12,858 matches
-
profesori sau într-un dicționar biografic. Mie îmi plac ceasurile de nisip, hărțile, tipografia veacului al XVIII-lea, etimologiile, aroma cafelei și proza lui Stevenson; celălalt împărtășește aceste preferințe, însă într-o manieră plină de vanitate ce le preschimbă în atribute ale unui actor. Ar fi exagerat să afirm că relațiile dintre noi sunt ostile; eu trăiesc, eu îmi îngădui să trăiesc pentru ca Borges să-și poată plăsmui literatura, iar literatura aceasta mă justifică. Trebuie să recunosc, totuși, că a scris
Din nou Borges by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14169_a_15494]
-
actual formulele administrative joacă un rol secundar, apărînd în unele subvariante stilistice, în care putem așadar găsi și exemple de formule excesive ale succesiunii de genitive. În genere, atrag atenția lanțurile cuprinzînd cel puțin trei genitive, dintre care fiecare e atributul termenului precedent: "o reflectare a efectului prezenței agenților" (Evenimentul zilei = EZ 1079, 1996, 4); exemplul următor aparține unui text clar parodic, așa cum o indică nu numai numărul determinărilor, ci și redundanța lor semantică: "Relansarea accelerării intensificării procesului de iuțire mai
Lanțul de genitive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14227_a_15552]
-
perspectivă a spiritualității pe care d-sa nu ezită a o proclama și ilustra într-o vreme în care feluritele pozitivisme formalizante și chiar erudiția înțeleasă ca o sisifică adiționare de informații în sine urmăresc a decupla creația artistică de atributele sale axiologice (esteticul aflîndu-se cu rol negreșit determinant în centrul lor, dar în conexiune cu celelalte și prosedînd propriile-i transparențe prin care nălucesc tainele ființei). Oricît de ambițioasă, rațiunea singură n-ar putea cuprinde totul în cîmpul artei, n-
Pornind de la literatura franceză(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14280_a_15605]
-
și un bîtlan/ construit din carton și sfoară/ scufundîndu-și capul/ după niscaiva pești" (ibidem). Sau: "ochii tăi erau mai verzi/ decît jucăria unui copil de pe Marte// acum degeaba răsfoiești paginile/ unei oglinzi/ acolo/ sub apă" (ibidem). Absurdul își pierde astfel atributul de teroare, transformîndu-se într-un joc, într-o feerie a gratuității prin transparența căreia tragedia e abia perceptibilă: "acolo/ departe/ la marginea orașului/ oamenii rîd în hohote uitîndu-se la o umbrelă/ sub care țopăie trei picioare goale/ pînă la noapte
O lacrimă a lucidității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15023_a_16348]
-
Eugène Ionesco, care îl consideră un "arhigen", un embrion adică, din care derivă toate celelalte forme literare. În maniera-i speculativă cu bătaie poetică, Roland Barthes înfățișează "literalitatea" jurnalului (id est caracterul său de "operă de artă"), în următoarele patru atribute: poetic, cel care oglindește stilul (ideolectul) autorului, istoric, cel care livrează informația istorică sub aspectul anecdotei, utopic, cel care face din autor obiectul dorinței, amoros, cel care produce fraze frumoase... Dar același R. Barthes nu ezită a decreta "prostia egotistă
Pornind de la un jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15132_a_16457]
-
expresioniste, Ilie Boca urmărește marile trasee pe care lumea însăși s-a născut și, mai apoi, și-a consolidat existența. De la semne heraldice la forme vagi, de la figuri feminine vag neolitice, cu siluete marcate de steatopigie și accentuate puternic cu atributele fertilității și pînă la impresionantele portrete-efigie, pe care și Florin Mitroi le-a analizat cu un interes inepuizabil, și de aici înapoi la lumea zoologiei, repertoriul de semne și de forme al lui Boca tinde să se identifice cu întreaga
Un pictor homeric: Ilie Boca by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15117_a_16442]
-
