40,921 matches
-
și pătimirile) lui statornice. T. Mușatescu intră în atenția literaților de profesie ca publicist la Rampa, Adevărul literar și artistic, Universul literar etc. Dar tocmai pentru că notorietatea dintîi i se clădise pe spuma ironiei și a comicului mai degrabă facil, atestarea ca scriitor de calibru mai întîrzie în dubiul concomitentului "este și nu este". Vitrinele toamnei, volumul său de versuri publicat în 1926 precum și schițele din Nudul lui Gogu (1927), îi dau ocazia lui Pompiliu Constantinescu să remarce "meșteșugul" tînărului autor
Februarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/14230_a_15555]
-
de acord cu americanii!» postat de «escu»" (ciuc.openlink.ro /antiprotv); Salut la toți! mișto topicul acesta!... începe să devină interesant topicul acesta!" (seductie.com). La o rapidă verificare statistică (cu Google), se obțin nu mai puțin de 1040 de atestări ale formei de plural (scrise fără cratimă) topicuri ("hai să punem topicuri inteligente!" - www.statistics.home.ro). Ne-ar putea consola faptul că preluări similare se produc și în celelalte limbi romanice: de exemplu în franceză ("J’aime bien créer
Topica și topicul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14284_a_15609]
-
sînt incredibil de pitorești și de numeroși (de ordinul cîtorva zeci), enumerarea lor transformînd pagina într-un adevărat text literar. Iată doar cîțiva: bărbînță, cîști, curupcă, gloabă, mortasipie, telalîc, ugeret, rusumat, tringhelt ș.a. Analiza acestor termeni este minuțioasă, în funcție de prima atestare, originea lor, răspîndirea geografică, tipurile de documente unde apare atestarea, pentru ce/cui/cine acordă respectiva răsplată etc.. încă de la început denumirile cu care operează cercetătoarea sînt strict definite pentru a se evita orice fel de confuzie: �vom vorbi nu
Despre strămoșii salariului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15016_a_16341]
-
zeci), enumerarea lor transformînd pagina într-un adevărat text literar. Iată doar cîțiva: bărbînță, cîști, curupcă, gloabă, mortasipie, telalîc, ugeret, rusumat, tringhelt ș.a. Analiza acestor termeni este minuțioasă, în funcție de prima atestare, originea lor, răspîndirea geografică, tipurile de documente unde apare atestarea, pentru ce/cui/cine acordă respectiva răsplată etc.. încă de la început denumirile cu care operează cercetătoarea sînt strict definite pentru a se evita orice fel de confuzie: �vom vorbi nu de angajare, ci doar de raporturi (ori relații) de muncă
Despre strămoșii salariului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15016_a_16341]
-
dezinfectez. Cre'că de aia n-am fost bolnavă" (Viața liberă = VL, 3349, 2000) - sau într-o antologie de enunțuri produse de politicieni: "Cre'că se găsea cineva să facă ordine în debandada aia" (VL 3538, 2001). Distribuția diferită a atestărilor nu e totuși foarte semnificativă: în paginile nonconformiste și în listele de discuții din Internet toate formele apar cu mare frecvență: "o greșeală poa'să-ți pună capăt carierei" (fil.unibuc); "ți-am zis, bre, da' cre' că nu ți-
Între "parcă" și "cre'că" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15049_a_16374]
-
e muzică neapărat pentru chef de chef" (VL 3510, 2001); există chiar o grafie aberantă cu apostroful în postpoziție: "eu de obicei nu prea citesc paginile astea "despre" și crecă' nu-s singurul" (ilisbar/despre). Nu am găsit decît o atestare - în aceeași categorie de texte - pentru tresă: "nu tuata lumea tresa fie uebdizainar" (learn.reflex).
