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 738 din 07 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348924_a_350253]
-
reprezentanții țării, se aplică după bunul plac al agenților administrativi printr-o prealabilă și cordială înțelegere cu reprezentantul justiției în fiecare district. Țipetul celor ce strigă a ajuns să nu mai impresioneze pe nimeni. Țara se împarte în asupritori și asupriți; aceștia din urmă așteptîndu-și rândul cu resignațiune și mulțumind soartei că după atâtea și atâtea mizerii mai pot încă avea pînea de toate zilelele. Noi când ne-am aliat cu guvernul am crezut că vom putea remedia măcar în parte
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
CÂNTEC LUI AVRAM IANCU Urmaș a lui Horea, Avram Iancu a fost un cărturar luminat, cu dragoste adâncă față de poporul asuprit. El a condus cetele Înarmate ale moților din Transilvania În revoluția de la 1848. Pentru activitatea lui În folosul celor asupriți, el va rămâne pentru totdeauna În inima poporului nostru. El a fost un luptător de seamă pentru realizarea năzuințelor de veacuri, care s-au Împlinit abia mai târziu. Poporul i-a Închinat, În semn de recunoștință, multe cântece de slăvire
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
țara și-i dau legi. Și țara, legată de mâini și de picioare, spumează de mânie, căci n-are cui se plînge: mitropolitul și arhiereii țării nu mai au milă de dânsa sau nu îndrăznesc să ridice glasul în favoarea celor asupriți! Boierii țării, unii și-au dat mâna cu împilatorii, iar ceilalți sunt asupriți și huliți! Și Domnul țării are urechile astupate de strigătele de ură ale oamenilor politici și de gălăgia sărbătorilor. Ce poate să iasă dintr-o asemenea stare
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
teoriilor cu rezonanță universală din Manifest, termenul clasă se referă la categorii destul de heteroclite („om liber și sclav, patrician și plebeu, baron și iobag, șef de breaslă și meșteșugar”), toate reduse la o opoziție dihotomică („într-un cuvânt: asupritori și asupriți”) (ibidem). Termenul clasă se extinde apoi la Stände, adică la ordinile sau stările Vechiului Regim. Dimpotrivă, în contextul modernității, termenul vizează mult mai precis grupuri caracterizate prin poziția lor în raport cu mijloacele de producție. Așadar, în funcție de varianta la care se face
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
libertatea de mișcare și de conștiință, întrucât e împletită sub formă de bici, căpăstru, leagăn, centură, pripon, ștreang și laț. Finalul piesei sugerează schimbarea acestor stări determinate de contradicția dintre înveșnicirea răului social și libertatea conștiinței morale a individului. Din moment ce asupriții și asupritorii își împrumută doar măștile de la caz la caz, frica și supunerea rămân, în esență, aceleași stări fundamentale, metamorfozându-se, în contexte istorice diferite, doar formele lor de manifestare. Personajele - călăi și victime - sunt ademenite și prinse în amplul
SAVIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289521_a_290850]
-
cu zgomot); găteje: creangă subțire și uscată care servește la aprinderea focului; vreasc; herghelie: crescătorie de cai, alcătuită din animale de reproducție și din exemplare de diferite vârste, care cresc sau pasc laolaltă; loc unde se află această crescătorie; horopsită: asuprit, prigonit, urgisit; chinuit; sărman; prăpădit, nenorocit; (despre copii) fără familie, părăsit; lăsat la voia întâmplării, neîngrijit; uitat, părăsit; hursuz: (Despre oameni și manifestările lor; adesea substantivat) morocănos, posac, neprietenos, necomunicativ, nesociabil înnărăvească: a lua sau a face să ia un
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
și urmele aspre ale vieții se adaugă neîncetat lângă tristele amintiri ale copilăriei și adolescenței sale de slugă În case boierești. Și totuși, situația asta nu ascunde În ea revoltă, nu-i ajută să deosebească Între oameni prietenii și dușmanii, asupriții și asupritorii. Mai mult decât atât, din comportarea Anei nu reies limpede - cu toate că autorul insinuează la un moment dat acest lucru - nici măcar elementele generale, instinctive ale unei conștiințe sau solidarități de clasă. (Ă). Dacă ținem seama și de «inteligența prea
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ai ogorului, scriitoarea lasă În umbră ceea ce era mai puțin vizibil atunci, ceea ce constituia Însă germenul dezvoltării viitoare, anume afirmarea crescândă a clasei muncitoare ca forță conducătoare În luptă pentru Înlăturarea exploatării și, odată cu aceasta, În general, sporirea Încrederii celor asupriți Într-un viitor luminos. Nu este Întâmplător că dintre toate tipurile Întâlnite În cartea Sandei Movilă, al boieroacei Julia și al cârciumarului Ilie Tabageru sunt cele mai vii, și aceasta este În dauna personajelor pozitive ale cărții. Scriitoarea caută prin
