52,791 matches
-
sugerează Brzezinski în unele din lucrările sale. Această atitudine tranșantă și extrem de agresivă a fostului consilier pe probleme de securitate de la Casa Albă nu putea fi, în nici un caz, pe placul rușilor. Mai mult, conducerea de la Moscova a luat o atitudine foarte fermă, asumându-și din nou un statut reactiv intempestiv foarte periculos, determinat de modul în care percepe Kremlinul atitudinea Occidentului. O asemenea percepție, exprimată în termeni foarte clari de Vladimir Puțin, a generat un efort colosal al Rusiei pentru
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de la Casa Albă nu putea fi, în nici un caz, pe placul rușilor. Mai mult, conducerea de la Moscova a luat o atitudine foarte fermă, asumându-și din nou un statut reactiv intempestiv foarte periculos, determinat de modul în care percepe Kremlinul atitudinea Occidentului. O asemenea percepție, exprimată în termeni foarte clari de Vladimir Puțin, a generat un efort colosal al Rusiei pentru reînarmare și reintrare violență într-o bătălie geopolitică de proximitate, care să-i asigure suportul general pentru redobândirea controlului sau
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
politici și strategii păguboase pentru unele dintre țările etice, mai ales, pentru România. Politică euroregiunilor, spre exemplu. Intenționând să ajute la dezvoltarea echilibrată mai ales a regiunilor rămase în urmă, această politică europeană complică raporturile intra-europene, încurajează nolens, volens, atitudinile separatiste și revizioniste, înstrăinarea resurselor și a teritoriilor naționale și pierderea suveranității, chiar și a celei bazate pe interdependențe. De aici până la dezmembrarea unora dintre țările europene, pe primul plan fiind chiar țara noastră, condusă în mod dezastruos în ultimul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
pentru Rusia, atât economic, cât și militar. Rușii nu au încetat nicio clipă să analizeze și să evalueze aceste coridoare în termeni de baraj (în sensul încercării de izolare de către Occident continentale a Kremlinului) și de penetrare a acestuia. Prima atitudine ofensiva de distrugere a barajului baltic a fost construirea, cu sprijin german, a conductei North Stream. A doua a fost modernizarea flotei Baltice. La sud, pe culoarul strategic al Mării Negre, rușii au acționat pe principiul "Nicio palmă din zona strategică
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Dar nu toată lumea a fost de acord cu acuzarea unilaterală a Rusiei pentru criza ucraineană. John Mearsheimer, profesor universitar renumit și unul dintre reprezentații importanți ai școlii neorealiste a teoriei relațiilor internaționale, compară, într-un articol publicat în Foreign Affairs, atitudinea Rusiei cu cea a Occidentului în problema crizei ucrainene. El consideră că, de fapt, Occidentul este cel care a pus în aplicare o strategie pentru scoaterea Ucrainei de sub influența Rusiei și alipirea acesteia la arealul strategic occidental. Pentru aceasta, începând
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Ucrainei de sub influența Rusiei și alipirea acesteia la arealul strategic occidental. Pentru aceasta, începând din 1991, Statele Unite au investit mai mult cinci miliarde de dolari în peste 60 de proiecte pentru facilitarea unui parcurs pro-occidental al Ucrainei 6. Iar această atitudine nu avea cum să fie pe placul Rusiei. După opinia lui John Mearsheimer, Statele Unite și aliații europeni s-au confruntat și, desigur, încă se confruntă cu o alegere de răscruce: continuarea actualei politici, care va duce la exacerbarea ostilităților cu
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și prospere, care nu amenință Rusia, dar care nu aparține nici Occidentului. Totuși, Ucraina, mai putin regiunile separatiste, a optat pentru un parcurs european, în timp ce Estul rebel a generat un vot masiv antieuropean și pro-Est. Cu alte cuvinte, Ucraina, cu atitudinea sa ambigua nici pe deplin cu Vestul, nici pe deplin cu Estul, s-a autosfâșiat. Estul cu Estul și Vestul cu Vestul. Georgio Gallo, într-un articol intitulat " La crise ukrainienne: empathie et dynamique" consideră că extinderea spre Est a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
un simbol al modului în care politică se schimbă, devenind o problemă de a vinde idei și a procura alegători 4. Publicitatea este un domeniu de activitate de sine stătător care, prin intermediul unei comunicări de tip persuasiv, încearcă să inducă atitudini favorabile ale receptorilor în raport cu anumite produse, servicii sau idei5. Vectorul extern al țării - disputat între opțiunile proeuropene și cele proruse a constituit tema dominantă în ofertele concurenților electorali din acest scrutin. Evoluția tragicelor evenimente din Ucraina vecină a alimentat temerile
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