Între "parcă" și "cre'că" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15049_a_16374]
-
Rodica Zafiu Cuvântul skandenberg nu e înregistrat de dicționarele noastre generale sau de neologisme; circulă însă (și dovada imediată o oferă atestările recente din Internet), ca denumire pentru o probă foarte populară de încercare a puterii, prin aducerea la orizontală a brațului adversarului - denumită în engleză armwrestling, în franceză bras de fer, în italiană braccio di ferro - și care în ultima vreme
Skandenberg / Skanderbeg by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15071_a_16396]
-
Skanderberg, Skanderbeg, Scan- derbeg, Skandenbeg, Skandenberg, Skenderbeu (ultimul, în albaneză). Nu am reușit să descopăr firul exact al evoluției semantice din română, dar mi se pare credibil ca aceasta să fie relativ recentă și oarecum accidentală. Particularitățile formei, lipsa de atestări și statutul actual a cuvîntului exclud o motivare tradițională și populară, balcanic medievală. Mi se pare mult mai probabilă explicația printr-o inovație familiar-argotică - eventual bazată pe o metonimie, poate pe o imagine care circula la un moment dat. Evocarea
Skandenberg / Skanderbeg by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15071_a_16396]
-
între limbile romanice probabil cea mai apropiată de română din punctul de vedere al permisivității): cuvîntul tecnicalità "detaliu tehnic", adaptat morfologic, e acceptat de edițiile recente ale unor dicționare (Zingarelli 1999, De Mauro 2000; ultimul îi notează și conotația peiorativă). Atestările românești actuale sînt destul de numeroase; cele care urmează sînt culese din Internet (din pagini pentru care am indicat adrese simplificate). La singular sensurile par a fi cele din limba-sursă ("caracter, aspect tehnic"): "nu le place grafica site-ului sau mai
"Tehnicalități" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15088_a_16413]
-
2001, luată în ansamblu, cu toate defectele ei de tehnicalitate care împiedecă anumite restituiri (...) este totuși un pas" (FRL = Forum "România liberă"); "să intrăm puțin dacă vreți în substanța, în funcționalitatea, în tehnicalitatea acestui proiect de lege" (mae/ presa). Cele mai multe atestări apar cu forma de plural a cuvîntului, care capătă adesea conotații depreciative, devenind un sinonim modern pentru vechile și familiarele chițibușuri sau chichițe: "majoritatea argumentelor în contra prezentate pe acest forum se reduc la "tehnicalități" irelevante" (FRL - 15.03.2002); "apropo
"Tehnicalități" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15088_a_16413]
-
din lista de forme destinate acestei funcții. Putem astfel observa că, în vreme ce dumneasa a ieșit practic din uz, celelalte pronumele compuse, formate cu genitivul pronumelui personal, se mențin destul de bine: în primul rînd dumnealui, care apare cu 1.690 de atestări în Internet, dar și dumneaei (476 de atestări) și dumnealor (662). E drept că unele apariții din rețeaua informatică nu reflectă situația din limba actuală, pentru că aparțin unor texte vechi (de la inscripții votive - "dumnealui dohtoru Silvestru", "cu ajutorul dumneaei jupânesei Stanca
"Dumnealui" și "domnia sa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15158_a_16483]
-
astfel observa că, în vreme ce dumneasa a ieșit practic din uz, celelalte pronumele compuse, formate cu genitivul pronumelui personal, se mențin destul de bine: în primul rînd dumnealui, care apare cu 1.690 de atestări în Internet, dar și dumneaei (476 de atestări) și dumnealor (662). E drept că unele apariții din rețeaua informatică nu reflectă situația din limba actuală, pentru că aparțin unor texte vechi (de la inscripții votive - "dumnealui dohtoru Silvestru", "cu ajutorul dumneaei jupânesei Stanca" - pînă la citate din clasici, de pildă din