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
în mod necondiționat? Îmi spune asta, întotdeauna, o voce lăuntrică? Fără îndoială că noi putem avea adesea această impresie. Nu este o voce lăuntrică cea care ne spune să-l ajutăm pe cel ce suferă, să-l apărăm pe cel asuprit pe nedrept ș.a.m.d.? Există, totuși, situații în care această voce tace și va trebui să reflectăm pentru a stabili ce suntem datori să facem. De ce natură sunt acele reflecții care ne pot ajuta să ne orientăm în asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
e aceea care este sortită să se măcelărească în caz că nebunia din 1914 se va repeta. Internaționala socialistă a început o luptă dârză pentru dezarmare, pentru înfăptuirea păcii definitive. Ea cheamă la luptă pe toți muncitorii, pe toți exploatații, pe toți asupriții, pe toți cei cu conștiința liberă. Femeile socialiste sunt în fruntea acestei lupte. Femeile muncitoare din România se alătură surorilor lor din Internațională și strigă împreună cu ele: Nu! Nu vrem război! Nouă femeilor ne revine sarcina de a propaga ura
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
fi dată în mîinile împăratului Babilonului, care o va arde cu foc." 11. "Și să spui casei împăratului lui Iuda: "Ascultați Cuvîntul Domnului, 12. casă a lui David! Așa vorbește Domnul: "Faceți dreptate dis de dimineață, și scoateți pe cel asuprit din mîinile asupritorului, ca să nu izbucnească mînia Mea ca un foc, și să se aprindă, fără să se poată stinge, din pricina răutății faptelor voastre! 13. Iată, am necaz pe tine, cetate așezată în vale, pe stînca din cîmpie, zice Domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
Să spui: "Ascultă Cuvîntul Domnului, împărat al lui Iuda, care stai pe scaunul de domnie al lui David, tu, slujitorii tăi, și tot poporul, care intrați pe porțile acestea! 3. Așa vorbește Domnul: Faceți dreptate și judecată, scoateți pe cel asuprit din mîinile asupritorului, nu chinuiți pe străin, pe orfan și pe văduvă, nu apăsați și nu vărsați sînge nevinovat în locul acesta! 4. Căci dacă lucrați după cuvîntul acesta, vor intra pe porțile casei acesteia împărați care stau pe scaunul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
mîinile vă sunt pline de sînge!" 16. "Spălați-vă deci și curățiți-vă! Luați dinaintea ochilor Mei faptele rele pe care le-ați făcut! Încetați să mai faceți răul! 17. Învățați-vă să faceți binele, căutați dreptatea, ocrotiți pe cel asuprit, faceți dreptate orfanului, apărați pe văduvă!" 18. "Veniți, totuși, să ne judecăm, zice Domnul. De vor fi păcatele voastre cum e cîrmîzul, se vor face albe ca zăpada; de vor fi roșii ca purpura, se vor face ca lîna. 19
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
sufletul o zi? Să-și plece capul ca un pipirig, și să se culce pe sac și cenușă? Aceasta numești tu post și zi plăcută Domnului? 6. Iată postul plăcut Mie: dezleagă lanțurile răutății, deznoadă legăturile robiei, dă drumul celor asupriți, și rupe orice fel de jug; 7. împarte-ți pîinea cu cel flămînd și adu în casa ta pe nenorociții fără adăpost; dacă vezi pe un om gol, acopere-l, și nu întoarce spatele semenului tău. 8. Atunci lumina ta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
lupta. Câte am mai făcut împreună! — Și câte villa prădate! Câte gâturi tăiate! îl întrerupse Metronius, ridicând ironic din sprâncene. Divicone reluă energic: — Numai când nu aveam încotro! Eudoxiu nu era un vărsător de sânge, ci un răzbunător al celor asupriți. De altfel, mulți dintre cei care îl urmează sunt creștini devotați. Văzând zâmbetele ironice ale ascultătorilor, se înfierbântă: — Da, așa e, vă spun. Dacă ați ști pe câți i-am botezat eu! N-aveți idee câtă credință și câtă sete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
și prinț, nu cutează niciodată să caute nod în papură unuia dintre ei, căci știe bine că ar trebui atunci să se lupte cu întreaga breaslă. Deviza lor este una dintre spusele Profetului: „Ajută-ți fratele, fie el asupritor sau asuprit“; numai că ei interpretează aceste cuvinte așa cum o făcuse și Trimisul când i se spusese: „Pe asuprit îl vom ajuta, e de la sine înțeles. Dar pe asupritor, cum ar trebui să-l ajutăm?“ Or, acesta răspunsese: „Îl veți ajuta căpătând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]