45 matches
-
din aceste celule, determinând modificări fenotipice în celulele spumoase (43). Studii recente au arătat efecte vasoconstrictoare importante și ale urotensinei II (UT II). Niveluri circulante crescute de UT II s-au evidențiat la pacienții cu diverse afecțiuni cardiovasculare, HTA, DZ, ateromatoză carotidiană (44). Activitatea UT II este legată de stimularea oxidării NADPH în peretele vascular și a acțiunii citokinelor inflamatorii (45). De asemenea, în patogenia aterosclerozei la diabetici s-a descris și participarea unor membri ai superfamiliei TNF-receptor (tumor necrosis factor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
mai severe, cu o incidență crescută a stenozelor > 75% și o frecvență crescută a atingerilor bi- și tricoronariene. În raport cu nediabeticii, diabeticii prezintă mai frecvent fisuri ale plăcii de aterom (evidențiate prin ecografie intravasculară), responsabile de obicei de apariția- angorului instabil. Ateromatoza coronariană determină în timp cardio- miopatia diabetică și IC. Interrelația macroangiopatiei coronariene cu neuropatia autonomă cardiacă se reflectă în: ‒ alterarea variațiilor fiziologice de frecvență cardiacă; ‒ modificarea intervalului Q-T; ‒tulburări de ritm; ‒pierderea percepției dureroase cauzată de atingerea fibrelor simpatice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
de diametru) - bifurcația arterei femurale comune (35-50% din cazuri), artera poplitee, iliace, aorta. Arterele membrelor superioare sunt implicate de 5 ori mai puțin decât cele ale membrelor inferioare. 2. Trombozele arteriale. În etiologia lor sunt implicate următoarele entități patologice: a) ateromatoza pe vase cu stenoze importante sau minime, dar cu placă ulcerată; b) anevrismele arteriale cu o localizare periferică c) alte leziuni vasculare neaterosclerotice: displazia fibromusculară, boala chistică adventicială, trombangeita obliterantă, boala Takayasu, arterita cu celule gigante; d) disecția arterială e
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
evidentă la nivelul septului interventri cular (tabelul 21.1). Din coroana arterială a inimii se desprind ramuri craniale atriale care formează anasto moze și ramuri caudale ventriculare care au caracter terminal și reprezintă suportul anatomic al ocluziei de etiopatogenie variabilă (ateromatoză, embolie, tromboză), cu necroza con secutivă a peretelui ventricular, echivalent anatomopatologic al infarctului miocardic. Odată cu înaintarea în vârstă, aorta și arterele coronare devin mai puțin compliante, ceea ce determină creșterea rezistenței vasculare periferice. Concomitent, se produc hipertrofia ventriculară stângă (HVS) și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
una sau ambele AR (385 cazuri, respectiv 34%). Modelul final este determinat de numărul și poziția arterelor-țintă și poate fi influențat de factori adiacenți cum ar fi vârsta pacientului, tipul de intervenție (circulație extracorpo-reală sau pe cord bătând), gradul de ateromatoză aortică calcifiantă și statusul valvular/ chirurgia valvulară. În vederea implementării celor mai eficiente grefe arteriale se impune cunoașterea unui număr variabil de tehnici anastomotice chiar în condiții de grefare complexă, ce recunosc grefele în Y (410 cazuri, respectiv 36%), anastomozele secvențiale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
superior stâng, gât sau mandibulă și pe prezența factorilor de risc cardiovascular clasici, fumat, hipercolesterolemie, diabet zaharat raportat la vârstă. Boala arterială periferică a fost diagnosticată pe baza indicelui gleznă-braț mai mic de 0,9 și confirmată de medicul cardiolog. Ateromatoza carotidiană a fost diagnosticată prin ecografie Doppler carotidiană dacă grosimea intimă-medie a peretelui carotidian a fost mai mare de 0,9 mm sau prin prezența plăcilor de aterom în alte teritorii precum bifurcația carotidiană sau la nivelul arterei carotide interne
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
precum și ponderea factorilor de risc cardiovascular implicați în procesul de ateroscleroză. Am determinat riscul de boală coronariană conform ghidului NICE exprimat în procente și l-am comparat cu riscul relativ de boală coronariană la pacienții ce asociau și modificări de ateromatoză carotidiană la ecografia Doppler carotidiană. Mi-am propus să demonstrez importanța ecografiei carotidiene în determinarea riscului de boală coronariană față de estimarea acestuia conform ghidului NICE și, de asemenea, rolul ecografiei carotidiene în evaluarea riscului de boală arterială periferică. În acest
