555 matches
-
dacă, după cum am spus, trebuia ca poporul lui Israel să fie sclav în Egipt pentru ca virtutea lui Moise să fie cunoscută; și dacă pentru a cunoaște spiritul măreț al lui Cirus trebuia ca perșii să fie asupriți de mezi și atenienii risipiți pentru ca Teseu să-și arate marile lui merite; tot astfel acum, cînd vrem să ne dăm seama de însușirile unui spirit italian, înțelegem că Italia trebuie să fi ajuns în situația extremă în care o vedem astăzi; trebuia ca
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
vrem să ne dăm seama de însușirile unui spirit italian, înțelegem că Italia trebuie să fi ajuns în situația extremă în care o vedem astăzi; trebuia ca ea să fie mai sclavă decît evreii, mai înrobită decîtperșii, mai risipită decît atenienii; trebuia să fie fără conducător, fără orînduire, învinsă, jefuită, sfîșiată, cotropită și să fi îndurat nenorociri de tot felul. Și cu toate că pînă astăzi s-a arătat într-adevăr cineva care părea că aduce o rază de speranță, încît să poată
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
viteji și îndrăzneți, aceștia vor fi periculoși pe timp de pace, după ce au servit în război. Republicile s-au ridicat mai totdeauna din prăpastia tiraniei pe culmile libertății și tot așa, aproape toate au recăzut de la libertate în sclavie. Aceiași atenieni care, pe timpul lui Demostene, îl umileau pe Filip de Macedonia, s-au ploconit în fața lui Alexandru. Aceiași romani care urau regalitatea, după expulzarea regilor au suportat cu răbdare, peste cîteva secole, toate cruzimile împăraților lor. Aceiași englezi care l-au
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
și întrepid, vei face poporul virtuos ca tine, vecinii vor dori să te imite, iar cei răi vor tremura. CAPITOLUL XVI [Despre dărnicie și economie] Doi sculptori celebri, Fidias și Alcamene, au făcut, fiecare, o statuie a Minervei, dintre care atenienii au voit s-o aleagă pe cea mai frumoasă, pentru a fi așezată în vîrful unei coloane. Amîndouă fură prezentate publicului: aceea făcută de Alcamene a obținut sufragiile, despre cealaltă s-a spus că era prea grosolan lucrată. Fidias nu
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
sau suflul crivățului le omoară. Nimic nu face mai celebră o domnie decît artele care înfloresc la adăpostul ei. Secolul lui Pericle este tot atît de faimos prin marile genii care trăiau la Atena, cît prin războaiele mari pe care atenienii le-au purtat atunci. Secolul lui Augustus este mai cunoscut prin Cicero, Ovidiu, Horațiu, Vergiliu și ceilalți, decît prin persecuțiile acestui crud împărat care, pînă la urmă, datorează o mare parte a reputației sale lirei lui Horațiu. Cel al lui
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Acropole oamenii vor putea înălța, probabil, un Acropole aidoma celui din antichitate. Dacă ar învia, Pericle s-ar simți, cu siguranță, acasă, între zidurile sale. Ar putea reface atunci oamenii chiar și stânca din apropiere de pe care le-a vorbit atenienilor Sfântul Apostol Pavel, iar Pericle, cu ochii în zare, îl va aștepta pe acesta să apară, dintr-o clipă în alta, pentru a-i mai binecuvânta încă o dată secolul de aur. Dar niciodată, nicio tehnologie, nicio minune din lume nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
prima vedere. Scurtă radiografie a unei națiuni asistate / 25 Apendice: Domnului Sugiyama nu-i place mâncarea olandeză / 27 Homo ethicus și contradicțiile sale / 29 Ipocrizii de sezon / 31 Universalitatea și farmecul nebuniei / 33 Nihilismul activ sau iluzia sinuciderii / 37 Avatarul atenianului Socrate / 43 Fuji-san ga mieru... / 45 Mita ca reflex al unui popor colonizat / 49 Milițian român și polițist nipon (piesă în două tablouri, cu un epilog) / 53 Etosul muncitorului constructor / 57 Licoarea magică și sensul contemplației / 59 Nirvana vs. anarhie
