527 matches
-
literare, nu este filonul artistic de la Balcic. Dar nu neapărat după roade („marea ce rodește/ În umbră și lumină, doar cu spume”, va scrie Ion Pillat) se cunoaște locul bun. E altceva, o lentoare orientală, topită de soare și de atotputernicia unei filosofii profunde, neschimbate, o zăbavă vindecătoare, o foșgăială bizantină înălțată, totuși, de o măreție, o claritate dintr-o altă poveste. Contrarii, alb și culoare, sobrietate și apropiere, lipsa cuvântului, ca în însoțirile mute dintre regină și {efica, turcoaica ei
Povestea Balcicului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2769_a_4094]
-
Dumnezeu ni Se comunică prin lucrările Sale necreate. Existența prin Sine este izvorul a toată existența. Dumnezeu coboară kenotic în intră în comuniune cu noi, oamenii, pentru a noastră mântuire. Frumusețea este unul dintre atributele firii dumnezeiești, alături de infinitate, eternitate, atotputernicie, iubire, sfințenie, bunătate, milă, înțelepciune, dreptate și multe altele. A scrie despre Dumnezeu frumusețe și sursă a toată frumusețea înseamnă a te situa nu doar în plan teoretico - estetic, ci și în plină teologie dogmatică ortodoxă. Din teologia dogmatică ortodoxă
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
și permanentizează relatarea scripturistică raportată la viața Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Relatarea biblică și istorică a Mântuitorului constituie, de fapt, realitatea cultică, euharistică a Lui, iar Taina Sfintei Euharistii este o “capodoperă a iubirii, a milei și a atotputerniciei divine” . Centrul cultului liturgic al Bisericii este recunoscut în mod covârșitor ca fiind Euharistia. “Trupul istoric al lui Iisus Hristos, așa cum a trăit, a murit și a înviat, cum strălucește preamărit la dreapta Tatălui, se găsește în mod real pe
DESPRE SPIRITUALITATEA EUHARISTICĂ ÎN TIMPURILE NOASTRE PRECUM ŞI DESPRE NICOLAE AFANASSIEFF ŞI ECLESIOLOGIA EUHARISTICĂ [Corola-blog/BlogPost/378087_a_379416]
-
și la unire. Toate astea erau teme interzise. În schimb, existau teme obligatorii, tendențioase. Trebuia acceptat măcar de formă marxismul, care a distrus zeci de ani viața a sute de milioane de oameni. Trebuia ascunsă tirania partidului comunist, teroarea securiștilor, atotputernicia imperialismului ruso-asiatic. Tinerețea mea și forța mea creatoare au trebuit să se supună o vreme acestei asupriri monstruoase. Cronica poartă pecetea tinereții și forței creatoare, dar și a asupririi suferite și a deformării adevărului. Cititorul să deosebească ce era opera
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8452_a_9777]
-
avea un eu. Pentru comunism, omul este o ființă anonimă, fără personalitate." însemnările de jurnal cu titlul Revizuiri și adăugiri dezvăluie nu numai opiniile unui intelectual de înalt prestigiu despre regimul de teroare, minciună și frică, despre numeroasele arestări și atotputernicia Securității, despre conformismul și servilismul de care, din păcate, nu am dus lipsă nici noi, dar și despre modul revoltător în care s-au comportat comuniștii cu intelectualii, socotiți, cum spuneam, veritabili dușmani de clasă. Prin transformarea Academiei Române în Academia
Comunismul și intelectualii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8620_a_9945]
-
pe Ricoeur) are la bază o mentalitate justițiară. Potrivit ei, scopul devenirii lumii nu e ca Dumnezeu să se cunoască pe sine, ci acela ca Dumnezeu să-i judece pe toți la capătul vremilor. Grație acestei optici, în bunătatea și atotputernicia lui, Dumnezeu nu pedepsește decît pe cei care chiar au greșit, iar forma pe care o ia pedeapsa divină e resimțită de oameni ca o suferință. Și cum pe Dumnezeu nu-l poți păcăli în justețea judecății lui, nu există
Tainele suferinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8136_a_9461]
-
a cutreierat drumurile „țării sfinte“, cu Cel ce a vindecat orbii, muții; cu Cel ce a mântuit pe cei demonizați și a înviat morții. Iisus este acesta, și nu mort, ci viu; nu neputincios, ci cu omenescul, cu dumnezeirea, cu atotputernicia Lui. Dacă s-ar arăta în toată mărirea Lui, nu am îndrăzni să-L privim, să ne apropiem de El; dar El se arată, ni se oferă sub forma pâinii și a vinului, ca să-L putem privi și primi cu
Agenda2006-17-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284940_a_286269]
-
eu să scap de înlănțuire. Pentru că, personal, nu mă pot dezlănțui și elibera. Iar a viețui acolo, la închisoare, fără asistența Lui nu se poate; au fost oameni care au murit... Atunci s-a născut în mine credința nelimitată în atotputernicia și atotbunătatea divină. Am devenit un gânditor creștin când mi-am dat seama că fără revelație, fără asistență divină, nu pot ști nici cine sunt, nici ce este lumea, nici dacă are vreun sens sau nu, nici dacă eu am
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