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
CT sau RMN se poate utiliza Doppler-ul de artere renale, care dă informații legate de fluxul din artere, dar este foarte mult influențat de anatomia pacientului și de experiența operatorului. La vârstnici, cea mai frecventă cauză de stenoză renală este ateromatoza. Trebuie suspicionată această cauză la pacienții care dezvoltă creștere tensională peste 50 de ani, care au descrisă boala aterosclerotică la alt nivel, care au boala cronică de rinichi de cauză necunoscută sau la care apare un declin în rata filtrării
Revista Spitalului Elias by ANDREI ROŞU, ALEXANDRA NICORESCU, CARMEN-GABRIELA BARBU () [Corola-journal/Journalistic/92050_a_92545]
-
formele cu predominanța icterului: colestaza extrahepatică (litiazică, colangiocarcinom extrahepatic, ampulom Vaterian, tumoră duodenală, pancreatită cronică pseudotumorală) sau intrahepatică (ciroză biliară primitivă, colangită sclerozantă,hepatite medicamentoase forme colestatice);formele cu predominanța durerii impun diferențierea de ulcerul gastro-duodenal, pancreatita acută, pancreatita cronică, ateromatoza arterei mezenterice superioare, arterite abdominale, cancer gastric, tumori retroperitoneale;formele tumorale trebuie diferențiate de o multitudine de tumori abdominale: hepatice, splenice, ale colonului, intestinului subțire proximal, tumori renale, suprarenale, anevrisme aortice [8-13, 85]. Principala problemă de diagnostic diferențial o reprezintă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Şuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92186_a_92681]
-
fibrodisplazie fiind în general tineri, fără evidențe de ateroscleroză. În plus, stenoza este adesea unilaterală, localizată în treimea medie și distală a arterei, și mai rar în porțiunea proximală a arterei. În contrast leziunile stenozante aterosclerotice sunt asociate invariabil cu ateromatoză aortică (26). Evoluția progresivă este însoțită de complicații precum tromboză, dilatații anevrismale sau disecția arterei renale, leziuni prezente în mai mult de o treime din cazuri. Pierderea masei renale (mai mult de 0,5 cm din diametru bipolar al rinichiului
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
se ar avea un rol independent în apariția insuficienței cardiace. Alte studii mai recente au arătat că IMA la diabetici este asociat cu creșterea ulterioară a incidenței IC, comparativ cu subiecții nediabetici. Explicația ar consta în prezența unui proces de ateromatoză coronariană difuză, o mai mare incidență a bolii tricoronariene, asocierea disfuncției diastolice dar și sistolice la pacienții diabetici, depunerea de colagen în celulele miocardice și interstițial, având ca rezultat o rigidizare a peretelui ventricular și asocierea unor tulburări microvasculare difuze
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
tromb în câteva ore făcând dificilă o diferențiere angiografică. Este de suspectat embolia dacă sunt prezente puține vase colaterale iar ateroscleroza este puțin prezentă. Tromboza unei stenoze proximale produce un aspect arteriografic similar dar vasele colaterale sunt bine reprezentate iar ateromatoza este prezentă în segmentele adiacente. Stenozele arteriale: apar des la bifurcația arterelor mari, la emergența arterelor; pot fi scurte-întinse-etajate. Trombangeita obliterantă (boala Bürger) Arterele mari sunt normale arteriografic (tabel 5.7). Artere mici prezintă modificări filiforme, contur regulat, subțiere progresivă
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
tratamentului corect efectuat nu se însoțesc de consecințe vitale. Unele hipoglicemii, în special cele generate de sulfonilureice, pot fi extrem de grave, prelungite și greu de corectat la domiciliu necesitând spitalizare. La persoanele vârstnice și/sau la pacienții cu leziuni de ateromatoză ele pot atrage complicații cardiovasculare redutabile precum sindrom coronarian acut sau accident vascular cerebral. Există anumite situații patologice ce pot favoriza/agrava o hipoglicemie și anume: insuficiența renală și/sau hepatică, insuficiența hipofizară și/sau corticosuprarenală, aportul de băuturi alcoolice
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
hipertensiunii arteriale, se vor utiliza oricare dintre clasele de antihipertensive din arsenalul terapeutic, de elecție fiind inhibitorii enzimei de conversie și sartanii, în scopul reducerii valorii tensionale în jur de 130/85 mmHg. Macroangiopatia diabetică Principalele forme clinice de macroangiopatie (ateromatoză) sunt secundare atingerilor celor trei localizări importante: coronarian, cerebral și periferic, având ca manifestări clinice sindromele coronariene acute, accidentul vascular cerebral și arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare. Leziunile de ateromatoză (macroangiopatia diabetică) prezintă unele caracteristici la pacientul diabetic comparativ cu
