KorAP: Find »[drukola/base=atelectazie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 ...7 >

164 matches

Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123

curent (V.C.Ă de 10 ml/kg; 5. ajustarea frecvenței respiratorii pentru menținerea unei PaCO2 = 40mmHg. Dacă hipoxemia persistă se recurge la: 1. aplicarea unei presiuni pozitive la sfârșitul expirului (PEEPĂ de 5-15 cm H2O în plămânul dependent, pentru prevenirea atelectaziilor și ameliorarea C.R.F. prin recrutare alveolară; 2. insuflarea de O2 100% cu un debit de 2-5 litri pe minut în plămânul colabat; 3. verificarea condițiilor operatorii compresiunea pe sistemul cav inferior sau pe atriul drept pot determina scăderea bruscă a

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
alveolară - prin depresia centrului respirator determinată de acțiunea reziduala a drogurilor anestezice, prin tulburări de funcționalitate a musculaturii respiratorii prin incizia chirurgicală sau efectul rezidual al blocantelor neuro - musculare, prin durerea postoperatorie; 2. alterarea raportului ventilație / perfuzie și șunt intrapulmonar; atelectazii pulmonare localizate sau difuze determinate de obstrucția bronșică sau scăderea capacității reziduale funcționale, embolia pulmonară precoce postoperatorie, pneumotoraxul postoperator, infecțiile pulmonare postoperatorii prin suprainfecția unor zone de atelectazie sau microaspirație, edemul pulmonar acut cardiogen sau noncardiogen. Pentru recunoașterea precoce a

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
musculare, prin durerea postoperatorie; 2. alterarea raportului ventilație / perfuzie și șunt intrapulmonar; atelectazii pulmonare localizate sau difuze determinate de obstrucția bronșică sau scăderea capacității reziduale funcționale, embolia pulmonară precoce postoperatorie, pneumotoraxul postoperator, infecțiile pulmonare postoperatorii prin suprainfecția unor zone de atelectazie sau microaspirație, edemul pulmonar acut cardiogen sau noncardiogen. Pentru recunoașterea precoce a hipoxemiei se recomandă monitorizarea continuă în perioada post operatorie imediată a saturației arteriale în O2, în special la pacienții ce prezintă factori de risc suplimentari (vârsta înaintată, obezitate

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
APARATUL RESPIRATOR 1. reducerea voluntară a mișcărilor respiratorii prin mecanism reflex; 2. modificarea modelului respirator: respirații superficiale, scăderea volumului curent și a capacității reziduale funcționale; 3. inhibarea tusei cu retenție consecutivă de secreții 4. disfuncție diafragmatică mediată reflex CONSECINȚE: 1. atelectazii pulmonare 2. risc de suprainfecție pulmonară 3. hipoxemie 4. creșterea consumului de O2 la nivel respirator Tabel: 13: Modificările postoperatorii la nivelul aparatului respirator și consecințele acestora Durerea postoperatorie după intervențiile chirurgicale în regiunea abdominală superioară și toracică au o

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
Funcția pulmonară poate fi optimizată prin stim spirometrică, folosirea bronhodilatatoarelor și reabilitarea fizică. Aspirația cronică nocturnă datorată obstrucției esofagiene poate fi înlăturată prin spălare preoperator. Controlul durerii, provocate de inciziile extensive și care limitează ventilația poate preveni scăderea ventilației și atelectazia postoperatorie: trebuie luată în considerare analgezia epidurală toracică controlată. Incizia diafragmului poate afecta mișcările acestuia iar limfadenectomia extensivă poate afecta drenajul limfatic al alveolelor pulmonare, determinând o formă de edem pulmonar. Vor fi încurajate pentru curățirea secrețiilor bronșice respirația profundă

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262

similare cu cele din abcesul piogenic - examen coproparazitologicidentifică ouă sau paraziți (trofozoiți) În15 % din cazuri - serologia - hemaglutinarea indirectă - aproape constant pozitivă (95%); imunofluorescența indirectă etc. - determinarea anticorpilor antiamoebieni circulanți este pozitivă la 90-95% din pacienți;examenul radiologic toraco-abdominalascensiunea diafragmului drept, atelectazii, revărsate pleurale echografia evidențiază o leziune rotundă ce deformează capsula, fără ecouri la nivelul peretelui, cu conținut hipoecogen neomogen;computer tomografia este cea mai fidelă explorare stabilind diagnosticul pozitiv și diferențial cu abcesul piogenic; - aspirația: relativ inofensivă, aspect de „pastă

Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
enzime; congestie peritoneală; pete de citosteatonecroză; hematoame; perforații de organe cavitare. Retroperitoneal sunt adesea prezente fuzeuri necrotico-hemoragice ce ocupă frecvent șanțurile parietocolice, rădăcina mezenterului sau Întregul retroperitoneu. Extraabdominal pot fi prezente următoarele modificări: revărsat pleural bogat În enzime; congestie pulmonară, atelectazie; revărsat pericardic, leziuni de miocardită; edem cerebral, hemoragii, necroză Ț modificări identice cu cele din pancreas; degenerescență mielică; măduva osoasă Ț necroză grăsoasă; țesutul celular subcuanat Ț necroză grăsoasă; articular Ț necroză, lichid. CLINICA Durerea abdominală, greața și vărsăturile sunt

Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
Corola-publishinghouse/Science/301_a_586

și pacientul începe să aibă un tip particular de respirație întretăiată. Aceste semne implică o creștere a cantității de mucus în căile respiratorii și anunță iminența sufocării. Poate fi necesară asistarea mecanică a ventilației. Uneori, în accesele astmatice pot apărea atelectazii, prin uscarea și îngroșarea secrețiilor din căile respiratorii. Alte complicații, precum pneumotoraxul spontan și/ sau pneumomediastinul, sunt rare. Mai puțin caracteristic, un pacient astmatic poate acuza episoade intermitente de tuse seacă, neproductivă sau de dispnee la efort. Când sunt examinați

ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU (2012) [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469

și PaCO2. În cazurile cu amputări respiratorii mai mari de 40% sunt indicate explorări suplimentare cum ar fi cateterismul cardiac simplu sau cu sondă dublă cu balonaș, scintigrafia pulmonară. În afara scurtcicuitului vascular congenital, întâlnit în insuficiența pulmonară prin șuntaj, în atelectaziile masive, obstrucțiile bronșice, bronșiectazii există anastomoze între arterele pulmonare și arterele bronșice. Tratamentul constă în extirparea chirurgicală a teritoriului bolnav, cu reducerea sau desființarea șuntului cu rezultate foarte bune postoperator. BK negativ la examenul direct și la culturi, este indicat

Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598

cu atât probabilitatea ca să fie simptomatică este prezentă. Cele mai frecvente simptome sunt tusea cronică, durerea toracică și dispneea. Durerea toracică apare mai frecvent la cei la care tumora rezultă din pleura parietală. Ocazional, tumorile mari determină compresia bronșiilor, determinând atelectazie sau rareori, hemoptizii. Sindroamele paraneoplazice apar mai frecvent la pacienții cu tumori mari. Osteoartropatia hipertrofică pulmonară este cel mai frecvent sindrom paraneoplazic, apărând la 22% dintre pacienți, în special la cei cu tumori cu diametrul peste 7 cm. Acești pacienți

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
La examenul radioscopic, deplasarea opacității odată cu respirația sau cu schimbarea poziției corpului este sugestivă pentru tumorile fibroase pleurale localizate pediculate. Opacitatea radiologică poate mima o tumoră cu origine parenchimatoasă sau mediastinală, iar leziunile mari pot simula un hemidiafragm ridicat [11]. Atelectazia pulmonară asociată este prezentă în 20% dintre cazuri. Majoritatea leziunilor ocupă sau se extind în hemitoracele inferior [8]. Tomografia computerizată Tomografia computerizată este examinarea cheie, care arată mai clar dimensiunea și localizarea tumorii, și ajută la planificarea chirurgicală [15].Tipic

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
special când aceasta este mare. Cel mai frecvent, unghiul dintre tumoră și pleură este ascuțit, dar poate fi și obtuz (în special, în cazul tumorilor mici) (fig. 5.42, 5.43). Leziunea poate deplasa mediastinul și parenhimul pulmonar adiacent, producând atelectazie [11]. O pleurezie mică este prezentă la 6-37% dintre cazuri. Calcificarea apare în 26% dintre cazuri [15]. Pe tomografia computerizată cu substanță de contrast, leziunea captează mai mult decât țesutul moale datorită vascularizației sale bogate. Zonele de atenuare joasă sunt