nu întrebi cine dăruiește. Ca un fulger, gândirea țâșnește dintr-odată cu o necesitate absolută... Toate acestea se petrec fără ca libertatea noastră să ia parte, și totuși suntem antrenați ca într-un vârtej de către un sentiment de libertate, de suveranitate, de atotputernicie, de dumnezeire. Ceea ce este cel mai straniu, este caracterul de necesitate prin care se impune imaginea, metafora...Ai impresia că este vorba de expresia cea mai firească, cea mai justă, mai simplă, care ni se oferă. S-ar spune că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
de 37 de ani de penumbră a minții: "nu e nebun, știe prea multe". De altfel, poeziile din acea perioadă sunt de o profunzime uneori greu de pătruns. Poetul însuși o spune în misterioase fragmente: "Din Dumnezeu iese opera mea... Atotputernicie e ceea ce creează Fiul nopții". Și iată această extraordinară "definiție" a naturii transmundane, de neatins, a poetului: Totul este lăuntric Asta separă Așa este apărat poetul Temerarule ! ai vrea față în față Să-i vezi sufletul Te-ai ruina în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
domină lumea: este imposibil ca nimicul să nu existe, este imposibil ca ceva să nu existe și este imposibil ca existentul să dureze, să nu se întoarcă în neant. Ființarea este o încercare sisifică, tragică, pe toată întinderea veșniciei. Motivul: atotputernicia morții precedată de cele două forțe negative pretanatice: suferința și răul, așa cum au spus-o de nenumărate ori poeții, de la autorul lui Ghilgameș, Cartea sapiențială egipteană, Vechiul Testament, presocratici și până la Leopardi, Eminescu, Trakl, Ungaretti ș.a. Că "toți trăim moartea, ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
a ignora faptul că, așa cum apar evenimente mai puternice decât oamenii, există, de asemenea, oameni care sunt mai tari decât anumite evenimente. Apetența lui pentru echilibru, îl ținea la egală distanță de determinismul absolut și de o credință oarbă în atotputernicia voinței umane. Nu depindea de el amânarea pentru mai multă vreme, a războiului, însă ceea ce a depins de el (istoria a confirmat-o) a îndeplinit în întregime, până la capăt. El ne-a cruțat de război tocmai atunci când acesta risca să
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
în clipa nevoii noastre. Am folosit expresiile “unii”, “alții” pentru că fiecare dintre noi avem limitele firești impuse de condiția umană, imperfectă și supusă păcatului, care ne mărginesc capacitatea (nu dorința) de a rezolva problemele altcuiva. Cu toate acestea, Dumnezeu în Atotputernicia Sa, a dăruit fiecăruia dintre noi, câte doi oameni care cumulează cele mai nobile însușiri cu care ne fericesc din clipa în care ne-au deschis ușa spre această lume și până în clipa plecării lor “acasă”. Aceste două neasemuite zidiri
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
căutători perpetui de șabloane comportamentale în care să ne turnăm existența (ori în care deseori ne odihnim), în care să avem încredere deoarece au fost deja experimentate de alții. Postularea absurdului ca inerent existenței (Albert Camus) înseamnă o negare a atotputerniciei logicii, deci a metafizicii. Deosebirea pe care Aristotel o face între substanță și materie, considerând că substanța este alcătuită din materie și formă, deschide într-un mod specific domeniul științei, orientând direcția multora din cercetările ulterioare. Putem chiar forța o
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
La Kant, eul se emancipează, e instanță conștientă, ordonatoare și legislatoare, morală și liberă, fie că se manifestă religios sau nu. Leibnitz numește omul un mic Dumnezeu. Apoi Fichte decretează că eul e totul. Nietzsche duce conceptul la extremă, proclamând atotputernicia superegoului care se autodepășește continuu, fără a implica neapărat și nuanțe morale, procesul are loc dincolo de bine și de rău, mergând în linia lui Spinoza, care decreta ca virtute puterea și abilitatea de a își asigura satisfacerea dorințelor și a
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]
-
nu vor aduce prea multe schimbări în structura și calitatea procesului de învățământ. Din școala generală vor ieși tot analfabeți, din liceu tot inculți și din facultăți tot generații de tineri dezabuzați, dresați să nu creadă în nimic, decât în atotputernicia pilei și în binefacerile șpăgii. De vreo zece-doisprezece ani, absolvenții de facultăți se află sub nivelul de pregătire al unui licean mediocru de altădată. Cauzele sunt multiple și scuzele nu lipsesc. Nu ultima este constanta subfinanțare a învățământului. Primii care
Criza din învățământ by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9133_a_10458]
-
au mers lucrurile ca într-un balet rus. Cât despre mentalitatea comunistă, supraviețuirea ei se vede mai ales în entuziasmul cu care vechi cadre au îmbrățișat noul regim, de liberalism sălbatic numit. Duc dorul comunismului cei care nu suportă regimul atotputerniciei banului, al împărțirii timpului nu în ore, ci în roni. Comunismul a luptat cu regimul selecției naturale și a pierdut. Nu-i condamn pe nostalgicii lui, dar nici nu-i deplâng, cum aș compătimi un estropiat. în cartea de care
