110 matches
-
radioterapiei. Cu aceaste descoperiri a început „era atomică”. Ideea de a căuta cele mai mici particule în care se poate diviza substanță nu era nouă. Încă din antichitate filosofii greci își puneau aceeași problemă. Cel mai de seamă reprezentant al atomismului antic, Democrit (cca. 460-360 î.Hr.), a susținut că lumea înconjurătoare este alcătuită din atomi și spațiu gol; atomii sunt particule indivizibile și veșnice din care se compun toate lucrurile. „Începutul Universului, spunea Democrit, atomi și spațiu gol. Există o infinitate
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
că atomii se deosebesc și ca masa, iar poetul și filosoful român Lucrețiu (99-55 î.Hr.) consideră că atomii, indivizibili și invizibili, se mișcă “asemenea firișoarelor de praf din aer, privite în lumina razelor solare”. Abia după secolul al XVI-lea, atomismul antic a revenit în atenția cercetătorilor, mai ales ale chimiștilor, care l-au dezvoltat și folosit pentru a explica unele fenomene chimice. Am putea aminti aici nume că: Robert Boyle (1627-1691), care a pus bazele chimiei analitice calitative și a
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
l-au dezvoltat și folosit pentru a explica unele fenomene chimice. Am putea aminti aici nume că: Robert Boyle (1627-1691), care a pus bazele chimiei analitice calitative și a dat prima definiție științifică elementului chimic, Mihail Lomonosov (1711-1765), precursor al atomismului modern și al teoriei cinetice a gazelor, Antoine Lavoisier (17431794), unul dintre creatorii chimiei moderne, John Dalton (17661844), fondator al primei teorii atomice bazată pe aspectele cantitative ale reacțiilor chimice, Amedeo Avogadro (1776-1856), care a introdus noțiunea de moleculă și
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
mod particular, creștinismul trebuia raportat mereu la curentele de gândire ale filozofiei antice. Faptul că Biserica nu poate „boteza” în propriile ape orice sisteme de gândire este dovedit de preferința constantă a patristicii pentru platonism și de refuzul sistematic al atomismului sau epicureismului. În modernitate, războiul existențialismului (anti-esențialist) cu tradiția metafizică a vechilor greci are mare relevanță pentru înțelegerea misterului umanității plăsmuite „după chipul și asemănarea lui Dumnezeu”. Nici materialismul „științific” al lui Marx, nici patosul prometeic al umanismului exaltat de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
respinsă ca imposibilă. În „Observația generală” care încheie partea a doua a Pmsn, Kant va spune despre impenetrabilitatea absolută că este „un concept gol”31. Căci materia poate fi în mod continuu comprimată fără ca întinderea ei să fie anulată. În timp ce atomismul explică constituția și proprietățile corpurilor materiale, ceea ce Kant numește „diversitatea specifică a materiilor” (vezi nota 30), printr-o reunire a atomului, ca impenetrabilitate absolută, cu spațiul gol, ca penetrabilitate absolută, în explicația metafizic dinamică ele vor fi derivate din raporturile
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Kant numește „diversitatea specifică a materiilor” (vezi nota 30), printr-o reunire a atomului, ca impenetrabilitate absolută, cu spațiul gol, ca penetrabilitate absolută, în explicația metafizic dinamică ele vor fi derivate din raporturile celor două forțe fundamentale. Kant va respinge atomismul cu argumentul că plinul absolut și golul absolut sunt calități oculte, calități a căror existență nu poate fi sprijinită pe dovezi empirice 32. Kant recunoștea că explicația mecanicistă, cunoscută și sub numele de atomistică sau filosofie corpusculară, își menține și
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