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
Nu-mi rămâne decât să sper că tot mai puțini oameni vor alege să capituleze, amintindu-și, poate, și de cinicul dicton al lui Dadan Karambolo, mafiotul creat de Emir Kusturica: "moartea, din orice moment ar începe, este eternă". Avatarul atenianului Socrate Teroarea... teroarea.... Kurtz/Marlon Brando, Apocalypse Now În ziua de 11 octombrie 1947, la vârsta de treizeci și trei de ani, se stingea din viață judecătorul Yoshitada Yamaguchi. Moartea sa nu era însă una obișnuită: tânărul sucomba din cauza malnutriției. Precum arată
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
1980 a reparcurs traseul celebrilor 10000 de luptători greci din secolul V a.C. ) și din identificarea pe teren a unor vestigii istorice în 1999. În plus, cum recunoaște scriitorul italian în ampla notă postpusă romanului, a preluat faptele din jurnalul atenianului Xenofon, Anabasis, participant la evenimentele consemnate, chiar și în calitate de comandant, atras fiind mai mult de arta militară și de neprevăzut decât de învățăturile maestrului său Socrate. Bogatei informații etnografice a luptătorului și memorialistului antic, fundamentală pentru reconstituirea cotidianului și atmosferei
Premii literare italiene în 2008 by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/7606_a_8931]
-
asasina, mâine... poimâine... peste opt zile... Îi fascinează alandala trădătorul... Pierre ăsta seamănă cu maică-sa, la fizic și la moral deopotrivă, e lucru cert... Însă ea arăta mai bine decât el la trăsături, mai fină, mai armonioasă... Eu sunt atenian, sunt pretențios cu fizicul... Moralul Doamne ferește nu mă preocupă... Pe când la ei grija lor e moralul, dovadă că toți vor să mă ucidă... nu în mod special Clémence! fiu-său! toți!... sub un pretext sau altul, războiul în momentul de
Louis-Ferdinand Céline by Irina Negrea () [Corola-journal/Journalistic/4938_a_6263]
-
sângeroase, agitația străzii din marile orașe, discursul unui politician în fața mulțimilor adunate în piața publică, calamități naturale. Mai târziu, imaginile de ansamblu sunt înlocuite cu altele în prim plan. Atenția privitorilor este atrasă de întâlnirea dintre generalul spartan și cel atenian care pun la cale atacul comun împotriva orașului Delphi și spectacolul manevrelor, cu atenție la efectul vizual menit să-i impresioneze pe localnicii mari amatori de spectacole adunați ca la teatru. Ulterior, ecranul este ocupat de conclavul dintre spionii care
Oracolul dereglat by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5241_a_6566]
-
sa de a rămâne în sanctuarul Pythiei, acum lumea nu mai merge la întâmplare, căci totul pare condus de o mână sigură, totul pare să se îndrepte spre un scop precis, anume forța și bunăstarea orașului Delphi. Amenințarea spartanilor și atenienilor a dispărut, dușmanii nimicindu-se între ei, Delphi a ajuns să dirijeze întregul comerț de când se fac numai plasamente sigure, numai afaceri sigure care sporesc continuu prosperitatea orașului. Supremația nu mai e asigurată de forța militară sau de bogăție, ci
Oracolul dereglat by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5241_a_6566]
-
Naționalului din Timișoara). Prozatorul egiptean premiat anul acesta este Gamal El Ghitani (n. 1945), jurnalist din Cairo, autor a peste 70 de cărți scrise sub influența lui Naghib Mahfuz, al cărui discipol a fost. Premiile pentru poezie au fost acordate atenianului Mihalis Ganas (1944), deținător și al unui Premiu de Stat pentru Poezie în Grecia, și alexandrinului Fouad Taman (n. 1943). Lui Samouil Bisara, reputat traducător din Stratis Tsirkas și Kavafis, i-a revenit Premiul pentru traducere. Concertul susținut de Orchestra
