262 matches
-
pacientului: Psihică: - se informează pacientul asupra tehnicii și se obține consimțământul acestuia. Fizică: - bolnavul este examinat complet, îndeosebi aparatul respirator și cardio- vascular; - se verifică funcțiile vitale (puls, TA, respirație, temperatură); - se liniștesc bolnavii anxioși prin administrare de diazepam și atropină 1f IM înainte cu ½ oră ; - se însoțește pacientul la serviciul de radiologie pentru efectuarea unei radiografii pulmonare în vederea aprecierii cantității de lichid precum și localizarea acestuia. Tehnica: Medicul execută puncția pleurală. Sunt necesare 2 asistente care au rolul: - Prima asistentă ajută
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
pentru examenul histopatologic, în vederea stabilirii diagnosticului. Medicul efectuează puncția, rolul asistentei fiind: pregătirea materiale, pregătirea bolnavului, servirea medicului. Materialele necesare Medicamente: - Xilina 1% 10 ml (1 fiola= 100 mg/10 ml) - Diazepam 2 ml (1 fiola = 10 mg/2 ml), - Atropina 1 ml ( 1 fiola = 1 mg/ml), - Adrenostazin 5 ml (1 fiola = 1,5 mg/5ml) - Vitamina K 1 ml (1 fiola = 10 mg/ml) - Etamsilat 2ml (1 fiola =125 mg/ml) Instrumente sterile: - Trusa specială cu ace pentru PBR-
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
înainte de PBR. - Se recoltează probele de coagulare: TS, TC, IP, TQ, APTT + grup sânge și Rh-ul. - Se montează o flexulă într-o venă periferică; - Cu 30 min înainte de PBR se administrează ½ fiolă Diazepam (10 mg/2 ml) i.m. + Atropina 1 f (1 mg/ml) s.c. - Participarea asistentei la efectuarea puncției: - Pacientul este condus de către asistentă la serviciul de Radiologie - la ecografie; - Pacientul va fi ajutat să se dezbrace și va fi așezat în decubit ventral, pe masa
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
colectoare de urină la pacientul purtător c. Din mijlocul jetului urinar de la prima micțiune, după toaleta organelor genitale. 33. Pregătirea fizică a pacientului pentru PBR constă: a. Recoltarea testelor de coagulare b. Administrare de Oxigen c. Administrare de diazepam și atropină d. Poziția pacientului în decubit ventral. 34. Abordul venos periferic poate fi efectuat de: a. Asistent medical b. Medic chirurg plastician c. Infirmieră. 35. Abordul venos central se efectuează de medic la nivelul: a. Venelor epicraniene b. Venelor de la plica
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
Ballif L. Un cas de dissociation syringomyélique post-traumatique. Ian. 1922, nr. 2. 20. Ballif L. et Leibovici I. Sur un cas de polyglobulie chez un paralytique général. Iunie 1924, nr. 3. 21. Ballif L. et Rosen. L'épreuve de l'atropine chez les aliénés. 28 oct. 1923. 22. Ballif L. et Lunewsky I. Hémorragies multiples chez un g.f.g.f. inoculé avec malaria. Iun. 1926, nr. 3. 23. Ballif L. et M-me Ornstein I. Sur un cas de meningite avec tuberculomes multiples (encéphale
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
J. F. L' Institut suédois de biologie des races. Mart. 1925, nr. 2. 6. Prof. Dr. Lucksch et Drd. Hollein I. Recherches sur la pellagre. 1938, nr. 1-2. 7. Lunevsky I. et Corneleac V. Considérations sur le traitement à l'atropine dans le parkinsonisme encéphalitique. 1934, nr. 1-2. 8. Lunevsky I. et Corneleac V. Crises hallucinatoires délirantes d'origine encéphalitique. 1934, nr. 3-4. 9. Lunevsky I. Sur un cas de suicide chez un parkinsonien encéphalitique. 1934, nr. 3-4. M 1. Marinesco
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
alți oameni. Mătrăguna și ochii frumoși Când te duci la oftalmolog pentru a primi ochelari, doctorul îți ad mi nistrează niște picături care-ți măresc pupilele și permit o examinare mai ușoară a interiorului ochilor. Aceste picături pot fi de atropină; atropina se extrage dintr-o plantă numită mătrăgună sau Atropa Belladona (de la latines cul bella dona, femeie frumoasă). Și asta pentru că, în An ti chitate, femeile obișnuiau să-și pună în ochi picături de mătrăgună care să le dilate pupilele
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