și concepția psihologică a lui Sigmund Freud (1856-1939) cunoscută și sub denumirea de freudism, care a dat naștere unuia dintre principalele curente ale psihologiei contemporane și a avut o largă influență asupra altor științe, precum și asupra literaturii și artei. Spre deosebire de atomismul psihologic, care divizează viața psihică în diferite fenomene și procese psihice, p. a încercat să dea o interpretare unitară și integrativă a psihicului și conduitei umane (Dicționar de Psihologie, coordonator U. Șchiopu, 1997). Autoapreciere metodă de cunoaștere a personalității și
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
că anarhiei este preferabilă tirania, deoarece ea se realizează prin stat. O societate abandonată sieși, nerecunoscând statului mai mult de o semnificație juridică, își pierde repede centrul, sâmburele ei. Devine antiistorică și centrifugală. Consecința fatală a oricărei democrații consecvente este atomismul social. Din societate mai rămân numai indivizii, risipiți, fără vreo aderență la un sens comun. Sânt societăți incapabile în mod structural de a fi democrate. Cazul Rusiei, unde societății, lipsindu-i organic o limită interioară, se pierde pe dată ce
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
pp. 6-7). Comunitățile vizate de către comunitarieni sunt îndeosebi familiaxe "„familie" și cele culturale. 3.2. Feminismul comunitariantc "3.2. Feminismul comunitarian" Înclinația unor orientări feministexe "„feminist" spre comunitarism derivă, în mare măsură, din criticile comune la adresa individualismului liberal. Feminismul respinge atomismul individualist al liberalismului clasicxe "„liberalismul clasic". Critică faptul că individul este conceput în teoriile politice liberale în mod abstract, fără determinații. Feminiștii chestionează noțiunea liberală de sine rațional și destrupat. Ei împărtășesc, de asemenea, criticile la adresa libert arianismului anilor ’80
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
tradițiaxe "„tradiție"” le-a marginalizat? În plus, acțiunea colectivă poate submina faptul că femeile pot acuza individual cazurile de discriminarexe "„discriminare" împotriva lor. De asemenea, sacrificarea unor drepturi individuale are mereu un potențial negativ. Rămân însă valoroase criticile referitoare la atomismul individualist al liberalismului, precum și accentul asupra problematicii identității și pe rolul comunității proxime în configurarea acesteia. PARTEA A TREIATC "PARTEA A TREIA" Comunism, postcomunismtc "Comunism, postcomunism" CAPITOLUL VITC "CAPITOLUL VI" Comunismul: emanciparea prin muncă și patriarhatul de stattc "Comunismul \: emanciparea
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
problema dreptății”, în Miroiu A. (ed.), Teorii ale dreptății, Editura Alternative, București. Olteanu, Cristina (ed.), 2003: Femeile în România comunistă. Studii de istorie socială, Editura Politeia, SNSPA, București. Palade, Brândușa, 2002: Statutul teoretic al indivizilor și atomilor. Continuități fundaționale între atomismul social, fizic și epistemologic, teză de doctorat, Universitatea București. Pasti, Vladimir, 2003: Ultima inegalitate. Relațiile de gen în România, Editura Polirom, Iași. Pasti, Vladimir, Ilinca, Cristina, 2001: Discriminarea de gen - o realitate a tranziției, raport de cercetare, Institutul de Studii
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
condiție sine qua non a oricărei relații cu sinele, cu semenii, cu lumea. Discursivizarea rezultatelor observării lumii fenomenale, schimbul de idei, aspectul contractual-polemic al textelor sînt dimensiuni semiotico-filosofice care marchează indelebil profilul și progresul științei actuale în marea trecere de la atomism la holism, de la contemplativism la constructivism, de la universul static la cel dinamic. Încercînd să sintetizăm prezența limbajului în epistema contemporană putem evidenția două moduri (în sensul etimologic al lui "modus"): pe de o parte, prezența limbii naturale ca posibilitate de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
