151 matches
-
ceea ce se întâmplă, adică de faptele care constituie lumea. Starea de lucruri atomară este o înlănțuire de obiecte, în care ele se raportează unele la altele într-un mod determinat. Obiectele sunt stabilul, neschimbătorul; înlănțuirea lor în stările de lucruri atomare reprezintă ceea ce este schimbător, variabil. Ceea ce autorul numește „forma obiectelor“ sau „însușirile lor interne“ determină toate înlănțuirile lor posibile, adică stările de lucruri atomare. O lume diferită de lumea reală va avea în comun cu aceasta o formă stabilă. Totalitatea
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
la altele într-un mod determinat. Obiectele sunt stabilul, neschimbătorul; înlănțuirea lor în stările de lucruri atomare reprezintă ceea ce este schimbător, variabil. Ceea ce autorul numește „forma obiectelor“ sau „însușirile lor interne“ determină toate înlănțuirile lor posibile, adică stările de lucruri atomare. O lume diferită de lumea reală va avea în comun cu aceasta o formă stabilă. Totalitatea stărilor de lucruri atomare reprezintă forma oricărei lumi posibile. Ea configurează spațiul logic. Lumea reală se deosebește de o lume doar posibilă prin aceea
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
schimbător, variabil. Ceea ce autorul numește „forma obiectelor“ sau „însușirile lor interne“ determină toate înlănțuirile lor posibile, adică stările de lucruri atomare. O lume diferită de lumea reală va avea în comun cu aceasta o formă stabilă. Totalitatea stărilor de lucruri atomare reprezintă forma oricărei lumi posibile. Ea configurează spațiul logic. Lumea reală se deosebește de o lume doar posibilă prin aceea că în ea există numai anumite înlănțuiri de obiecte, și nu altele. Înlănțuirile posibile dintre obiecte constituie forma fixă a
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Propoziția elementară este, prin urmare, o imagine care prezintă o stare posibilă în spațiul logic (vezi 2.202). Iar tot ceea ce este posibil poate fi gândit (vezi 3.02). Granițele limbajului, granițele experienței posibile sunt fixate de stările de lucruri atomare, ca totalitate a combinațiilor posibile între obiecte. Combinațiile reale dintre obiecte, cele care au loc în lumea noastră, reprezintă substratul faptelor care o alcătuiesc. Presupunerea care susține această interpretare este că obiectele, stările de lucruri atomare, numele și propozițiile elementare
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
de stările de lucruri atomare, ca totalitate a combinațiilor posibile între obiecte. Combinațiile reale dintre obiecte, cele care au loc în lumea noastră, reprezintă substratul faptelor care o alcătuiesc. Presupunerea care susține această interpretare este că obiectele, stările de lucruri atomare, numele și propozițiile elementare au fost gândite de autorul Tractatus-ului ca supraconcepte, deosebite de conceptele limbajului comun și științific.36 Dacă acceptăm această presupunere, faptul că nu se dau exemple de obiecte, de nume, de stări de lucruri atomare și
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
lucruri atomare, numele și propozițiile elementare au fost gândite de autorul Tractatus-ului ca supraconcepte, deosebite de conceptele limbajului comun și științific.36 Dacă acceptăm această presupunere, faptul că nu se dau exemple de obiecte, de nume, de stări de lucruri atomare și de propoziții elementare nu va surprinde. Surprinde însă, în acest caz, că în însemnările care au stat la baza Tractatus-ului Wittgenstein a putut semnala lipsa unor exemple drept o dificultate.37 Nucleul interpretării date de Malcolm ontologiei Tractatus-ului este
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
intra în combinații unele cu altele. Totalitatea acestor combinații posibile este forma lumii. Această totalitate este fixă, neschimbătoare. Ea este anterioară existenței ființelor umane, a experienței, a gândirii, a limbajului.“38 Relațiile dintre obiecte și nume, dintre stări de lucruri atomare și propoziții elementare, sunt relațiile dintre entități nonlingvistice, entități care există independent de limbaj, și entități lingvistice. Fiind simple, indestructibile, obiectele se deosebesc de tot ceea ce este accesibil experienței. Dar asta nu înseamnă - insistă Malcolm - că ele nu sunt entități
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
marilor sisteme de metafizică raționalistă, că ar putea fi produsă vreo dovadă directă a existenței unei structuri ultime a lumii. El a argumentat de la existența propozițiilor, a enunțurilor care descriu fapte, la existența rețelei de stări posibile - stările de lucruri atomare -, în care obiectele sunt puncte nodale. Pornind de la enunțuri care descriu fapte - de la propoziții -, Wittgenstein ar fi postulat propoziții elementare, care sunt propoziții despre obiecte ce pot fi doar denumite, și nu descrise. Tot așa cum în teologia negativă Dumnezeu este
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