Omul ca atare, ce și-a luat În stăpânire propriu-i destin, ca pe o zestre, unică. Numai ideile și cuvintele pot s-o aprecieze ca fiind distributivă. Orice ingerință, de orice natură, cu atât mai mult, politică, n-are atribute de supraveghere ori de calificare. De rapt, nici atât! Iată de ce după 1940 (murise Nae Ionescu la 15 martie, iar el pleca În misiune diplomatică la 10 aprilie), În personalitatea lui Mircea Eliade s-a-ntrupat doar savantul și scriitorul. Prin prisma unei
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
fără nici-o reacție serioasă și europeană din partea celei mai importante instituții culturale a țării, în fond unul din simbolurile naționale. Și, se pare că plagiatul a devenit un soi de sport național, judecând după dezvăluirile presei. Impunitatea plagiatorilor era un atribut al României socialiste; toate memoriile conținând plângeri justificate în acest sens rămâneau fără răspuns din partea secției de propagandă a C.C. al P.C.R. Gesturi de huliganism, cum a fost furtul unei inscripții din curtea Institutului de Arheologie în anii ’70, urmat
Clasicismul, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13377_a_14702]
-
aici. Importantă este, pretutindeni, capacitatea analitică a detaliilor de care dă dovadă Dan Buciumeanu, lectura lui izvorâtă din plăcerea de a se desfășura pe nebănuite orizonturi. În fond, capacitatea lui să comunice cu universul literaturilor cu o carte al cărei atribut, printre multe altele, este și acela de a se defini prin încordarea căutărilor: În nici una din Psaltirile în versuri din literaturile europene nu vom întâlni patosul justițiar, evocarea obsesiv-vizionară a «Judecății de apoi», o actualizare și reinterpretare creștină atât de
Tensiunea lecturii by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13769_a_15094]
-
pe capete, este, din păcate, pe deplin relevant pentru traseul poetic neinspirat al autorului Ninsorii electrice. Cartea este, în primul rând, o pierdere regretabilă la nivelul spectacolului lingvistic de altădată. Discursul poetic s-a diluat pierzându-și pe parcurs toate atributele. Dacă până acum citisem cel mult un Coșovei second-hand, tot mai subțire, noul registru, auster, criptic-existențialist, mult mai grav, nu mai are strălucirea imaginilor, a analogiilor, talentul asociativ, în fine, histrionismul care te ținea în pagină. Mizând doar pe schelăria
Vinicius uncool by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13812_a_15137]
-
cazul nostru, nu se poate susține cu certitudine că poveștile sînt false; ele nu au însă credibilitate explicativă. A fost evocată o răscoală (plasată, de altfel, în momente diferite: fie la 1770, fie la 1802) în care revoltații au uzurpat atributele puterii domnești găsindu-se în acest detaliu motivația pentru termenul crai: "s-au răsculat o ceată de apelpisiți, numindu-se crai de Curtea Veche"; aceștia au în frunte un grec, jefuiesc prăvălii, se îmbată, sînt prinși și spînzurați de turci
Craii la cremenal by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13903_a_15228]
-
sala de concert, are rara virtute de a se menține în audiția pur sonoră. Minuțiozitatea construcției înaripează, personajele capătă viață, vocea plutește suveran. Cu o abordare repertorială atât de largă la un asemenea înalt voltaj dramaturgic, Mariana Nicolesco își validează atributul de assoluta. Artista nu a fost singură în acest demers. Bagheta maestrului Cristian Mandeal a urmărit-o cu atenție de la pupitrul Orchestrei Simfonice a Filarmonicii bucureștene, susținându-i comentariul. Alți șefi de orchestră, i-am numit pe Ludovic Bács, Marco
“Mariana Nicolesco în România” by Costin Popa () [Corola-journal/Journalistic/13909_a_15234]
-