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
caracteristicile citologice și imuno-histochimice cu constatările radiologice specifice [5, 16]. Diagnostic diferențial Diagnosticul diferențial preoperator se face, în esență, cu oricare leziune intratoracică, mergând de la carcinomul pulmonar până la sarcoamele intrapleurale. Localizarea paraspinală posterioară poate sugera o tumoră neurogenă sau o atelectazie rotundă. Localizarea anterioară sau mediană poate ridica suspiciunea unui timom, a unei tumori cu celule germinale sau a unui teratom [15]. Clinic, mezoteliomul pleural difuz și carcinomul pulmonar sunt cele mai importante diagnostice diferențiale. Din punct de vedere histopatologic, trebuie

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
opacitate hilară poate sugera afectarea ganglionilor limfatici sau extensia directă a tumorii în mediastin (mai frecvent). Din aceleași cauze poate apare lărgirea mediastinului. Metastazele pulmonare se evidențiază radiologic ca multipli noduli pulmonari dificil de diferențiat de masele pleurale sau de atelectazia rotundă. Implicarea pulmonară difuză este foarte rară, fiind raportat un singur caz de mezoteliom manifestat ca boală miliară bilaterală difuză. Rareori sunt prezente calcificări hepatice masive datorate calcificării distrofice ale focarelor de metastaze hepatice de mezoteliom [30]. Tomografia computerizată Este

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608

devin evidente în primele 14 zile. Diagnostic paraclinic Extrem de important este examenul CT toracic în stabilirea diagnosticului pozitiv de mediastinită postoperatorie, deoarece manifestările clinice (dispnee, febră, tahicardie) pot fi atribuite greșit bolii cardiace de bază sau unor complicații pulmonare, ca atelectazia. Astfel, pledează pentru un diagnostic pozitiv: comunicarea dintre spațiul retrosternal și cel presternal, pierderea integrității țesutului gras retrosternal, mase amorfe localizate în același țesut grăsos. Trebuie avut în vedere că bule de gaz se pot întâlni în spațiul retrosternal până la

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
unui hematom. Examenul CT este extrem de valoros dar nu poate înlocui explorarea plăgii operatorii. Tratament Se instituie inițial tratament antibiotic cu spectru larg și ulterior țintit în funcție de rezultatul examenului bacteriologic. Trebuie avută în vedere terapia durerii pentru a preveni, astfel, atelectazia și bronhopneumonia. Tratamentul chirurgical depinde de durata infecției, de gradul de afectare a structurilor mediastinale și nu în ultimul rând de experiența echipei chirurgicale. În cazul dehiscențelor sternale simple fără semne de infecție se recomandă sternorafia iterativă. Probele biologice din

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601

litri. Toracele este retractat (toracoplastie fiziologică), plămânul cu volumul diminuat, iar scizurile sunt blocate. Leziunile bronșice sunt polimorfe mergând de la stenoze până la supurații, bronșiectazii și fistule (fig. 6.48). Adenopatiile sunt mari, cazeificate, fibroase sau calcificate, generatoare de stenoze bronșice, atelectazii, bronșiectazii și fistule. Zonele de distrucție sunt în unele cazuri colonizate de fungi (cel mai des de Aspergillus fumigatus). Aspergiloza poate fi sursa unor hemoragii dramatice (fig. 6.49). Clinica PDT poate fi uneori săracă, dar de cele mai multe ori este

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
PDT este descoperit chiar la prima internare. Trebuie excluse în primul rând celelalte cauze care pot genera distrugerea unui plămân: supurațiile pleuro-bronho-pulmonare și hidatidoza complicată, fibrotoraxuri posttraumatice și pleureziile grave. Mai pot fi luate în discuție tot în cadrul diagnosticului diferențial: atelectaziile totale produse prin stenozele de bronhie primitivă, de diverse origini, ca și tumorile pleurale difuze și mult mai rar tumorile mediastinale. Tratamentul PDT este chirurgical în perioadele de stabilizare ale procesului tuberculos. Intervenția de elecție este pleuro-pneumonectomia și este grevată

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
succesive va fi investigat în amănunțime prin CT cu rezoluție înaltă. Această explorare de finețe poate descrie semne sugestive pentru benignitate (calcificări, densități de țesut adipos) permițând scoaterea cazului de sub urmărire, poate preciza diagnosticul unor afecțiuni benigne nechirurgicale (malformații arterio-venoase, atelectazia rotundă, infiltratul Loeffler etc.) sau poate încadra nodulul în categoria acelora cu diagnostic incert. Și aceste leziuni incerte au fost categorisite în funcție de probabilitatea de a fi un cancer în: grad mare de suspiciune clinico-radiologică, grad mediu și grad redus. Mai