al limbii cu toate implicațiile sale:separarea sistemului (sincroniei) de seria modificărilor (diacronie), impunerea formei și nu a substanței, caracterul imanent al analizei stau la baza structuralismului lingvistic și semioticii. Deci structuralismul reprezintă privilegierea relaționismului (față de substanțialism), a integralismului (față de atomism), a formalismului (față de empirism). Analiza structurală (începînd cu cea avant la lettre a formaliștilor ruși de începutul secolului) pune între paranteze conținutul povestirii (mit, basm, nuvelă etc.) și se concentrează exclusiv asupra formei. Figurile narative nu contează (cîrtița, racul, zîna
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
rerum natura (Despre natura lucrurilor) a dezvoltat trei tendințe principale. Prima, credința că întreg universul constă din atomi, care se combină la întâmplare pentru a da naștere tuturor lucrurilor din natură. A doua, punctul de vedere aparent eretic, cum că atomismul nu acordă niciun rol zeilor păgâni, ca să nu mai vorbim de vreun rol al unei singure zeități creștine în consecință, moartea tuturor zeilor, păgâni și creștini. Lucrețiu a conchis a treia teză principală a gândirii sale că omenirea a fost
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
tuturor științelor naturii. Prin urmare, putem privi teoria imaginii a Tractatus-ului - și eu cred că acesta este modul corect de a o privi - ca fiind recomandarea ca limbajul științific să fie modelul pentru orice limbaj.“ (J. Griffin, Wittgenstein’s Logical Atomism, University of Washington Press, 1969, p. 109.) Tema 186 GÂNDITORUL SINGURATIC a fost reluată în cartea lui Janik și Toulmin. Griffin face și observația că modul cum își reprezintă Wittgenstein descrierea faptelor seamănă mai mult cu modul cum și-o
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Așteptând cu speranță și nerăbdare discuțiile asupra manuscrisului, Wittgenstein nu bănuia că ele nu vor fi favorizate de dezvoltări mai recente ale ideilor fostului său profesor. Într adevăr, o lucrare de introducere în ceea ce numea „filozofia matematică“ și lecțiile despre atomismul logic, produse de către Russell în anii războiului, marcau o evoluție a gândirii sale filozofice într-o direcție în multe privințe opusă pozițiilor Tractatus-ului. Russell susținea bunăoară că lumea reală este obiectul de studiu al logicii în aceeași măsură ca și
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
să învețe să scrie la bătrânețe; și tot așa, cineva poate încerca în zadar să-și însușească o mișcare a gândirii. Ea nu-i va deveni niciodată familiară.“89 NOTE 1 Iată o remarcă autobiografică semnificativă, cuprinsă în articolul său „Atomismul logic“ (1924): „Am ajuns la filozofie prin matematică sau, mai bine zis, prin dorința de a găsi un temei pentru credința în adevărul matematicii.“ WITTGENSTEIN ȘI RUSSELL 371 2 Vezi Bryan Magee, „The Philosophy of Bertrand Russell“, în Modern British
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Begegnungen, Oldenbourg Verlag, Wien und München, 1970. (Ed.) Flowers III, F. A., Portraits of Wittgenstein, edited and introduced by F. A. Flowers III, Thoemmes Press, Bristol, 1999. Grayling, A. C., Wittgenstein, traducere de Gh. Ștefanov, Humanitas, București, 1996. Griffin, J., Wittgenstein’s Logical Atomism, University of Washington Press, Washington, 1969. Hacker, P. M. S., Insight and Illusion, revised Edition, Oxford University Press, 1986. Haller, R., Fragen zu Wittgenstein und Aufsätze zur österreichischen Philosophie, Editions Rodopi, Amsterdam, 1986. Hintikka, Jaakko, On Wittgenstein, Wadsworth, Boston, 2000. Iliescu
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
nimic nu se pierde, iar economia generală a lumii este astfel salvgardată. Materia cadavrului aproapelui meu nu este pierdută, ea este reciclată, modificată, transformată și reintrodusă în marele joc al particulelor în mișcare. Canibalismul - sau omofagia - devine un argument în favoarea atomismului, reciproca fiind de altminteri la fel de adevărată... Ceva mai antiplatonician nici că se poate! În felul acesta, Diogene descrie un trup, trupul său, trupul în general. Nu suflet, nu carne separată, ci una și aceeași materie, cea care suportă exercițiul filosofic