"Dumnealui" și "domnia sa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15158_a_16483]
-
care să-l concureze. Pentru aceste serii nu sînt însă suficiente simplele cifre furnizate de "motorul de căutare": datele statistice trebuie confirmate de analiza fiecărui citat în parte, pentru că identitatea semantică și gramaticală a secvențelor respective e ambiguă (multe dintre atestări nu reprezintă pronume de politețe, ci simple folosiri ale substantivului domnie cu un deteminant genitival sau posesiv: "domnia lui Carol", "domnia ei plină de teroare", "domnia sa a durat între anii..."). Diferențele statistice nu sînt totuși lipsite de semnificație: domnia ei
"Dumnealui" și "domnia sa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15158_a_16483]
-
durat între anii..."). Diferențele statistice nu sînt totuși lipsite de semnificație: domnia ei apare doar de 6 ori, domnia lui de 577 de ori (dar în majoritatea cazurilor nu e vorba de pronume de politețe), domnia sa are 5.440 de atestări (o verificare prin sondaj dovedind că majoritatea aparițiilor sînt chiar pronume de politețe). în concluzie, persoana despre care vorbim poate fi desemnată ca el - dînsul - dumnealui - dumneasa - domnia lui - domnia sa - Domnia Sa: pe o scară ascendentă a respectului și a solemnității
"Dumnealui" și "domnia sa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15158_a_16483]
-
și cu ajutorul sistemelor de căutare în Internet. Raportul de uz dintre dumneasa și dumnealui se dovedește astfel a fi în perfect acord cu intuiția lingvistică: la o simplă căutare în rețea (cu Google), primei forme nu i se găsește nici o atestare, în vreme ce pentru cea de a doua apar nu mai puțin de 1.690 de mențiuni. De fapt dumneasa - pronume care nu face diferența între masculin și feminin - continuă să existe doar datorită formei sale de genitiv-dativ: în contrast cu dispariția nominativ-acuzativului, aceasta
"Dumneasa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15175_a_16500]
-
puțin de 1.690 de mențiuni. De fapt dumneasa - pronume care nu face diferența între masculin și feminin - continuă să existe doar datorită formei sale de genitiv-dativ: în contrast cu dispariția nominativ-acuzativului, aceasta înregistrează o frecvență surprinzătoare: 181 de exemple. Desigur, unele atestări provin din texte vechi, reproduse de anumite site-uri culturale: însemnări pe manuscrise ("giupâneasa dumisale, Mărica", la 1692), pisanii de biserici, zapise, citate din clasici: Creangă ("cucoana, cu bunătatea dumisale, îți dă adăpost și posmagi"), Caragiale ("cocoana dumisale împărtășește cu
"Dumneasa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15175_a_16500]
-
03.2001) - sau pe spectatorii pasionați de respectivul gen: "Dacă ai ghinionul să nimerești într-un birou de "telenoveliste", te-ai ars" (myjob.ro); "avea în România, până la sosire, admiratoare îndârjite printre telenoveliste" (Jurnalul Național, 14.03.2001). Lipsește dintre atestările actuale un alt sens posibil, singurul cu care apar - tot în Internet, nu neapărat și acceptate de dicționare - corespondente ale cuvîntului în alte limbi (de exemplu, în spaniolă și în portugheză, telenovelista): autor (scenarist) de telenovele. Explicația absenței e simplă
"Telenovelist", "telenovelic", "telenovelistic" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15196_a_16521]
-
formații lexicale confirmă ușurința derivării în anumite limbi romanice (italiana furnizează exemple foarte asemanătoare ca formă și sens: "Ma come siete telenovelisti!"; "meccanismi "telenovelici""; "feuillettonesco e telenovelistico"; "la struttura telenovelistica..." etc.); oricum, derivatele românești atrag cu adevărat atenția prin mulțimea atestărilor.