elementare, care sunt propoziții despre obiecte ce pot fi doar denumite, și nu descrise. Tot așa cum în teologia negativă Dumnezeu este prezentat enumerând însușiri pe care nu le posedă, Wittgenstein indică doar ce proprietăți nu posedă obiectele, stările de lucruri atomare, numele și propozițiile elementare, adică acele entități despre care nu se poate spune nimic. În timp ce la Russell analiza logică își are punctul terminus în entități care pot fi identificate, în datele senzoriale, în Tractatus lucrurile stau altfel.43 Cartea nu
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
se spune că stau pentru obiecte ar fi nume fictive“. O asemenea interpretare, crede el, nu ar putea fi conciliată cu acea subliniere a relației dintre nume și obiect cuprinsă în caracterizarea propozițiilor elementare drept „imagini“ ale stărilor de lucruri atomare, în 4.0311: „Un nume stă pentru un lucru, un altul pentru alt lucru, și ele sunt legate între ele; în acest fel, întregul reprezintă - ca o imagine vie - starea de lucruri atomară.“ O înțelegere satisfăcătoare a ontologiei Tractatus-ului, susține
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
elementare drept „imagini“ ale stărilor de lucruri atomare, în 4.0311: „Un nume stă pentru un lucru, un altul pentru alt lucru, și ele sunt legate între ele; în acest fel, întregul reprezintă - ca o imagine vie - starea de lucruri atomară.“ O înțelegere satisfăcătoare a ontologiei Tractatus-ului, susține Pears, va putea să fie doar una realistă, dacă ținem seama de faptul că numelor li se atribuie referință prin raportare la ceva independent de ele. Deoarece obiectele „cu posibilitățile lor inerente sunt
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
obiecte pot fi ele combinate. De exemplu, o proprietate vizuală cum este culoarea va putea fi legată cu o proprietate de localizare în spațiu, dar nu cu o proprietate olfactivă. Asemenea „înlănțuiri“ sau „combinații“ de obiecte sunt stările de lucruri atomare. Proprietatea de a avea o anumită localizare nu este ea însăși în spațiu, după cum proprietatea de a fi colorat nu este însăși colorată. Obiectele constituie „forma lumii“; ele sunt „extramundane“, spre deosebire de „înlănțuirile“ de obiecte, de stările de lucruri.53 După cum
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
propoziție, ceea ce înseamnă că ele nu au referință înainte de apariția lor într-o propoziție (3.3: „Numai propoziția are sens; doar în cadrul propoziției are un nume semnificație.“), tot așa și obiectele există doar dacă există o anumită stare de lucruri atomară în care ele intră în combinație cu alte obiecte. Interpretările nonrealiste ale „ontologiei Tractatus-ului“ susțin foarte bine concluzia că distincția dintre posibilitate și realitate, necesar și contingent, etern și schimbător reprezintă coloana vertebrală a lucrării. (În acest sens, și numai
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
lucruri (vezi 4.03). Dacă starea de lucruri, a cărei imagine logică este propoziția, există, atunci propoziția este adevărată, dacă ea nu există, atunci propoziția este falsă. Rezultă că pentru înțelegerea Tractatus-ului este esențială clarificarea relațiilor dintre stări de lucruri atomare, stări de lucruri și fapte. În substanțialul său „ghid“ la Tractatus, Max Black a abordat pentru prima dată în mod direct această temă.54 Întrebarea lui este dacă stările de lucruri atomare sunt constituenți elementari ai faptelor. În acest caz
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
este esențială clarificarea relațiilor dintre stări de lucruri atomare, stări de lucruri și fapte. În substanțialul său „ghid“ la Tractatus, Max Black a abordat pentru prima dată în mod direct această temă.54 Întrebarea lui este dacă stările de lucruri atomare sunt constituenți elementari ai faptelor. În acest caz, expresia Sachverhalt ar trebui să fie tradusă prin „fapt atomar“ (atomic fact), nu prin „stare de lucruri atomară“ (atomic state of affairs). Se știe că această traducere a fost acceptată de Wittgenstein
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
la Tractatus, Max Black a abordat pentru prima dată în mod direct această temă.54 Întrebarea lui este dacă stările de lucruri atomare sunt constituenți elementari ai faptelor. În acest caz, expresia Sachverhalt ar trebui să fie tradusă prin „fapt atomar“ (atomic fact), nu prin „stare de lucruri atomară“ (atomic state of affairs). Se știe că această traducere a fost acceptată de Wittgenstein. El a citit traducerea engleză semnată de Ogden și nu a obiectat față de această echivalare. Iar Russell a
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
dată în mod direct această temă.54 Întrebarea lui este dacă stările de lucruri atomare sunt constituenți elementari ai faptelor. În acest caz, expresia Sachverhalt ar trebui să fie tradusă prin „fapt atomar“ (atomic fact), nu prin „stare de lucruri atomară“ (atomic state of affairs). Se știe că această traducere a fost acceptată de Wittgenstein. El a citit traducerea engleză semnată de Ogden și nu a obiectat față de această echivalare. Iar Russell a acceptat-o drept neproblematică în „Introducerea“ pe care
