111 matches
-
mai multor cărți într-o existență? Lectura Dialogului asupra liberului arbitru î1443) e suficientă pentru a ne da seama că Lorenzo Valla crede în Dumnezeu, mai exact în cel al creștinilor. Nici vorbă de ateism, de deism, de materialism, de atomism: filosoful ia apărarea religiei catolice, apostolice și romane. De unde necesitatea de a aborda Despre plăcere din perspectiva întregii producții a lui Valla și nu pornind doar de la o treime a cărții. 2. Temperament, ardoare și caracter. înțelegi prost tonul cutărui
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
nimic nu se pierde, iar economia generală a lumii este astfel salvgardată. Materia cadavrului aproapelui meu nu este pierdută, ea este reciclată, modificată, transformată și reintrodusă în marele joc al particulelor în mișcare Canibalismul - sau omofagia - devine un argument în favoarea atomismului, reciproca fiind de altminteri la fel de adevărată... Ceva mai antiplatonician nici că se poate! în felul acesta, Diogene povestește un trup, trupul său, trupul în general. Nu suflet, nu carne separată, ci una și aceeași materie, cea care suportă exercițiul filosofic
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
o strânsă relație. Iată „faptele”: Epicur este autorul unor scrisori licențioase - în realitate, redactate de Diotim stoicul; se culcă cu toate femeile din școala sa; își prostituează propriul frate; colecționează cocotele și nu rezistă tentației libidinale; își însușește filosofia altora - atomismul lui Democrit din Abdera, hedonismul lui Aristip din Cirene; nu este cetățean atenian - ce oroare!; îi frecventează pe cei puternici; proferează neîncetat obscenități; vomită de două ori pe zi din cauza exceselor alimentare; cheltuie zilnic averi pe mâncare; se dedă, noaptea
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
a le face să funcționeze în sensul unei creditări și al unei discreditări: elogierea sufletului, condamnarea cărnii. Aici regăsim firul călăuzitor al unei scrieri platoniciene a istoriei filosofiei, incapabilă să redea corect ceea ce nu se supune legii sale: imanența, materialismul, atomismul, relativismul, ateismul. A vorbi despre Epicur ca un platonician permite aplicarea noțiunilor de suflet și de trup definite după ordinea idealistă, și nu după principiile formulate de filosoful din Samos. -14- Geniul vieții filosofice. Dar dacă opera lui Epicur s-
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
făcută pentru gândire, a transplanta epicurismul pe meleagurile campaniene sau romane, a rafina doctrina Grădinii și a o reformula pentru spațiul italic și pentru epoca imperială, a inaugura poate o serie de noutăți tehnice pentru a urma și a dezvolta atomismul abderitan, dar și a emite teorii asupra meteorilor, a alcătuirii materiei, a genealogiei fenomenelor geologice - cunoștințele acestui om și competența sa par fără limite. Un asemenea spirit enciclopedic pare a arăta ce poate însemna acumularea tuturor cunoștințelor unei epoci în
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
solitară, Petrarca, Despre virtute, Aristip din Cirene Filosofie detestată, greacă, o inițiere, laicizare, și lumea din umbră, păgână, reapariția ei, sfârșitul în sine, tragică, și vezi epicurism, gnosticism, platonism, psihanaliză, spiritul liber, stoicism GNOSTICISM arhipelag, aritmetică, ascetic îvezi encratic), și atomism, bibliografie, comunități, contract, corpus, date, descoperiri de manuscrise, doxografie, encratic, ermetism, estompare, ezoterism, o filosofie, și grația, hilic, influențe, inițiere, Lampețiu, legea grupului, lexic, și liber arbitru, și libertate, licențios, locuri, lumea din umbră, Marcos, și materialism, și mântuire, și
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