83 la adev%C4%83ra%C5%A3ii p%C4%83pu%C8%99 14 Ibidem. 15 http://diez.md/2014/08/22/foto-video-vlad-plahotniuc-canta-la-trompeta-alaturi-de-chisinau-youth-orchestra/, accesat la 30 august 2014. 16 http://www.e-democracy.md/ parties/ events/pdm/2010/ 17 http://www.scritub.com/sociologie/ psihologie/Atitudinile 244842312.php 18 https://www.youtube.com/watch? v=4KvrhhlFAvg 19 https://www.youtube.com/watch?v =K6SwaegfbRo 20 https://www.youtube.com/watch?v =VRe5TPaheHg 21 https://www.youtube.com/watch?v =BOQB4E9rm4w 22 Р. Ривз Реальность в рекламе
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
la adevărații păpușari, pe http://www.vipmagazin.md/știri/Vlad Plahotniuc %C3%AEn vizit%C4%83 la adev%C4%83ra%C5%A3ii p%C4%83pu%C8%99 http://diez.md/2014/08/22/foto-video-vlad-plahotniuc-canta-la-trompeta-alaturi-de-chisinau-youth-orchestra/ , accesat la 30 august 2014. http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/Atitudinile 244842312.php https://www.youtube.com/watch?v=4KvrhhlFAvg https://www.youtube.com/watch?v=K6SwaegfbRo https://www.youtube.com/watch?v=VRe5TPaheHg https://www.youtube.com/watch?v=FsVMXw Wqr0 https://www.youtube.com/watch?v=BOQB4E9rm4w Vlad Filat a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
raportarea ultimului rege al României la clivajul dintre Est și Vest. Materialul va încerca să evidențieze principalele poziționări, atât din perioada exilului, cât și din complicată istorie recentă, imediat după evenimentele din decembrie 1989. Raporturile regelui cu puterile Vestice și atitudinea față de parcursul României după 1989, soarta Basarabiei că o consecință directă a confruntării Est-Vest, precum și ponderea actului de la 23 August în reconfigurarea memoriala postrevoluționara și în clivajul Est-vest reprezintă trei perspective semnificative ale monarhului în decriptarea relației sale cu "Estul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
la Est, ca și la Vest, au adus jertfe considerabile la reconstrucția postbelică (...), însă nimeni nu voia să mai audă, în Occident de război"2. Regele Mihai și emigrația sau "Vestul" între refugiu politic și abandon Teza Regelui Mihai cu privire la atitudinea Vestului față de Est a variat, în funcție de situația internațională, de relațiile și contactele directe ale suveranului cu lideri ai lumii, de dialogul continuu sau întrerupt și de locul la care s-a raportat. Cele mai elocvențe sunt poziționările lui Mihai I
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
armate, propagandă, implicarea agenților de influență și staționarea sub pretextul asigurării păcii și stabilității, a fracturat continentul și a mărit clivajul dintre Est și Vest. Regele Mihai definea, în 1992, astfel situația, cu accent pe relația Est-Vest, încercând să sublinieze atitudinea Occidentului față de statele din Europa de Răsărit: "(O) catastrofă (postbelică). În țările apusene se sfârșea războiul, în celelalte începea unul ascuns, care a durat până zilele noastre și în unele locuri mai durează încă. Războiul comunismului împotriva oamenilor. Asta nu
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
îndoială"11. Peste teza abandonării se suprapune o altă, cea legată de pozițiile Occidentului în urma unor evenimente tragice, cu încărcătură simbolică aparte, precum revoluția din Ungaria din 1956 sau intervenția sovietică din Cehoslovacia din 1968. În viziunea lui Mihai I, atitudinea Vestului față de Est a fost consecință nu doar a timidității și a fricii, ci și a lipsei de leadership, a consecventei. Mai mult, regele face trimitere la "înșelarea" Occidentului în cele două momente care ar fi putut să provoace o
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ca fiind congruenta, sinonima, bilaterală. Regele se arătă sceptic față de constantă și soliditatea acțiunilor UE, mai ales că prejudecată monarhului pleca de la modul în care Occidentul tratase Europa de Est vreme de jumătate de secol. În același timp, monarhul este contrariat de atitudinea UE: Pentru că, în mod inexplicabil pentru mine, există încă un fel de fascinație pe care Rusia o emană". Perspectiva integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană este pusă, așadar, în oglindă, cu atitudinea rezervată a UE și a relației "nefirești" de bune pe
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
jumătate de secol. În același timp, monarhul este contrariat de atitudinea UE: Pentru că, în mod inexplicabil pentru mine, există încă un fel de fascinație pe care Rusia o emană". Perspectiva integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană este pusă, așadar, în oglindă, cu atitudinea rezervată a UE și a relației "nefirești" de bune pe care europenii ar dezvolta-o cu Federația Rusă : "(...) desigur, e o țară enormă și uneori occidentalii nu pun piciorul în prag așa cum ar trebui. Ei ar trebui să încerce să
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
nepotrivită pentru că "Altfel, se creează impresia că Basarabia trebuie să-și poarte singură de grija, ca o țară de sine stătătoare, care în urmă pactului amintit și-ar fi câștigat autonomia. Este absurd (...)". În același registru, regele readuce în discuție atitudinea noilor lideri de la București, imediat după înlăturarea regimului Ceaușescu, din decembrie 1989, care declaraseră public faptul că nu aveau niciun fel de pretenție teritorială de la Uniunea Sovietică. Ori acest gen de declarație, care se referea în chip direct la fosta