câtă sprinteneală le împinge pe cele mai mari sau trage de ele și pe urmă șerpuiește în fața lor, insolentă și batjocoritoare, cu grația binevoitoare a copiilor acrobați. Mi-ar fi plăcut să-i dau un nume, să o deosebesc prin atributul germinal al unor silabe și al hazardului și totuși știu că nu trebuie s-o fac: cum să-i zic Alberto, după acel..., sau cum să o chem Carlos ori Arturo sau Jesús; dacă în toate cazurile ca ăsta ar
Vreme rea cu fosfene by Coman Lupu () [Corola-journal/Journalistic/13912_a_15237]
-
gurmand sau discursul trifologic la prozatorii din secolul al XIX-lea. Splendid. I-am preluat sugestia și am scris ceva despre discursul gurmand în opera lui I. L. Caragiale. Am descoperit lucruri pe care nu le bănuiam. Mâncărica și berica (două atribute de bază ale omului caragialian) merg împreună cu politica. Cu alte vorbe, se mănâncă mult, se bea mult și se face politică multă în țara imaginară a lui Mitică. Discursul politic nu iese bine dacă nu este bine nutrit cu aperitive
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
cazurile înnăscută. Aș așeza-o mai degrabă printre însușirile critice care se dobîndesc prin experiență. Dacă nu posezi de la început claritate și spirit de precizie, e mai bine să nu te apuci de critică. Simplitatea nu este însă, ea, un atribut al tinereții în critică. Mai degrabă, tinerii se simt ispitiți să fie sofisticați în idei și în limbaj. Îi dezvață exercițiul critic repetat și îndelung. O a patra însușire, nici ea în chip hotărît preexistentă activității critice, este concretețea, dacă
Posibil decalog pentru critica literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13945_a_15270]
-
permanent balans între vivacitatea curajoasei femei captive în propriul trup și semnalele morții acestuia, între seducția pentru ambe sexe și repulsia față de corpul înjumătățit, între inspirația unei mitologii proprii și temerile contactului anonim cu lumea, un balans care conferă feminității atribute stranii și o sexualitate deschisă, eliberată de orice constrîngeri, gata să se elibereze din tristețe și să suplinească frustrările solitudinii în handicap. Evident se dezvoltă și un palier secundar al semnificațiilor în care tînăra poetă se identifică drept avatarul Fridei
Lecturi la zi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/10532_a_11857]
-
regim de opacitate și de transparență, de plin și de gol, de consistență și de turbulență a eterului. Împărțit între lumea newtoniană, aceea a masei supuse acțiunii gravitaționale, și între cea einsteiniană, aceea care supune timpul și redefinește spațiul prin atributul deplasării, Maitec repertoriază doar acele forme care sunt egal distribuite în cele două orizonturi și a căror stabilitate este tocmai consecința anulărilor reciproce. Paul Neagu Cînd se vorbește despre Paul Neagu, chiar și acum, după ce arta lui s-a istoricizat
Sculptori români contemporani by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10525_a_11850]
-
să fie drept. Și atunci nu ne rămîne decît să-i dăm lui putința de a corecta și îndrepta toate inechitățile, mîrșăviile și crimele pe care justiția lumii acesteia nu le poate corecta sau îndrepta. Pe scurt, dreptatea este un atribut divin, tocmai de aceea ea nu există în lumea noastră. Dacă ar exista, atunci lumea ar dispărea, pînă într-atît de esențială îi este lumii nedreptatea. Iată de ce ideea că pînă la urmă dreptatea va triumfa, la fel ca ideea că
Capcanele dreptății by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10518_a_11843]
-
de lucrări fundamentale, urmată de reproducerea fotografică a Tăbliței 21 de la Sinaia: Fortificațiile dacice din munții Orăștiei. Intitulat, cu modestie, dacă nu cumva chiar cu un soi de smerenie Prefața editorului, studiul introductiv - pentru că eseul Dlui Dumitru Ioncică întrunește toate atributele obligatorii pentru un demers doctoral, academic - este structurat în opt micro-capitole, care, exceptându-l pe primul: Cine este Carlo Troya?, respectă/ rezumă vectorii de forță ai studiilor marelui istoric italian: Geto-Dacii, Goții, Facilități istorice: vandalii și hunii, Goții în Sud-Vest
