30,381 matches
-
inalienabilitate, indivizibilitate și interdependenta)29 sunt însă unele limitate, ele trebuind a fi îmbunătățite cu o viziune extinsă asupra drepturilor omului și sub aspect temporal: astfel, drepturile omului ar trebui să fie aplicabile nu doar "tuturor ființelor umane" (universalitatea, ca atare) ci "tuturor ființelor umane din toate timpurile" (adică, explicit oamenilor din viitor și generațiilor viitoare, pentru că acestea să se bucure, într-o societate din viitor, de beneficiul drepturilor omului de care se bucură toate fiintele umane din prezent, după principiul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
alte oportunități măcar copiilor lor. În schimb, aceștia din urmă, deși au beneficiat de sistemul de educație și de plasă de siguranță socială din țara-gazdă, nu mai au nici termen de comparație și nici visul părinților lor la dispoziție. Ca atare, îl caută în altă parte și l-au găsit în identitatea religioasă din țară de origine a familiei. Având asigurate nevoile bazale din piramida lui Maslow, ei s-au axat pe treptele superioare, fiind în căutarea satisfacerii nevoilor de apartenență
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
fiind nu doar un lider religios, ci și întemeietorul unei formațiuni de tip statal și, așa cum reiese din datele istorice corespunzătoare perioadei cât a stat la Medina, s-a dovedit a fi chiar "pragmatic în probleme de guvernare"29. Ca atare, nu e de mirare că în Coran întâlnim prevederi legate de succesiune, precum cele prezentate mai sus, dar și pedepse pentru diferite fapte, precum 100 de lovituri de bici pentru "desfrânați" (Coran, 24:2), 80 de bice pentru cei care
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
scrie: Pentru mine, “șocul media” a fost să văd că citează blogul lui Comănescu și blogul meu că surse pentru înregistrarea audio și pentru transcrierea ei. Faptul că media clasice folosesc blogurile ca sursă de informație și le creditează ca atare e o bretelutza mică pentru blogul meu, dar una cât două bretele de-ale lui Țuca de mare pentru media românești în general. Comănescu zice că s-a mai făcut. Cu-atat mai bine! Ură! Aiurea, asta ar trebui citită
Jurnalul citeaza bloguri by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83006_a_84331]
-
am incercat sa vb cu ei pe limba lor și m-au luat de rus:)), si resentimentele lor în acest caz mi s-au părut perfectly understandable:). Cezar Punctul de vedere al acestor comentare mi se pare polarizat, si ca atare nu foarte realist. Hai să vedem lucrurile și așa: Ce știe un individ x din națiunea X despre națiunea Y și, într-un caz particular, despre individul y pe care îl are în față și care este membru al acelei
Prostia pe intelesul oricui by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82941_a_84266]
-
cănd câțiva britanici ne-au ajutat să jurizam competiția de design Filter. Oameni foarte, foarte OK. Mi-a placut de ei. Dragoș, este după impresia mea prima ta experiență într-un cerc multicultural... și te rog să o iei ca atare. Ia-o că o experiență și învață din cele văzute și trăite. Poți fi bucuros dacă bagajul tău cultural și de istorie contemporană esteuropeana este mai bogat decât cel al britanicilor pe care i-ai întâlnit. Cu diplomație și tact
Prostia pe intelesul oricui by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82941_a_84266]
-
și cu versuri mai noi, dar la fel de percutante, care le vorbesc pușcăriașilor pe limba lor. Cei care refuză să se resemneze în fața oceanului cenușiu aleg să îmblânzească betoanele, fie acoperindu-le suprafețele cu un discurs alternativ, fie preluandu-le ca atare în muzică, dans, teatru sau cinema. În „Marilena de la blocul P7”, de exemplu, discursul cinematografic redeseneaza cu mare sensibilitate hartă unui „oraș al zeilor” românesc. Este un film care scoate, la propriu, emoție din piatră seaca. Un exemplu și mai
Bach la tot cartierul! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82976_a_84301]
-
blog în terenul de joacă a doi, trei ușeri. Incontinenta de idei nu se tratează, dar se sancționează. Calitatea acestor comentarii îi privește pe autorii lor. Lungimea lor îi privește/plictisește însă pe cititorii acestui blog și pe mine. Ca atare, voi impune o regulă de lungime a comentariilor: Nu am de gând să aplic această regulă retroactiv. Dar voi șterge de acum încolo și comentariile succesive ale aceluiași ușer care, însumate, depășesc 2000 de caractere. Așadar, Eu am o propunere
Scurt, stimabile! Daca ma iubesti… by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83027_a_84352]
-
și mai veke de atât,vezi ella fitzgerald,quincy jones,miles davis sau marvin gaye.masurati-va cuvintele și dacă tot vreți să dați impresia de intelectuali rebeli,care nu acceptă modul de viață al unora aunci purtati-va ca atare și mergeți în locurile respective pt că vă place muzica de acolo,sau cum arata sau și mai important cu cine sunteti.daca nimik din toate acestea nu vă place atunci nu mai mergeți și gata.nimeni și nimik nu