„KAVAFEIA“ – ediția a 11-a by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/6608_a_7933]
-
înainte de proces, a declarat că nu crede că ar fi putut face acest lucru în cazul lui Socrate. "Socrate nu era un om care să facă compromisuri", a declarat Fitzgerald. Procurorul și-a pledat cauza, afirmând că verdictul dat de atenieni în urmă cu 2.400 de ani este privit azi ca o crimă împotriva gândirii libere pentru că povestea a fost spusă de Platon, discipolul lui Socrate, care nu poate fi considerat un martor obiectiv. Atenienii sunt acuzați pe nedrept. Platon
Socrate, rejudecat după 2.400 de ani. Vezi ce au decis juraţii by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/65062_a_66387]
-
afirmând că verdictul dat de atenieni în urmă cu 2.400 de ani este privit azi ca o crimă împotriva gândirii libere pentru că povestea a fost spusă de Platon, discipolul lui Socrate, care nu poate fi considerat un martor obiectiv. Atenienii sunt acuzați pe nedrept. Platon a prezentat doar varianta lui subiectivă", a spus Patrick Fitzgerald. Pat Collins, un alt procuror care l-a asistat pe Fitzgerald, a afirmat că lipsa de respect pentru zei era o faptă periculoasă în Grecia
Socrate, rejudecat după 2.400 de ani. Vezi ce au decis juraţii by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/65062_a_66387]
-
răzbunătoare, care pot pedepsi un întreg oraș pentru lipsa de respect a unui singur individ. "L-a persiflat pe Zeus. A zis despre lună că este o grămadă de gunoi. Să te iei de zei însemna un pericol real, pentru atenieni. Zeii au memorie și sunt ranchiunoși", a pledat Pat Collins. Juriul, format din mai bine de 1.000 de persoane care au luat parte la strângerea de fonduri, a dat verdictul vinovat în cazul filosofului. Judecătorul de caz, Richard Posner
Socrate, rejudecat după 2.400 de ani. Vezi ce au decis juraţii by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/65062_a_66387]
-
pentru intelectualitatea lor. Îmi vine fără voie, în memorie, și o altă „fișă", antică, de această dată. O scenă din teatrul din Atena, unde o delegație spartană a oferit locul unui bătrân. Aplauze. De unde și comentariul său sarcastic: „Văd că atenienii cunosc binele, dar numai lacedo-monienii îl practică". Andrei Pleșu... cunoaște binele, dar... Precizarea capitală este însă alta: aș vrea să fac foarte bine înțeleasă doar natura exactă a singurătății mele și totalitatea urmărilor sale. Pe toate planurile, culturale și sociale
Izolarea definitivă by Adrian Marino () [Corola-journal/Journalistic/6518_a_7843]
-
Iar Aristofan îl prezintă într-o piesă în chip de homosexual obscurantist și hrăpăreț, care stă pe acoperișul unei case, ca să pară mai aproape de cer, până când un elev ieșit din minți îi incendiază casa. A fost piesa un fiasco pentru că atenienii nu i-au gustat glumele? Sau pentru că Socrate a fost prezent la fiecare reprezentație, și a stat liniștit în public, demonstrând astfel diferența dintre el și caricatura de pe scenă? Sau are Nietzsche dreptate atunci când spune că prin Socrate a început
Alasdair Gray - Bătrîni îndrăgostiți by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6363_a_7688]
-
fără să-l strângă la piept și să-l sărute cu drag. Se minuna Apemantos și-l întreba de ce face asta. «Tare mi-e drag; căci odată și-odată, copilandrul acesta, știu eu bine, multe lacrimi îi va face pe atenieni să verse». Apemantos se potrivea la fire și la gusturi cu dânsul și de aceea se întâlneau uneori. Odată, la sărbătoarea morților, benchetuiau amândoi ei înde ei și Apemantos, încântat, exclamă: «Ce plăcut e, Timon, banchetul nostru!» Și Timon: Da