lipsite uneori de explicabilitate și de predictibilitate prin teoria sociologică de sorginte clasică; chiar dacă exemplele de mai sus sunt fenomene explicabile și cauzalist (determinist), ele sunt neinteligibile prin "minimalismul" galileo-newtonian, care reduce lumea la relații funcționale între particule. În societate, atomismul social poate fi tratat cu aceeași "indulgență": de fapt, obiectul de abordat constă în structuri, adică forme care se supun, cred, unor reguli mult mai ușor de tratat prin teoriile morfologice. Revoltele și revoluțiile sociale, devianța socială și comportamentele delictuale
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
asupra universului. Secolul al XVII-lea este unul al schimbării metodologice, negându-se metodologia specifică imaginarului renascentist. Renașterea adunase în sine metodele specifice tuturor epocilor trecute, începând cu antichitatea (prin asimilarea filosofiei aristotelice, prin interpretarea și adaptarea celei platonice, prin atomismul democtritian, prin asimilarea presocraticilor, prin asimilare metodică a lui Arhimede, Hipocrate, Galen, Euclid), continuând cu dezvoltarea unei noi raționalități în Evul Mediu și finalizând cu o hermeneutică de natură pulsională. Secolul al XVII-lea se regăsea în fața unui sincretism metodic
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în concepția lui Bacon asupra universului. Filosofia lui este o filosofie a metodei și a științei, de aceea nu avem de-a face cu o ontologie expusă clar și pe larg. Putem spune doar că a fost influențat de concepția atomismului democritian. Putem vorbi de un atomism și la Bacon. El considera că la baza materiei se află particule multiple minuscule numite atomi. Aceștia nu sunt clar definiți ca substanță: "Atomii nu seamănă nici cu unele scântei de foc, nici cu
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Filosofia lui este o filosofie a metodei și a științei, de aceea nu avem de-a face cu o ontologie expusă clar și pe larg. Putem spune doar că a fost influențat de concepția atomismului democritian. Putem vorbi de un atomism și la Bacon. El considera că la baza materiei se află particule multiple minuscule numite atomi. Aceștia nu sunt clar definiți ca substanță: "Atomii nu seamănă nici cu unele scântei de foc, nici cu unele picături de apă, nici cu
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
două moduri de a avansa de la adevărul primitiv. Unul este cel moștenit de la greci, care presupune o rafinare progresivă a ideii de cauzalitate într-un mod care sfîrșește într-o explicație mecanică asupra universului, întocmai cum a procedat Democrit cu atomismul său. Un alt mod se regăsește însă în înclinația de a sistematiza universul lucrurilor într-un pattern condiționat de toate influențele mutuale ale diferitelor părți ce alcătuiesc întregul". Dacă prima manieră este specifică sinelui independent, cealaltă descrie adecvat modul de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
respinsă ca imposibilă. În „Observația generală” care încheie partea a doua a Pmsn, Kant va spune despre impenetrabilitatea absolută că este „un concept gol”31. Căci materia poate fi în mod continuu comprimată fără ca întinderea ei să fie anulată. În timp ce atomismul explică constituția și proprietățile corpurilor materiale, ceea ce Kant numește „diversitatea specifică a materiilor” (vezi nota 30), printr-o reunire a atomului, ca impenetrabilitate absolută, cu spațiul gol, ca penetrabilitate absolută, în explicația metafizic dinamică ele vor fi derivate din raporturile
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Kant numește „diversitatea specifică a materiilor” (vezi nota 30), printr-o reunire a atomului, ca impenetrabilitate absolută, cu spațiul gol, ca penetrabilitate absolută, în explicația metafizic dinamică ele vor fi derivate din raporturile celor două forțe fundamentale. Kant va respinge atomismul cu argumentul că plinul absolut și golul absolut sunt calități oculte, calități a căror existență nu poate fi sprijinită pe dovezi empirice 32. Kant recunoștea că explicația mecanicistă, cunoscută și sub numele de atomistică sau filosofie corpusculară, își menține și