M-a luat Gaia by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82997_a_84322]
-
unanim...deja e enervanta euforia generală de crăciun și celelalte, astfel că nu mai poati să ai liniște măcar acum. bine, eu am și o concepție ciudată asupra a ce înseamna crăciunul, în speță nu prea iau semnificațiile religioase ca atare... în fine, articolul pare foarte pertinent, ca un semnal de alarmă în perioada asta. apropos de perioada asta, va mai fi vreo comemorare pentru eroii revoluției, cum a fost anul trecut? Da, decembrie nu prea mai e foarte sincer cu
Decembrie sincer by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83026_a_84351]
-
măsoară utilitatea inteligenței ori rostul învățării în chenzine și diplome? cu siguranță nu foarte de mult dar, apropos, in ce se măsoară utilitatea? un răspuns pe bune zice că în nimic; nici n’aș putea pune degetul pe utilitatea ca atare, cum nici tu nu poți pune mana pe’un fruct (hegel dixit), dar știi că o portocală îți poate stinge la o adică, setea; așadar se măsoară utilități, nu “utilitatea”; în funcție de ce tip de utilitate e vorba, se găsesc și
Supradoza de studii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83062_a_84387]
-
prin extensie, întreaga existență constituită deja, ca pe o sursă inepuizabilă de forme și de imagini prin care creația se autocelebrează și trăiește o continuă stare de beatitudine. Răspunzînd acestui dar al creației dumnezeiești, chiar dacă neidentificată în mod explicit ca atare, pictorul se comportă el însuși ca un oficiant, ca o conștiință în plin exercițiu jubilatoriu, și privește totul filtrat prin lumina infailibilă a unei incontinente stări de grație. Această creație solară, atentă la cea mai mică vibrație a materiei și
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14681_a_16006]
-
a Common Language for Women in the Integrated Circuit din lucrarea A Manifesto for Cyborgs: nu are nici în clin, nici în mânecă cu utopia, se referă (foarte sumar) la un segment precis din cyborg fiction (cel feminist) și ca atare afirmația din citatul respectiv e departe de a circumscrie tendințele acestei specii literare. De altfel, intenția explicită a autoarei și miza textului e de a demonstra că cyborg gender e o întrupare/imagine (embodiment) care ar putea fi - dacă femeile
Utopia/distopia bibliografică by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14691_a_16016]
-
numai de bine, ca despre morți, despre clovnii albi e mai greu de vorbit: îndefinitiv, toți scriitorii care n-au jucat tontoroiul pecerist au fost, mai mult sau mai puțin, doar critici ai unor aspecte, și nu ai sistemului ca atare. Pe de o parte. Pe de alta, există scriitori pe care dl Grigurcu îi opune (nu pentru prima oară) celor din "curentul principal", precum Dimov, M. Ivănescu, Brumaru, Mugur etc., părînd a-i considera o categorie diferită. Nu cumva au
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14686_a_16011]
-
amantul soției, are cu acesta o conversație incredibilă ("Cîți ani ai?", "Și cum vă merge?" ș.a.m.d.), i se face rău, îl omoară pe tînăr din două mișcări repetînd obsesiv - "mă simt rău". în fond, însă, nu faptele ca atare ne deranjează, ci modul în care filmul dobîndește prin acest episod nota unui soi de lecție moralizatoare. Nu există finețe, nu există subtilitate, nu există dramă la urma urmei căci scena ca atare sună artificial de la bun început. Incredibilul s-
Dramele și comediile zilelor noastre by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/14702_a_16027]
-
rău". în fond, însă, nu faptele ca atare ne deranjează, ci modul în care filmul dobîndește prin acest episod nota unui soi de lecție moralizatoare. Nu există finețe, nu există subtilitate, nu există dramă la urma urmei căci scena ca atare sună artificial de la bun început. Incredibilul s-a instalat în vreme ce emoția a fost uitată de dragul educației. Să mai amintim și că încheierea se desfășoară (parcă spre a confirma cele de mai sus) la un semafor unde, în mașină, cei doi
Dramele și comediile zilelor noastre by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/14702_a_16027]
-
circumstanță. A omite ori a ignora un eveniment ce ține de borna indicatoare a vieții, întâlnită la intervale regulate, în existența unei personalități proeminente este însă un fapt regretabil, chiar impardonabil, fie și numai pentru că a consemna (și sublinia!) o atare aniversare face parte, dacă nu din normele deontologice, cel puțin din zestrea de înțelepciune a presei noastre. Mai ales că înțelepciunea este printre puținele lucruri de preț pe care soarta nu ți le poate răpi. Ca, de altfel, și credința
Muzica cea de toate zilele: Maestrul la 75 de ani by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14733_a_16058]