oameni. Mătrăguna și ochii frumoși Când te duci la oftalmolog pentru a primi ochelari, doctorul îți ad mi nistrează niște picături care-ți măresc pupilele și permit o examinare mai ușoară a interiorului ochilor. Aceste picături pot fi de atropină; atropina se extrage dintr-o plantă numită mătrăgună sau Atropa Belladona (de la latines cul bella dona, femeie frumoasă). Și asta pentru că, în An ti chitate, femeile obișnuiau să-și pună în ochi picături de mătrăgună care să le dilate pupilele și
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
vedea bine. Într-adevăr, ochii strălucitori, cu pupilele di latate dau o frumusețe deosebită feței; emoțiile erotice sunt și ele capabile să provoace astfel de efecte asupra ochilor prin secreția internă a catecolaminelor, care au efecte ase mănătoare cu ale atropinei. Ochii mai mari par mai frumoși, pentru că dau mai multă expresivitate feței; cei cu pleoa pele mai arcuite inspiră bunătate, cei care au coada pre lungă dau senzația de viclenie și dispoziție jucăușă; ba chiar și ochii cu un oarecare
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
interesant dacă calitățile terapeutice au determinat prototipul de plantă miraculoasă, cu valențe magice sau tocmai prestigiul magic câștigat a dus la exagerarea calităților terapeutice. Fapt este că toate părțile plantei, rădăcina, frunzele și fructele au un bogat conținut de alcaloizi (atropină, beladonină, scopolamină, cu o acțiune famaceutică foarte puternică: excitare a sistemului nervos, accelerare a ritmului cardiac. Tocmai aceste acțiuni au determinat folosirea ei În trecut ca anestezic, analgezic, remediu Împotriva insomniei. În continuare vom exemplifica folosirea calităților acestei plante În cadrul
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
măduva dorsală și centrul intrauterin autonom (RUNCEANU L. 1994, ZAGHLOUL A.H și col. 1991 ). Diferiți agenți fizici (căldura, masajul uterin, dilatarea forțată a cervixului) sau medicamentoși (ocitocina, ergotina, glucoza, etc.) pot intensifica contracțiile. Din contra, alte substanțe, cum sunt atropina sau cloroformul micșorează intensitatea contracțiilor. Studiile au arătat că PGF2α mărește atât tonusul de bază, cât și frecvența contracțiilor fazice, iar acest efect este abolit de un inhibitor al canalelor calcice. Aceasta sugerează că PGF2α diminuă acumularea calciului la nivelul
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
sa în timpul tratamentului cu inhibitori ai MAO de tipul LSD și mescalinei produce creșterea excitabilității cortico-subcorticale și halucinații. Pentru un mecanism colinergic pledează, pe de altă parte, atât efectele activante ale acetilcolinei și substanțelor anticolinesterazice, cât și acțiunea blocantă a atropinei. Un rol nu mai puțin important revine verigii neuroendocrine antrenate prin difuzarea excitației de la formația reticulată mezencefalo-diencefalică, în a cărei componență intră și hipotalamusul posterior, la complexul hipotalamohipofizar. Stimularea directă sau reflexă a formației reticulate mezencefalice provoacă activarea traseului electroencefalografic
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
tonusului vascular urmate de vasodilatație. La rândul său, tractusul gastro-intestinal este teritoriul de elecție al acțiunilor muscarinice de tip M3 al acetilcolinei asupra manifestărilor sale motorii și secretorii. Efectele respective sunt potențate de ezerină (inhibitor al colinesterazei) și abolite de atropină (blocant muscarinic). Aparatul respirator este influențat atât direct în sens bronhoconstrictor și hipersecretor, cât și indirect, prin mecanismul stimulării reflexe miocardice. La astmatici, acetilcolina provocând bronhoconstricție și tulburări respiratorii mai grave este utilizată la testarea reactivității bronșice. Asupra musculaturii striate
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