"Telenovelist", "telenovelic", "telenovelistic" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15196_a_16521]
-
diftongului ia în ie ("moldovenii noștri cam s-o împrăștiet în lumea largă"; "da muieți is posmajii?"), pronunțiile tăt, tati, rostirile dure are consoanelor s, ț, care modifică timbrul vocalelor succesive ("da disară venim", "eu nu-ts dau salariu") etc. Cele mai multe atestări le oferă categoria într-adevăr caracteristică a pronunțării secvențelor ce, ci că se, și: sheva, nishiodată; "shi-o mai rămas"; "să zishem"; "nishi nu știu"; "să fashi sheva"; "shi-i cu tine" etc.; unii utilizatori ai computerului transcriu (economic) cu sh doar
"Tsii shiuda?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15246_a_16571]
-
Sfântului, însemnele sale identificatoare, mitul, cultul, sensibilitatea oamenilor secolului al XVIII-lea și inventivitatea populară și artistică față de universul terifiant și sensibilizarea la Fantastic a omului tuturor timpurilor. Informațiile sunt adunate și transformate în unitate datorită Bibliografiei. Altfel valoroasă este atestarea alcătuirilor rezultate din cercetarea personală a autoarei. De la cercetarea, pe de o parte, la fața locului a mânăstirilor, bisericilor, schiturilor din Oltenia, veritabilă contribuție românească la iconografia secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea, raportată la simbolistica europeană. Iar
Vitalitatea textelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13401_a_14726]
-
verbul este extrem de folosit pentru a denumi o operație esențială pentru navigatorii în Internet - transferarea unor pachete de informații sau date (fișiere, programe) pe propriul computer. Nu e de mirare deci că tocmai în Internet i se pot găsi numeroare atestări. Am ales dintre acestea doar cîteva exemple - din prezentări tehnice, publicitare, dar și din stilul colocvial al unor mesaje private - , în care renunțarea la cratima (în scrierea formelor flexionare) dovedește voința utilizatorilor de a asimilă total termenul: „puteți downloada GRATIS
„A downloada” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13574_a_14899]
-
la grămadă” (groups.yahoo.com); „Nice, am pus demou la daunloadat” (price.ro/forum). În ultimul exemplu, adaptarea fonetica și grafică e în contrast cu specificitatea gramaticala a supinului. Că de obicei, română nu procedează altfel decît celelalte limbi romanice; sînt numerose atestările unui verb similar în italiană, unde alături de calcul curent scaricare („a descarcă”) apare și downloadare, conjugat fără ezitări: „Beh, e così sia, downloadiamo, downloadiamo” (= „să downloadăm”) (soundlite.it); „noi downloadiamo (=„downloadăm”) gratis” (dotcoma.it); „downloadate s= „downloadați”ț îl nuovo
„A downloada” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13574_a_14899]
-
teren a fost tocmai cuvîntul corespunzător românescului sfidare ( în franceză: défi față de provocation, în italiană: sfida față de provocazione). Probabil că în română conotațiile negative ale lui sfidare au fost totuși mai mari decît cele ale cvasi-sinonimului provocare. În Internet abundă atestările acestuia din urmă: "o provocare pentru management", "o mare provocare pentru Guvern" ( adevarul.kappa.ro); "Cei ce au creat Matrix anunță o nouă provocare: Antimatrix" ( filme.acasa.ro). Există desigur contexte în care lectura competitivă și războinică este mai potrivită
Provocare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13771_a_15096]
-
metaforic. Oricum, e incontestabil că Alecsandri avea sensibilitate și interes lingvistic pentru cuvintele și expresiile argotice; din fericire, autorii dicționarului academic i-au fișat de mult și cu grijă textele, astfel încît din opera sa dispunem de mai multe prime atestări pentru acest registru caracteristic oralității. Din piesele lui Alecsandri deținem prima înregistrare a lui mucles ( "dar nu spuneți nimărui: mocles", Ion Barză, în Agachi Flutur, 1863; cuvîntul e de origine țigănească) ca și a lui sanchi ( "se încercase a face
"Spală-varză" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13931_a_15256]
-
a limbajului religios, cel mai arhaizant registru al limbii. Sau cel puțin era pînă la a deveni și o marcă a discursului filozofic de descendență noiciană. Proba Internetului funcționează, aducînd dovezi în acest sens: la o căutare cu Google, primele atestări ale prepoziției sînt cam în proporție de 90 , citate din texte religioase: "căzuți întru Hristos", "iubiții mei întru Hristos", "întru această zi", "întru înțelegerea", "întru slava Sa", "întru numele Tău", "întru adevăr", "întru Domnul", "Te sălășluiește întru noi" etc. Câteva
“Întru”, azi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13984_a_15309]