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
130/85 mmHg. Macroangiopatia diabetică Principalele forme clinice de macroangiopatie (ateromatoză) sunt secundare atingerilor celor trei localizări importante: coronarian, cerebral și periferic, având ca manifestări clinice sindromele coronariene acute, accidentul vascular cerebral și arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare. Leziunile de ateromatoză (macroangiopatia diabetică) prezintă unele caracteristici la pacientul diabetic comparativ cu nediabeticii și anume: apar precoce, la persoane mai tinere, femeile sunt atinse de boală ca și bărbații, sunt de obicei mai severe și mai extinse, chiar dacă aspectul anatomo-patologic este comparabil
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
pentru infarct miocardic și 30% dintre decesele apărute în spital ulterior infarctului miocardic (8). Coronarografic, pacienții vârstnici prezintă leziuni mult mai extinse, afectare frecventă multicoronariană și mai multe calcificări coronariene. Evidențele unui infarct miocardic în antecedente, a modificărilor ecocardiografice, a ateromatozei carotidiene sau a unui indice gleznă braț scăzut au fost documentate la 22% dintre femei și la 33% dintre bărbați cu vârsta cuprinsă între 65 și 70 de ani și la 43% de femei și 45% de bărbați peste 85
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
fluxul arterial, spasmul supraadăugat ca și tromboza determină aproape constant obstrucția arterială cu consecința ei clinică ischemia acută traumatică. 12.4.2.1.2. Ruptura arterială Apare în contuzii violente sau luxații (rupturile traumatice); când peretele arterial prezintă leziuni de ateromatoză sau determinate de sifilis se produc rupturi arteriale spontane sau la traumatisme minime (fig.12.7 b.). Soluția de continuitate arterială are aspecte anatomice variabile de la rupturi și distrucții foarte mici până la întreruperi totale ale vasului care antrenează hemoragii importante
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
de unde și denumirea de artere coronare. Din coroana arterială a inimii se desprind ramuri craniale, atriale, care se anastomozează abundant, și ramuri caudale ventriculare, care, la om, au caracter terminal și reprezintă suportul anatomic, care, prin ocluzie de cauză variată (ateromatoză, embolie, tromboză) determină necroza peretelui ventricular, echivalentul clinic de infarct miocardic. * Circulația arterială a cordului Circulația arterială a inimii este asigurată de arterele coronare dreaptă și stângă (arteria coronaria sinistra et dextra), ramuri ale aortei ascendente. Există la nivelul terminologiei
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
auditive, somatosenzoriale, FO, CV, proba diplopiei. Investigații speciale - OCT (occular coherence tomography) - în cazul afectării nervului optic AVC sau AIT Investigații obligatorii - EKG, FO, ± CV, CT cerebral, examen eco-Doppler. Investigații suplimentare - evaluarea factorilor de risc serologici pentru ateroscleroză și/sau ateromatoză; - evaluarea riscului cardio-embolic - examen ecocardiografic, INR; - evaluarea sindromului de hipercoagulabilitate; - anticorpi specifici unor vasculite cu determinare cerebrală. Investigații speciale - RMN ± substanță de contrast, angio-RMN. Hemoragia subarahnoidiană Faza acută Investigații obligatorii - FO, CT cerebral, EKG. Investigații suplimentare - evaluarea factorilor de risc
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
V, proba diplopiei. 3. Investigații speciale - OCT (occular coherence tomography) - în cazul afectării nervului optic AVC sau AIT 1. Investigații obligatorii - EKG, FO, ± CV, CT cerebral, examen eco-Doppler. 2. Investigații suplimentare - evaluarea factorilor de risc serologici pentru ateroscleroză și/sau ateromatoză; - evaluarea riscului cardio-embolic - examen ecocardiografic, INR; - evaluarea sindromului de hipercoagulabilitate; - anticorpi specifici unor vasculite cu determinare cerebrală. 3. Investigații speciale - RMN ± substanță de contrast, angio-RMN. Hemoragia subarahnoidiană ● Faza acută 1. Investigații obligatorii - FO, CT cerebral, EKG. 2. Investigații suplimentare - evaluarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239799_a_241128]