Barbu Cioculescu:"Dacă este cazul să-mi recunosc un talent, atunci aș numi forța imaginației." by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9382_a_10707]
-
Și cu invidia nelecuită pe stăruințele altora: "Răbdarea germanilor e fără margini, pînă și în privința nebuniei, pe care Nietzsche a îndurat-o unsprezece ani, iar Hölderlin patruzeci." Altele sînt răutăți savuroase, concise, cu neputință de contrazis, spre slava disperată a atotputerniciei deșertăciunii: "Romantismul englez a fost un amestec fericit de laudanum, exil și ftizie; cel german - de alcool, provincie și suicid." Din loc în loc, miezuri de scînteie neatinsă de blazare: Ne deosebește de înaintași dezinvoltura cu care privim Taina. I-am
Zodii și planete by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7746_a_9071]
-
că nu poți lăsa pe nimeni să se apropie de tine, ca să nu afle adevărul. Într-un cuvânt, zice, văluri. Prințesă cu inițiativă, Brandy Alexander nu mă-ntreabă niciodată care e numele meu adevărat. Numele cu care m-am născut. Atotputernicia Sa îmi dă imediat un nume nou, un nou trecut. Îmi inventează un alt viitor fără nici o altă legătură decât cu ea, un cult numai al ei. — Numele tău e Daisy St. Patience, îmi zice. Ești moștenitoarea pierdută a Casei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
inutile. A purta armă însemna pentru un funcționar al Serviciului a-și declara incompetența. Dar George Stan era nepotul marelui Emanuel Stan și, oricît de mare ar fi fost el, Mihai Mihail, tot avea nevoie din cînd în cînd de atotputernicia domnului director general. Iar a doua hotărîre era ca și luată și îl privea pe el, directorul Serviciului. Va face o vizită de curtoazie prințului Basarab Cantacuzino, omului căruia în alte împrejurări nici măcar nu i-ar fi răspuns la salut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
și era, din acest punct de vedere, cu mult inferior lui Romulus și lui Tezeu, precum și altor eroi. Dacă Moise era inspirat de Dumnezeu, cum se vede, fără îndoială, nu-l putem privi decît ca pe o unealtă oarbă a atotputerniciei divine; conducătorul evreilor era inferior ca om fondatorului Imperiului roman, monarhului persan și celorlalți eroi care, prin propria lor valoare și prin propriile forțe au împlinit acțiuni dintre cele mai mărețe, pe care el nu le făcea decît cu ajutorul imediat
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
proclamate "în numele Dumnezeului Atotputernic". Astfel se justifica evident puterea politică, dar în același timp mai ales după divinizarea Führerului de către naziști se puneau limite celui ce o deținea. Credința religioasă iluminată poate efectiv să reprezinte un răspuns serios la iluzia atotputerniciei oamenilor, pe care psihoterapeutul Horst-Eberhard Richter o numește "complexul lui Dumnezeu". Din principiu aș prefera alte predicate divine ale Noului Testament, precum "cel mai bun dintre toți", "cel mai milostiv dintre toți" (prezent și în Coran). Sau chiar, dacă expresia
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
discursul emoționant pe care filozoful evreu Hans Jonas l-a ținut la Tübingen în 1984 despre "conceptul de Dumnezeu după Auschwitz". Răspunsul său începe nu de la supremația lui Dumnezeu, ci de la suferința lui Dumnezeu din momentul creației lumii, nu de la atotputernicia, ci de la impotența lui Dumnezeu. Jonas pe care naziștii l-au alungat din Germania și care și-a pierdut mama la Auschwitz susține că Dumnezeu a tăcut și nu a intervenit nu pentru că nu a vrut, ci deoarece nu a
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
ceilalți neagă un Dumnezeu indiferent, astoric, apatic, crud, nemilos; iar pe de altă parte, ambii cred într-un Dumnezeu care, deși ascuns, este prezent și participă autentic la istorie, este milostiv și iertător. Prin urmare, mi se pare că și atotputernicia lui Dumnezeu nu trebuie înțeleasă ca și cum un puternic absolut ar guverna totul, ar face sau ar putea face totul rămânând complet detașat și indiferent. Pe de altă parte însă, puterea lui Dumnezeu nu poate fi pur și simplu înlocuită cu
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
căci nu meritau o discuție serioasă. Pentru cei ce vor însă a se edifica, în rog să citească Sfânta Scriptură și în special pe proorocul Ezechiel Cap. I și XXXVII și atunci dacă-n adevăr ei cred în Dumnezeu și atotputernicia Lui nu vor mai avea nici pic de îndoială. Pentru cei credincioși scriu eu aceste rânduri și nicidecum pentru hulitorii de cele sfinte, pentru cei fără Dumnezeu, ori pentru cei ce tăgăduiesc harul sfinților Lui. Credinciosul vorba Psalmistului David, Ps
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]