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604

solidă, neregulată, de dimensiuni variabile, în general omogenă, cu o suprafață de secțiune cenușie sau albicioasă. Suprafața endobronșică este tipic ulcerată. Prin creșterea endobronșică poate realiza obstrucția parțială sau completă a lumenului bronșic, astfel încât se întâlnesc frecvent aspecte patologice ca atelectazia, bronșiectaziile secundare și supurațiile pulmonare retrostenotice. Dezvoltarea extrabronșică produce infiltrarea tumorală a parenchimului pulmonar pe distanțe variabile. Carcinomul cu localizare periferică are un aspect dur, neregulat și poate să prezinte o demarcație netă de țesutul pulmonar înconjurător. Suprafața de secțiune

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
ce pot fi sistematizate astfel: bronhopulmonare; intratoracice, dar extrapulmonare; extratoracice nemetastatice; extratoracice metastatice și generale nespecifice [21, 48]. Simptomele și semnele bronhopulmonare se datorează cel mai frecvent iritării, ulcerării sau obstrucției parțiale sau totale a bronhiei, sau pot fi rezultatul atelectaziei sau sindromului supurativ retrostenotic. Simptomele și semnele intratoracice, dar extrapulmonare, rezultă din procesul de creștere a formațiunii tumorale, fiind produse fie prin extensia directă a procesului tumoral la structurile intratoracice, fie prin metastazarea în limfoganglionii mediastinali. Ele apar la 15

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
semnifică parcurgerea deja a 3/4 din istoria ei naturală. Totuși, imaginea radiologică toracică apare modificată cu aproximativ 6-7 luni înainte de apariția primelor manifestări clinice de boală [52, 53]. Modificările radiologice sunt determinate de tumora propriu-zisă, de modificările pulmonare secundare (atelectazie, infecție), de extensia neoplazică la celelalte structuri intratoracice. Imaginile variază în funcție de localizare, tipul celular, timpul de la apariția procesului tumoral. În evaluarea radiologică a unui pacient cu CBP, esențială este descoperirea semnelor radiologice precoce, care să permită un diagnostic în primele

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
d. infiltrație nodulară de-a lungul unui vas sanguin;e. aspect de infiltrație segmentară (pneumonită); f. opacitate tringhiulară apicală, cu extensie spre hil;g. masă mediastinală (mai rar);h. lărgirea unui hil pulmonar;i. emfizem segmentar sau lobar obstructiv;j. atelectazie segmentară. Ulterior apar manifestările radiologice clasice, când diagnosticul se pune mai ușor, dar prognosticul este mai întunecat. Cele mai frecvente imagini sunt: opacitate cu caracter tumoral localizată periferic (40%), tumoră hilară (20%), atelectazia (14%) (fig. 6.93 a,b, fig

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
i. emfizem segmentar sau lobar obstructiv;j. atelectazie segmentară. Ulterior apar manifestările radiologice clasice, când diagnosticul se pune mai ușor, dar prognosticul este mai întunecat. Cele mai frecvente imagini sunt: opacitate cu caracter tumoral localizată periferic (40%), tumoră hilară (20%), atelectazia (14%) (fig. 6.93 a,b, fig. 6.94 a,b). Imaginea radiologică poate sugera tipul histologic. Astfel, în carcinomul epidermoid sunt mai frecvente aspectele de pneumonită obstructivă și atelectazie pulmonară, datorită predominenței localizării centrale. Cavitația este frecventă în leziunile

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
opacitate cu caracter tumoral localizată periferic (40%), tumoră hilară (20%), atelectazia (14%) (fig. 6.93 a,b, fig. 6.94 a,b). Imaginea radiologică poate sugera tipul histologic. Astfel, în carcinomul epidermoid sunt mai frecvente aspectele de pneumonită obstructivă și atelectazie pulmonară, datorită predominenței localizării centrale. Cavitația este frecventă în leziunile periferice. În adenocarcinom apar cel mai frecvent opacități tumorale periferice, cu cavitație mai rară, cu prelungiri stelate în parenhim. În carcinomul cu celule mici apar în 78% din cazuri aspecte

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]