-
am ajuns să asist la scurta operă a lui Boris Blacher, Die Flut (după o nuvelă de Guy de Maupassant), în piscina fostelor Băi orășănești de pe Oderberger Strasse, din Prenzlauer Berg. Indiferent de destinația viitoare a acestor băi (închise ca atare din anul 1986 și planificate a intra în reparații capitale în 2003), iată că au găzduit Fluxul lui Blacher, operă radiofonică a anului 1946, care se desfășoară în timp real (cca 40 de minute). Am regretat, o dată în plus, faptul
Jurnal berlinez (1): Operă în piscină by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14732_a_16057]
-
vocală de sprijin, is), iar sînt vine din sînt, persoana a treia plural a verbului. (Origine mult mai probabilă decît sintunt propusă ulterior de Al. Rosetti.) Cum se poate observa, toata chestiunea latinității e oțioasa. Rămîne aceea a caracterului ca atare al ortografiei noastre: fonetica sau etimologica? De la Maiorescu s-a impus tendința fonetica. Spre binele scrierii, zic eu. E nepractic să scriem în două feluri același sunet. Tocmai partizanii lui a din a ne silesc, indefinitiv, la asta: căci și
Cum scriem by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14761_a_16086]
-
să încheie acorduri asemănătoare aceluia încheiat de România cu Statele Unite, fără a li se reproșa lipsa de loialitate sau, cazul României, că n-a ținut seamă de Uniunea Europeană. Diplomația autohtonă a înregistrat cu acest prilej un succes remarcabil, înregistrat ca atare de ziarele centrale. într-un sondaj de opinie realizat de IMAS și citat de mai toate ziarele din București, CVTudor și partidul său au început să scadă, ceea ce, potrivit opiniei experților, ar dovedi că CVT a întins prea mult coarda
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14738_a_16063]
-
să se bănuiască o înclinație către mizerie și decădere, altminteri de exclus. Neîndoielnic, nepotrivitul și urîtul prieteșug cu Gorică îl neagă clar Povestitorul atunci cînd spune "nimic țigănesc". Cuvîntul revine, de altfel, tocmai cu referire la Pirgu. Balcanic - cuvîntul ca atare - nu apare decît o singură dată în roman, în această exclusivă negație legată de numele lui Pașadia. Balcanică putea fi la acesta în primul rînd ascendența. Și e una întunecată, cu sînge bolnav, afurisită să nu se poată smulge din
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
care, deși a fost timp de secole al doilea mare oraș al imperiului britanic, nu mai trecea de nivelul unei provincii generatoare de bovarisme. Galeria dublinezilor descinde din lumea manufacturilor, micilor meseriași, a tinerilor care se obișnuiesc cu realitatea ca atare, cu foarfeci gata să îi transforme într-un gard viu. O incredibilă maturitate pune stăpânire pe toți, peste toate, în discuții, în hotărâri. Poveștile despre dominația politică britanică și tirania catolică - cum spunea chiar Joyce, "preschimbă pîinea în artă". Dezamăgirile
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14859_a_16184]
-
duratei vii, concrete, calitative, de esență spirituală, sfidătoare a generalităților oneroase, care girează viul artistic, împărtășită în mod declarat de coechipierul criticului în discuție, Vladimir Streinu. Bineînțeles, nu sînt evitate obiecțiile de care se izbea (și se mai izbește!) o atare mutație a poeziei, ce, refuzînd adaptarea la un context inert, reclamă, invers, adaptarea unui public specializat la limbajul novator. Reprezentanții unei arte sociale, etnice sau de clasă, văd în această evoluție a lirismului o aberație și un pericol, întrucît, disociindu
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
a sărit ca ars cînd a citit într-un interviu al meu că operele literare ies treptat din actualitate ca să devină obiect de studiu. Mă amuză această naivitate jucată ca o feciorie intelectuală. Nu mai auzise colegul meu de o atare discriminare? I se părea defavorabilă clasicilor, răpindu-le obligația de a rămîne modele? Lucrul sigur este că interpreta ideologic o simplă constatare, ca și cum ea ar aduce atingere prestigiului marilor valori. În realitate, experiența ne arată că toate valorile suportă o
Actualitatea lecturii și studiul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14890_a_16215]
-
de paradigmă" ("bănuite" spre a fi cât mai exacți) pentru dimensiunea simbolică a scenei publice: "suntem pe cale să ieșim din lumea lucrurilor citite pentru a intra în lumea lucrurilor văzute". în acest sens, dar în alți termeni, astăzi (noțiunea ca atare este destul de elastică...) suntem martorii (nu neapărat fericiți) ai unei posibile substituții esențiale: homo sapiens este tête-à-tête cu homo videns, și acesta din urmă e pe cale să ocupe, la modul copios, spațiul simbolic. [...] Speculând în marginea acestui amplu, valid și
Spectacolul (de la A Cincea Roată) trebuie să continue! by Cristian Pătrășconiu () [Corola-journal/Journalistic/14860_a_16185]