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
sentimente umane și morale. Ca semn, din perspectiva căruia este interpretată cultura, simbolul este însă total diferit și chiar antinomic față de conceptul de semn al semiologiei structuraliste. Simbolul poate fi o formă a semnului numai într-o semiologie caracterizată de "atomism" - potrivit căruia fiecare semn semnifică individual, pe contul său, ceva anume -, de substanțialism - potrivit căruia această semnificație are ca substanță conținutul său, conceptul, reprezentarea - și de istorism -potrivit căruia semnul funcționează ca un acumulator istoric de semnificații și eliberarea sensului
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
funcționează ca un acumulator istoric de semnificații și eliberarea sensului său este operă de interpretare. Principiul arbitrarietății semnului conduce însă la o semiologie radical diferită, a cărei schimbare poate fi măsurată punct cu punct prin comparație cu cealaltă, anterioară. Astfel "atomismul" este înlocuit de integralism - potrivit căruia semnul nu poate semnifica nimic singur și nici nu poate exista ca semn izolat, pentru că existența sa și capacitatea de a semnifica este determinată de existența sistemului semnificant; substanțialismul este înlocuit de relaționism - potrivit
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Printre marile filosofii ale cunoașterii din secolul XX s-a impus filosofia analitică. Prefigurată ca o analiză logică a științei, filosofia analitică este divizată în mai multe părți: Realismul reprezentat prin George Edward Moore și Bertrand Russell; Analiza logică sau atomismul logic, în cadrul căruia se remarcă contribuția unor gânditori ca Bertrand Russell, George Edward Moore, Ludwig Wittgenstein, Paul Ramsey, Gilbert Ryle; Pozitivismul sau empirismul logic, ilustrat prin activitatea Cercului de la Viena unde s-au impus Rudolf Carnap, Moritz Schlick, Otto Neurath
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
plecare pentru începutul filozofiei este nimicul, nu ființa 34. Această primă tematizare a nimicului este fundalul pe care Hegel va descrie pe rând diagnosticul nihilist al trecerii la lumea modernă în termeni precum "moartea lui Dumnezeu", "ateism", "fatalism", "pesimism", "egoism", "atomism", și va declara necesitatea faptului ca dialectica să traverseze negativitatea și "nihilismul", așadar "sentimentul că Dumnezeu a murit", recunoscându-l în același timp ca un simplu moment în viața spiritului, care trebuie depășit. Faptul că și un gânditor important ca
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
nimic nu se pierde, iar economia generală a lumii este astfel salvgardată. Materia cadavrului aproapelui meu nu este pierdută, ea este reciclată, modificată, transformată și reintrodusă în marele joc al particulelor în mișcare. Canibalismul - sau omofagia - devine un argument în favoarea atomismului, reciproca fiind de altminteri la fel de adevărată... Ceva mai antiplatonician nici că se poate! În felul acesta, Diogene descrie un trup, trupul său, trupul în general. Nu suflet, nu carne separată, ci una și aceeași materie, cea care suportă exercițiul filosofic
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
o strânsă relație. Iată faptele: Epicur este autorul unor scrisori licențioase - în realitate, redactate de Diotim stoicul; se culcă cu toate femeile din școala sa; își prostituează propriul frate; colecționează cocotele și nu rezistă tentației libidinale; își însușește filosofia altora - atomismul lui Democrit din Abdera, hedonismul lui Aristip din Cirene; nu este cetățean atenian - ce oroare!; îi frecventează pe cei puternici; proferează neîncetat obscenități; vomită de două ori pe zi din cauza exceselor alimentare; cheltuie zilnic averi pe mâncare; se dedă, noaptea