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
o strânsă relație. Iată faptele: Epicur este autorul unor scrisori licențioase - în realitate, redactate de Diotim stoicul; se culcă cu toate femeile din școala sa; își prostituează propriul frate; colecționează cocotele și nu rezistă tentației libidinale; își însușește filosofia altora - atomismul lui Democrit din Abdera, hedonismul lui Aristip din Cirene; nu este cetățean atenian - ce oroare!; îi frecventează pe cei puternici; proferează neîncetat obscenități; vomită de două ori pe zi din cauza exceselor alimentare; cheltuie zilnic averi pe mâncare; se dedă, noaptea
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
a le face să funcționeze în sensul unei creditări și al unei discreditări: elogierea sufletului, condamnarea cărnii. Aici regăsim firul călăuzitor al unei scrieri platoniciene a istoriei filosofiei, incapabilă să redea corect ceea ce nu se supune legii sale: imanența, materialismul, atomismul, relativismul, ateismul. A vorbi despre Epicur ca un platonician permite aplicarea noțiunilor de suflet și de trup definite după ordinea idealistă, și nu după principiile formulate de filosoful din Samos. 14 Geniul vieții filosofice. Dar dacă opera lui Epicur s-
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
făcută pentru gândire, a transplanta epicurismul pe meleagurile campaniene sau romane, a rafina doctrina Grădinii și a o reformula pentru spațiul italic și pentru epoca imperială, a inaugura poate o serie de noutăți tehnice pentru a urma și a dezvolta atomismul abderitan, dar și a emite teorii asupra meteorilor, a alcătuirii materiei, a genealogiei fenomenelor geologice - cunoștințele acestui om și competența sa par fără limite. Un asemenea spirit enciclopedic pare a arăta ce poate însemna acumularea tuturor cunoștințelor unei epoci în
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
pozitivității 74-75; eminența prezentului 74 Leontion 214 Leucip - absența oricărei bibliografii 54, 307; bucuria autentică 40, 43-44; primul filosof hedonist 35-37; eminența omului 44-45; inițiator al teoriei atomiste 38-41 Longin 229 Lucrețiu - ceea ce nu se știe despre el 251; și atomismul 263-265; antiplatonician 274-275; și bordelul 290; calomniat 251-254, 256-257, 290-291; și cinetica 267; și clinamen-ul 265-266, 268; și cuplul ataraxic 290-291; și dorințele naturale și necesare 196; și edificarea sinelui 281; enciclopedic 269-271; epicurian 223, 251, 269, 310, 313-314; și
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
democrația 85, 97, 115; sfârșitul civilizației 223, 301; sfârșitul hegemoniei 176, 312 Hedonism hedonismul lui Anaxarh 80; anarhist 90, 93-96, 137; hedonismul lui Aristip 101, 104, 109-110, 116-124, 178, 204-206; și ascetism 27, 132-133, 180, 184, 201-202, 204-205, 286-287; și atomism 285-286; caricaturizat 145, 150, 166; și conștiință 120; definiții 41, 120-122, 148, 281; hedonismul lui Epicur 176, 178, 180, 199-201, 203-204, 216-217; și edificarea sinelui 281-282, 304; evitarea neplăcerii 67-68, 113, 119, 201, 216, 280; și Grădina 216-218; și istoriografie
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
fără autor 8-9; reluarea erorilor și a aproximațiilor în istoriografie 9-10; o istoriografie platoniciană 11-12, 14, 49-50, 103-104, 209-210; o istoriografie iudeo-creștină 11-12; o istoriografie hegeliană 12-13; istoria învingătorilor idealiști 12-14, 27-28); o istoriografie subalternă (a ateismului 210, 271-272; a atomismului 210; cirenaică 27, 105; a hedonismului 27-28, 41, 109-110; a materialismului 209) personaj conceptual - Aristip și Diogene 104; Grădina 211; în Philebos 142, 144, 150, 153; Socrate 104, 142; Vila Papirusurilor 222 Iubire cuplu ataraxic 290-291; libertinaj 38, 256, 280
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]