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
21. Sintagma "Două Românii" este exclusă de către Regele Mihai din discuție. Acesta nu concepea, la începutul anilor '90, existentă a două state românești de o parte și de alta a Prutului. Regele vedea, în acei ani, o problemă colosală în atitudinea guvernanților, care gestionau "dosarul Basarabia", atât în relația cu noul stat creat, cât și cu Occidentul, o problemă morală, gravă, care ținea de identitatea națională și de parcursul european al României: "Și până când la București nu se vor rupe sigiliile
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Ion Antonescu a fost provocat de neostalinismul de sfârșitul anilor '70, concomitent cu "instaurarea" proletcultismului. Apelul la reconstruirea și revalorizarea imaginii lui Ion Antonescu de către regimul comunist avea implicații importante în politica externă și acest fenomen era în consonanta cu atitudinea lui Nicolae Ceaușescu atât față de Est, cât și față de Vest. Readucerea unui personaj pe care Europa l-a catalogat ca fiind unul dintre cei mai mari criminali de război și pe care rușii l-au repudiat de la bun început, a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
au făcut aceste atrocități, ci naziștii! Noi, la 23 August 1944 nu am luptat contra nemților, contra Germaniei, ci contra naziștilor! Nu este vorba despre același lucru". Nuanțele regelui cu privire la acul de la 23 August ajung, evident, în mod inevitabil, la atitudinea Occidentului față de atrocitățile comise de sovietici după 1944. Dezamăgirea Regelui, la fel cum am demonstrat și în prima parte a acestui articol, a fost legată reacția slabă a Vestului în raport cu acordurile stabilite în urmă conferințelor de pace postbelice dar și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
față de atrocitățile comise de sovietici după 1944. Dezamăgirea Regelui, la fel cum am demonstrat și în prima parte a acestui articol, a fost legată reacția slabă a Vestului în raport cu acordurile stabilite în urmă conferințelor de pace postbelice dar și în privința atitudinilor generale de dupa 1944 și, mai ales, după 1947. Acuzațiile și consternarea regelui de la începutul anilor '90 privesc dublul standard al Occidentului, atunci când vine vorba de compararea regimurilor politice: Dar când este vorba despre atrocitățile comise de comuniști, atunci Occidentul închide
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
precum perspectiva față de simbolistică, acțiunile și valorile pe care le-a pus în ecuația dintre Răsărit și Apus. Raporturile sale cu puterile și valorile Estului și Vestului apar în cele trei dimensiuni expuse în analiza noastră: 1) demersurile din exil, atitudinea și acțiunile puterilor occidentale față de Mihai I și formula de organizare politică a guvernului din Exil - Comitetul Național Român; 2) Basarabia, ca ipostaziere istorică, a confruntării dintre Est și Vest, ca formulă distinctă a consecințelor pactului Ribbentrop-Molotov, cu toate dimensiunile
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
articularea să în lumina democrației de supă 1989 și a orientării oficiale, geopolitice și geostrategice, a statului român. Deși a variat, în funcție de perioade istorice și evenimente majore care au modificat poziționările sale, Mihai I a transpus într-o notă critică atitudinea Vestului față de soarta României. Teza abandonului este frecvență, așa cum și teoria încălcării tratatelor internaționale de către URSS sau a sacrificării Europei de Est în favoarea asigurării securității părții de Apus a continentului, sunt teorii predilecte. Fenomenul "Ialta" se menține pe toată perioada
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
comunism și aflate în domeniul public către piața, catre sectorul privat, catre proprietatea privată. Opoziția a venit atât din partea guvernelor politice, cât și din partea administratorilor activelor de stat, care au obținut avantaje patrimoniale importante din gestiunea ineficientă a acestora. Această atitudine managerială a fost caracterizată de J. Kornai prin soft budget constraits 2, stare care poate fi descrisă că o reminiscența a modului comunist de administrare a afacerilor. Odată cu prăbușirea relațiilor de comerț derulate în cadrul CAER, era ușor de anticipat că
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
politice". Iar aceasta se petrece mai ales în acele momente când formulă chimică a politicului se dezechilibrează ori în favoarea teoriei, ori în favoarea practicii. Este meritul unui specialist în retorica precum C. H. Knoblauch acela de a stabili, în funcție de poziționările și atitudinile ideologice, o taxonomie a "alfabetizărilor". El distinge între "alfabetizările conservatoare", "alfabetizările liberale" și "alfabetizările stângiste"11. Knoblauch nu definește însă "alfabetizarea politică", ci situarea și intenționalitatea esențial politică a oricărei "alfabetizări". Cercetări recente au stabilit că la un oarecare nivel
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]