Magistratură și spirit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4728_a_6053]
-
cu dânsul și de aceea se întâlneau uneori. Odată, la sărbătoarea morților, benchetuiau amândoi ei înde ei și Apemantos, încântat, exclamă: «Ce plăcut e, Timon, banchetul nostru!» Și Timon: Da, de n-ai fi și tu!». Altă dată erau strânși atenienii la adunare. Timon veni și se sui la tribună se potoli îndată orice vorbă, toți se uitară cu mirare și așteptară s-audă ce-avea să spună. El zise: «Atenieni, am un locșor în oraș; acolo o crescut un smochin
Magistratură și spirit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4728_a_6053]
-
de n-ai fi și tu!». Altă dată erau strânși atenienii la adunare. Timon veni și se sui la tribună se potoli îndată orice vorbă, toți se uitară cu mirare și așteptară s-audă ce-avea să spună. El zise: «Atenieni, am un locșor în oraș; acolo o crescut un smochin unde s-au spânzurat până azi o mulțime de cetățeni. Mi-am pus în gând să fac pe el o casă și am socotit să dau de știre tuturor; că
Magistratură și spirit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4728_a_6053]
-
surprins de cât de puțini oameni s-au adunat, proiectul de lege anulează un acord de mai multe decenii din domeniul funcțiilor publice, unde concedierile sunt interzise", a declarat Voula Hadziathanasiadou, profesoară de gimnaziu venită să protesteze, în opinia căreia atenienii au profitat de weekendul însorit și de creșterea temperaturilor pentru a merge pe plajele din propierea capitalei. Adoptarea acestul proiect de lege este o condiție a UE, BCE și FMI, pentru continuarea alocării de fonduri către această țară supraîndatorată. Până în
Manifestații în Atena, împotriva restructurării sectorului public by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/56323_a_57648]
-
lui intitulat Evenimentul Socrate, la concluzii cel puțin ciudate. Mărturiile cu pricina sunt datorate lui Xenofon, discipol al lui Socrate, sofistului Polycrates și oratorului Lysias. Din capul locului, Ismard își declară partipris- ul: „Numai rezistând sirenelor platoniciene, putem înțelege de ce atenienii l-au condamnat pe Socrate”. El ne atrage atenția că Platon socotea că dreptul atenian nu avea criterii stabile. Or, susține Ismard, tocmai lipsa de criterii făcea ca dreptul atenian să fie cu adevărat democratic. Să citești și să nu
Vinovăția lui Socrate () [Corola-journal/Journalistic/3175_a_4500]
-
că decizia trebuie să aparțină înțelepților cetății, ceea ce ar dovedi din partea lui, mai zice Ismard, un elitism antidemocratic, o atitudine subversivă față de democrație. Două remarci: cei cinci sute care compun tribunalul nu reprezintă totalitatea cetățenilor Atenei (fie și numai a atenienilor liberi), așadar, pot fi considerați o elită și e cu atât mai rău pentru ei, dacă nu sunt înțelepți; apoi, nu orice problemă se cade supusă referendumului, cum pare a gândi Ismard, iubitor de tragere la sorți cum vedem, vinovăția
Vinovăția lui Socrate () [Corola-journal/Journalistic/3175_a_4500]
-
Studenților nr. 1298, București, Biblioteca. (Să nu fi restiuit eu cartea? Așa s-o fi cumpărat?)... Cert e că am considerat-o întotdeauna Biblia mea. Tot Bezdechi semnează și un studiu laborios, din care, pe vremea studenției mele, ghicisem că atenianul ar putea fi și primul prozator al Europei, - un literat, înainte de a fi divinul filosof. întâi că Bezdechi alege în traducerea sa titlul din original, Symposion, evitând cuvintele prea concrete... Ospăț... Praznic, oprindu-se la Banchetul, nume ce-l pune
Eros ori Ura (un Prozator) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10945_a_12270]