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
de Ogden și nu a obiectat față de această echivalare. Iar Russell a acceptat-o drept neproblematică în „Introducerea“ pe care a scris-o pentru Tractatus.55 Black admite că există obiecții care merită atenție față de înțelegerea lui Sachverhalt ca fapt atomar. Astfel Wittgenstein vorbește despre „stări de lucruri atomare posibile“, de exemplu, în 2.0124. Or, ceea ce este doar posibil nu va putea fi caracterizat drept element constitutiv al faptului. Mai mult, autorul Tractatus-ului vorbește de Sachverhalte care „nu există“, bunăoară
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
echivalare. Iar Russell a acceptat-o drept neproblematică în „Introducerea“ pe care a scris-o pentru Tractatus.55 Black admite că există obiecții care merită atenție față de înțelegerea lui Sachverhalt ca fapt atomar. Astfel Wittgenstein vorbește despre „stări de lucruri atomare posibile“, de exemplu, în 2.0124. Or, ceea ce este doar posibil nu va putea fi caracterizat drept element constitutiv al faptului. Mai mult, autorul Tractatus-ului vorbește de Sachverhalte care „nu există“, bunăoară în 2.062: „Din existența sau inexistența unei
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
în 2.0124. Or, ceea ce este doar posibil nu va putea fi caracterizat drept element constitutiv al faptului. Mai mult, autorul Tractatus-ului vorbește de Sachverhalte care „nu există“, bunăoară în 2.062: „Din existența sau inexistența unei stări de lucruri atomare nu se poate deduce existența sau inexistența unei alte stări de lucruri atomare“ sau în 4.25: „Dacă propoziția elementară este adevărată, atunci starea de lucruri atomară există; dacă propoziția elementară este falsă, atunci starea de lucruri atomară nu există
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
drept element constitutiv al faptului. Mai mult, autorul Tractatus-ului vorbește de Sachverhalte care „nu există“, bunăoară în 2.062: „Din existența sau inexistența unei stări de lucruri atomare nu se poate deduce existența sau inexistența unei alte stări de lucruri atomare“ sau în 4.25: „Dacă propoziția elementară este adevărată, atunci starea de lucruri atomară există; dacă propoziția elementară este falsă, atunci starea de lucruri atomară nu există.“ Black numește punctul de vedere că Sachverhalt este un element constitutiv al faptului
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
există“, bunăoară în 2.062: „Din existența sau inexistența unei stări de lucruri atomare nu se poate deduce existența sau inexistența unei alte stări de lucruri atomare“ sau în 4.25: „Dacă propoziția elementară este adevărată, atunci starea de lucruri atomară există; dacă propoziția elementară este falsă, atunci starea de lucruri atomară nu există.“ Black numește punctul de vedere că Sachverhalt este un element constitutiv al faptului „teoria F“, iar punctul de vedere că Sachverhalt stă pentru ceva doar posibil „teoria
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
de lucruri atomare nu se poate deduce existența sau inexistența unei alte stări de lucruri atomare“ sau în 4.25: „Dacă propoziția elementară este adevărată, atunci starea de lucruri atomară există; dacă propoziția elementară este falsă, atunci starea de lucruri atomară nu există.“ Black numește punctul de vedere că Sachverhalt este un element constitutiv al faptului „teoria F“, iar punctul de vedere că Sachverhalt stă pentru ceva doar posibil „teoria P“. El prezintă și compară argumente pentru cele două „teorii“. Argumente
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
prima teorie sunt printre altele: 1) că Wittgenstein a aprobat traducerea lui Sachverhalt cu atomic fact în versiunea originală din 1922, precum și în retipărirea acesteia, cu revizuiri, în 1933; 2) că propoziția este caracterizată drept „descrierea unei stări de lucruri atomare“ (de exemplu, în 4.023). Argumente pentru „teoria P“ sunt: 1) considerațiile despre „existența“ sau „inexistența“ stărilor de lucruri atomare, de exemplu în 2, 2.04 și 2.06; 2) asocierea stării de lucruri atomare (Sachverhalt) cu starea de lucruri
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
1922, precum și în retipărirea acesteia, cu revizuiri, în 1933; 2) că propoziția este caracterizată drept „descrierea unei stări de lucruri atomare“ (de exemplu, în 4.023). Argumente pentru „teoria P“ sunt: 1) considerațiile despre „existența“ sau „inexistența“ stărilor de lucruri atomare, de exemplu în 2, 2.04 și 2.06; 2) asocierea stării de lucruri atomare (Sachverhalt) cu starea de lucruri (Sachlage), subliniată de rădăcina comună Sach. Black înclină să accepte „teoria F“. El crede că „de obicei“ expresiile Sachverhalt, Sachlage
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]