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]
-
bine cunoscută. Pentru început, doamna profesoară dr. Corina Popescu ne-a introdus în Comicul eminescian - un umor fără umoare, așa cum și-a intitulat ea alocuțiunea.Însoțind expunerea cu imagini adecvate, doamna dr. Corina Popescu a ilustrat cu numeroase exemple un atribut al creației lui Eminescu despre care se vorbește mai rar: umorul. Au fost reliefate forme ale umorului eminescian precum ironia, satira, caricaturalul, causticitatea, vehemența, grotescul. A fost încă un argument care dovedește complexitatea preocupărilor marelui poet și jurnalist.El nu
SERATA ”EMINESCU JURNALISTUL” DECEMBRIE 2016 [Corola-blog/BlogPost/94338_a_95630]
-
din filmul Goana după aur. Secveța următoare: Dânsul chelneriției - inventat de Robert Wilson, ca toate celelalte - pare desprins dintr-un cancan din buricul Parisului, de la Moulin Rouge. Muget de rinocer: “Ce-i asta?”, “In-cre-dibil!... Un rinocer!...”. Pe parcursul spectacolului, mugetul capătă atribute de limbaj matusalemic, pierdut, de personaj cu centrul vorbirii blocat, dar care - culmea! - comunica incomunicabilul. Nu rareori, regizorul american modernizează în stil Broadway genul burlesc perpetuat anterior de granzii comediei mute Charlie Chaplin și Buster Keaton. Trecem subit la scenă
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
este în și deasupra lumii. Ea are drept scop și țintă finală înveșnicirea lumii cu Mântuitorul Iisus Hristos - Fiul lui Dumnezeu - În Împărăția Sa, cu aportul dragostei desăvârșite, și nicidecum pieirea sau distrugerea ei. “Prin aceasta ea nu își pierde atributele sale, nu se “cosmicizează”, ci coboară în lume pentru a o ridica și a o câștiga pentru veșnicie. În felul acesta Biserica evită atât “monotelistul ecclesiologic” - negarea misiunii sale în lume, cât și seminestorianismul - relativizarea adevărului dumnezeiesc în favoarea lumii.” - După cum
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
după cum se vede, opera e sacrificată vieții și nu invers. În fine, un tânăr nonconformist din ziua de azi, Martin Page, autorul romanului M-am hotărât să devin prost, amestecă vârstele încă din prima frază a cărții, refuzându-le atât atributele tradiționale, cât și specificul omenesc: " Lui Antoine i se păruse dintotdeauna că are vârsta câinilor. Când avea șapte ani, se simțea obosit ca un om de patruzeci și nouă; la unsprezece, avea deziluziile unui bătrân de șaptezeci și șapte. Acum
Cheia anilor by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/8044_a_9369]
-
alt plan de referință care, într-un anumit fel, se substituie vechilor reprezentări ale transcendenței. Chiar și prezența cea mai banală în spațiul public, de la cea motivată individual și pînă la aceea animată de o necesitate colectivă, capătă prestanța și atributele unui ceremonial și ale unei forme noi de expresie. Pentru că asimilarea tridimensionalului într-un orizont cultural și spiritual esențialmente nonfigurativ a însemnat o repunere în discuție a unui întreg program mental și precizarea unui nou set de opțiuni. Prin sculptură
Monumentul public by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13173_a_14498]
-
acesta este mediul care furnizează presei paradoxurile existenței, pentru că aici, unde viața e compusă doar din amănunte, „centrul cunoașterii e pretutindeni”. Ultimul text al volumului, inedit, este un reportaj din Transnistria, o relatare impresionantă care surprinde nud o realitate cu atributele senzaționale ale unei scrieri perfect absurde. Textul este, de altfel, intitulat Postfață sau despre distanța iluzorie dintre ficțiune și realitate. Povestirile sunt în mare parte, așa cum s-a spus deja, antologabile. Remarc și eu, extrem de selectiv, De-a întunericul, Cinci
Viața cu amănuntul by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13183_a_14508]