În schimb, iepurele de câmp, animal de cursă, puternic vagoton, prezintă după vagotomie o creștere marcată a frecvenței cardiace, de la 60-70 bătăi/min. la 260-320/min. Inegalități semnificative pot apărea la membrii aceleiași specii și, bineînțeles, și la om. Proba atropinei, clino- și ortostatismului propusă de Danielopolu (1923) relevă, în funcție de intensitatea tahicardiei, variabilitatea tonusului vagal de la un individ la altul. Reflexul oculo-cardiac și proba sinocarotidiană permit, pe aceeași bază, aprecieri valoroase asupra eventualei deplasări a echilibrului vegetativ spre vagotonie. Aritmia respiratorie
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sisteme și hipertoniei antagonistului său. Se face apel la aceleași criterii de excitabilitate a unor reflexe visceroviscerale și la susceptibilitatea organo-vegetativă față de agenții farmacodinamici. Este etichetat simpaticoton subiectul al cărui ritm cardiac este accelerat în repaus, a cărui probă la atropină este puțin concludentă, al cărui reflex oculocardiac este discret sau inversat și care se arată foarte sensibil la substanțele simpaticomimetice. La drept vorbind, atât vagotonia cât și simpaticotonia pure sunt rare, cele două sisteme antagoniste fiind complex intricate. Aceasta a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mai ales conducerea atrio-ventriculară predispunând la blocuri. Activitatea cordului este reluată datorită fenomenului de scăpare ventriculară (vagus escape) atribuit umplerii ventriculare crescute în timpul opririi și feedback-ului negativ presinaptic produs de excesul de acetilcolină. Secționarea vagilor sau blocarea lor cu atropină produce tahicardie. La rândul său, simpaticul controlează atât activitatea ritmică cardiacă, cât și a întregului sistem vascular. Căile simpatice plecate de la nivelul primelor 5-6 segmente medulare toracice se articulează sinaptic cu neuronii postganglionari simpatici în ganglionii cervico-dorsali de la care pleacă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și narine. Glandele sudoripare sunt, de asemenea, inervate de fibre simpatice colinergice, a căror stimulare duce la formare de bradikinină, puternic vasodilatatoare. După rezerpină sau guanetidină, eliberatoare de catecolamine, excitarea simpaticului constrictor determină vasodilatație, potențată de ezerină și inhibată de atropină. Intricarea morfochimică și funcțională dintre structurile simpatico-adrenergice pe de o parte și cele colinergice pe de alta fac adeseori dificilă diferențierea lor cu ajutorul mijloacelor curente de interferare farmacologică. Pe plan funcțional, descărcările eferente simpatice acționează în ordinea următoare: cord, vene
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mai complex. Prin acțiunea sa parasimpaticomimetică de tip muscarinic, acetilcolina provoacă vasodilatație periferică și inhibarea activității ritmice a cordului. Răspunsurile dilatator și cardioinhibitor sunt de scurtă durată, datorită inactivării imediate de către colinesteraze și apar potențate de ezerină și inhibate de atropină. Spre deosebire de catecolamine care activând prin intermediul receptorilor beta-adrenergici și a proteinei Gs cuplul adenilatciclază-AMPciclic, stimulează canalele sarcolemale de Ca++ și pacemaker-ul cardiac, acetilcolina acționând asupra receptorilor muscarinici și a proteinei Gi, determină hiperpolarizare membranară potasică și inhibarea pacemaker-ului (fig
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
inhibarea pacemaker-ului (fig. 76). Cea de a doua acțiune a acetilcolinei, excitoganglionară, se datorește afinității pentru receptorii nicotinici de la nivelul membranei postsinaptice a ganglionilor simpatici și parasimpatici. Prin acest mecanism, acetilcolina poate provoca la animalul tratat în prealabil cu atropină, reacții inverse hipertensive și vasoconstrictoare, datorită descărcărilor mari de catecolamine adrenosimpatice. Eliberarea acetilcolinei atât de la nivelul ganglionilor simpatici, cât și de către terminațiile postganglionare ale simpaticului colinergic (cutanat, muscular etc.) demonstrează că, în afara rolului său de mediator al fibrelor parasimpatice, aceasta
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