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
a le face să funcționeze în sensul unei creditări și al unei discreditări: elogierea sufletului, condamnarea cărnii. Aici regăsim firul călăuzitor al unei scrieri platoniciene a istoriei filosofiei, incapabilă să redea corect ceea ce nu se supune legii sale: imanența, materialismul, atomismul, relativismul, ateismul. A vorbi despre Epicur ca un platonician permite aplicarea noțiunilor de suflet și de trup definite după ordinea idealistă, și nu după principiile formulate de filosoful din Samos. 14 Geniul vieții filosofice. Dar dacă opera lui Epicur s-
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
făcută pentru gândire, a transplanta epicurismul pe meleagurile campaniene sau romane, a rafina doctrina Grădinii și a o reformula pentru spațiul italic și pentru epoca imperială, a inaugura poate o serie de noutăți tehnice pentru a urma și a dezvolta atomismul abderitan, dar și a emite teorii asupra meteorilor, a alcătuirii materiei, a genealogiei fenomenelor geologice - cunoștințele acestui om și competența sa par fără limite. Un asemenea spirit enciclopedic pare a arăta ce poate însemna acumularea tuturor cunoștințelor unei epoci în
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
pozitivității 74-75; eminența prezentului 74 Leontion 214 Leucip - absența oricărei bibliografii 54, 307; bucuria autentică 40, 43-44; primul filosof hedonist 35-37; eminența omului 44-45; inițiator al teoriei atomiste 38-41 Longin 229 Lucrețiu - ceea ce nu se știe despre el 251; și atomismul 263-265; antiplatonician 274-275; și bordelul 290; calomniat 251-254, 256-257, 290-291; și cinetica 267; și clinamen-ul 265-266, 268; și cuplul ataraxic 290-291; și dorințele naturale și necesare 196; și edificarea sinelui 281; enciclopedic 269-271; epicurian 223, 251, 269, 310, 313-314; și
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
democrația 85, 97, 115; sfârșitul civilizației 223, 301; sfârșitul hegemoniei 176, 312 Hedonism hedonismul lui Anaxarh 80; anarhist 90, 93-96, 137; hedonismul lui Aristip 101, 104, 109-110, 116-124, 178, 204-206; și ascetism 27, 132-133, 180, 184, 201-202, 204-205, 286-287; și atomism 285-286; caricaturizat 145, 150, 166; și conștiință 120; definiții 41, 120-122, 148, 281; hedonismul lui Epicur 176, 178, 180, 199-201, 203-204, 216-217; și edificarea sinelui 281-282, 304; evitarea neplăcerii 67-68, 113, 119, 201, 216, 280; și Grădina 216-218; și istoriografie
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
fără autor 8-9; reluarea erorilor și a aproximațiilor în istoriografie 9-10; o istoriografie platoniciană 11-12, 14, 49-50, 103-104, 209-210; o istoriografie iudeo-creștină 11-12; o istoriografie hegeliană 12-13; istoria învingătorilor idealiști 12-14, 27-28); o istoriografie subalternă (a ateismului 210, 271-272; a atomismului 210; cirenaică 27, 105; a hedonismului 27-28, 41, 109-110; a materialismului 209) personaj conceptual - Aristip și Diogene 104; Grădina 211; în Philebos 142, 144, 150, 153; Socrate 104, 142; Vila Papirusurilor 222 Iubire cuplu ataraxic 290-291; libertinaj 38, 256, 280
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Materialism abderitan și atomist 40-41, 49, 56, 57, 59, 71, 77, 84, 103, 109, 305; cinic 132-133; contrasens 263; epicurian 209, 313; materialismul lui Eudoxos 154; materialismul lui Lucrețiu 252-253, 263-267; materialismul lui Philodem 239; răspândire în lumea romană 225 atomism - căderea atomilor 265-267; contra existenței unei lumi nevăzute 38; contra nemuririi sufletului 38; la Democrit 52, 178, 305; epicurian 184-187; și istoriografie 210, 305; inventatorul atomului 36-37; la Lucrețiu 263-264, 270-271; un materialism 39, 172, 305; nemurirea atomilor 188, 275-276
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]