1954), acesta ar produce pe cale cortico-hipotalamo-spinală vasodilatația neuroreflexă de la nivelul musculaturii striate în stare de activitate. Printr-un mecanism similar, de natură simpatico-colinergică, se realizează și vasodilatația cutanată din timpul secreției sudorale. Fenomenul, fiind potențat de ezerină și suprimat prin atropină, pare a avea la bază participarea acetilcolinei ca substanță mediatoare. Stimularea fibrelor simpatice colinergice de la nivelul glandelor sudoripare duce însă și la formare de bradikinină, puternic vasodilatatoare. Participarea acesteia la producerea transpirației din timpul fenomenelor de predominanță simpatică (efort fizic
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cu proprietăți predominant dilatatoare, stimularea fibrelor parasimpatice provoacă o puternică bronhoconstricție, prin intermediul acetilcolinei, ca mediator chimic. Eliberarea acesteia este potențată de serotonină și inhibată de noradrenalină și prostaglandina E2. Administrarea de substanțe blocante ale receptorilor M-colinergici (muscarinici), cum este atropina, din contră, relaxează bronhiolele, îndepărtând obstrucția căilor aeriene inferioare de natură colinergică. În ultimii ani, s-au pus în evidență, la nivelul musculaturii netede bronșiolare, filete nervoase noradrenergice și noncolinergice, denumite purinergice, de tipul celor prezente la nivel gastro-intestinal (Burnstock
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mai vâscoasă și mai bogată în constituenți organici. De aceea, salivația fiziologică trebuie considerată ca rezultanta efectelor concertate ale celor două inervații, nu în sens antagonist, ci complementar. Substanțele parasimpatomimetice (acetilcolina) și cele parasimpatotrope (pilocarpina) măresc secreția salivară, în timp ce parasimpatoliticele (atropină), o reduc. Declanșarea secreției salivare se realizează prin trei mecanisme principale: a) Secreția prin mecanism reflex necondiționat, care este cea mai importantă. Mișcarea maxilarelor în timpul masticației, mobilizarea corpilor străini în gură, contactul mucoasei bucale și a celei linguale cu substanțe
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
vagul are efecte stimulatoare asupra contracției veziculei biliare, relaxând în același timp sfincterul Oddi, în schimb, simpaticul are acțiuni inverse. Obținerea însă de efecte inconstante și variabile la stimularea vagului, ca și faptul că spasmul sfincterului Oddi este suprimat de atropină și vagotomie sugerează că, în realitate, vagul și simpaticul conțin atât fibre motorii, cât și fibre inhibitoare, cu receptori diferiți. Răspunsul vezicular de un tip sau altul depinde de preponderența fibrelor excitatoare sau inhibitoare stimulate. La închiderea și deschiderea sfincterului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
este realizat de către nervul vag, care conține fibre destinate pancreasului și a cărui stimulare determină o secreție foarte activă din punct de vedere diastazic. Apariția acestui suc ecbolic se produce prin mecanism colinergic, întrucât ezerina (parasimpatomimetic) întărește acest efect, iar atropina (parasimpatolitic) îl suprimă. Simpaticul (nervul splanhnic) este inhibitor (fig. 114). Stimulul ce declanșează secreția este deglutiția. Vagotomia determină dispariția secreției. Se apreciază, în ultimul timp, că reglarea nervoasă din cadrul fazei cefalice are și o componentă umorală, reprezentată de gastrina stimulată
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
efecte trofice asupra pancreasului și de creștere a conținutului acestuia în ADN, ARN și proteine. CCK-PZ este un puternic stimulator al contracției veziculei biliare și relaxării sfincterului Oddi. Efectul se pare că are loc direct asupra musculaturii, nefiind antagonizat de atropină sau alți blocanți. Polipeptidul CCK-PZ determină relaxarea sfincterului esofagian inferior și antagonizează in vitro acțiunea motorie a gastrinei. El este, de asemenea, un inhibitor al evacuării gastrice, efect ce se obține la doze mai mici decât cele necesare stimulării secreției
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]