68 matches
-
mod explicit formulată : ciobanul vrea să rămână „viu”, în mijlocul naturii înconjurătoare. Dorințele ciobanului, lăsate cu limbă de moarte, de a-și vedea și auzi în continuare animalele („oi ca să-mi privesc/ dor să-mi potolesc”, „în dosul stânii/ să-mi auz câinii” ; cf. 45, p. 796), precum și de a fi privit și auzit de acestea („Cân din fluier oi sufla/ Toate uăile-or cânta” ; cf. 47, p. 117) nu trebuie înțelese cu mentalitatea omului modern, ca fiind simple imagini poetice. Pentru mentalitatea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
din muiarea unui târgoveț den Hârlău, ce l-au chemat Rareș”; „întru aceste vremi, împăratul Suliiman, după moartea lui Ianoș care rămăsese tânăr, cu mumă-sa Ezavela crăiasa”; „că mumă-sa” - zice cronicarul, țesând despre doamna lui Mihai Viteazul, „den auz unul de la altul așa dovedim”, o veritabilă legendă a „văduvei nurlii” - au fost de la oraș de la Floci; care, fiind văduvă și frumoasă și nemerind un gelep, om mare și bogat, de la Poarta împărătească și în casa ei zăbovindu-se câtăva
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
face mai mult ca zece lei) și-i spun muierii: "Fă, acuma s-a aranjat, o să avem și noi pâine cât o să vrem de la Pantazi, gata, s-a aranjat"... Și când mă duc să-mi dea, "n-am, bă, îl auz că strigă la mine, de unde să-ți dau, trebuie să dau la salariați". Lasă, zic eu în gând, a zis el așa de formă, să-l auză ăilalți, și peste un ceas mă întorc iar. "Ieși, bă, afară, îl auz
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
auz că strigă la mine, de unde să-ți dau, trebuie să dau la salariați". Lasă, zic eu în gând, a zis el așa de formă, să-l auză ăilalți, și peste un ceas mă întorc iar. "Ieși, bă, afară, îl auz că urlă iar la mine, nu ți-am spus că n-am? Ce tot cauți tu p-aici?" Zic eu s-o trimit pe muiere, că nu se uită nimeni la ea. Așa o fi șmecheria. Se duce muierea, și
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
cuvinte de Îmbărbătare, Încearcă să-i desfacă mâinile strânse ca niște menghine. Moș Iacob și cu Mătușa Domnica abia acum par a-și da seama că se petrece ceva. Dar nu aici, În salonul nostru și dincolo de masă: afară. - I-auz’!, tresare Moș Iacob și se ridică În grabă. O venit Grabenko cu jăndarii lui! - Ieșiți prin spate, să nu-mi intre-n casă porcul, face mama. Și totul se Învălmășește: fata Îi dă drumul mamei din strânsoare, știu, sunt sigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
opinia lui Margot, aceasta era explicația carierei lui în anii de ocupație ! Ceea ce, evident, nu înseamnă deloc că ar fi fost o persoană dubioasă... Dar nu prea pari interesată de politică, madam Delcă ! — Eeee-tee, dar-ar dracu-n ea ! Când auz telejurnalu îi zic la lighioana bătrână : da mai închide-l odată, că-i arzi lămbile și iar vine hoțu ăla și scoți suta ! Pe Ialomițeanu ăsta l-a ținut Margot ascuns la Otopeni ?... Atunci când m-a trimes cu damigenele după
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
mă-ta mă certa iar, ce-ai de te omori de el atât, făcea mă ta, că destul te-a supărat cât a trăit ! Acu ai scăpat, acu poți să stai și tu liniștită ! Vezi, asta nu-mi plăcea să auz de la ea ! D-aia nu-i spuneam, să nu-nceapă și ea să mă certe, cum mă certa toate ! Să stai liniștită, da cum să stai ? Și casa goală, așa urât mi se făcea ! Și mai era și-ăia de
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
lucra acolo cu el, la cazane. Musai, nevoie mare să vie, că se face revizie mare la cazane, că să ajute și el, parcă dacă nu erea Marin rămânea cazanu’ murdar... Și când te gândești că seara zicea, parcă-l auz: “Mai dă-i la dracu’, să se dăscurce și singuri”. Da’ dimineața nu ș’ l-a pocnit, că și-a schimbat gându’... Și-am ieșit după el pân’ la poartă, nu mai mersesem niciodată pân’ acolo când pleca el dimineața
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
a mă ferici. Dar virtutea îmi slăbește Și-n zadar mă ostenesc. Nu mi-ajută ci-mi grăbește Cu pământ să mă-nvălesc. Iată dar că și norocul Și nădejdea mi-au pierit, Iată mi-au venit sorocu Să mor desnădăjduit. Auz lumea strigând moarte, Eu zic vie c-o voiesc Să mă ia să scap de toate Ca să nu mai pătimesc. Pătimesc fără durere Și nu am gură și glas, Milă n-am cui a mai cere Grai de mult nu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
veni vr-un ceas vr-odată Să te pot încredința Că te-am iubit cu dreptate - Deci mă rog nu mă uita. Și pe mine ori și unde Vremea mă va arunca, Socotește-mă de slugă - Deci mă rog nu mă uita. Auz lumea strigînd: moarte, Eu zic: vie c-o doresc Să mă ia, să scap departe, Căci nu voi să mai trăiesc. Gata sunt păharul morții, În tot ceasul a gusta Și jertfirea pentru tine - Deci mă rog nu mă uita
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
mii mâine la cine cere Și zic cu mica mea cunoștință, După putere având voință, Și cât îi este omului traiul În lume numai găsește raiul. No. 78 Ce noapte întuneric, Ș-o liniște domnește Și tot împrejuru-mi Nimic n-auz mișcând. Restriștea mă-mpresoară Și nimeni mă-nsoțește, O inimă pătrunsă Ce bate tremurând. De rude, de prieteni, De toate sunt departe, Lipsit de orice bine Privesc anii cum trec Și număr niște zile Ce-mi pare că-mi sunt date
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Cuțarida. I se tăiaseră picioarele lui Tilică. - Bună dimineața, rostise. Muierea râsese parșiv: - Ce faci, domnu Tilică? - Ce să fac? Muncesc. Parcă dumneata nu știi? - Da de cântat, de ce nu mai cânți seara din mandolină? Că tot întind urechea s-auz, și dumneata, domnu Tilică, nimic... -Dă... Treceau vecinele pe lângă ei. Frizerul zisese încet: - O să ne iasă vorbe. - Și ce dacă! Mi s-a urât... - Ba nu, zău, coană Florico... - Cum îți spun. Bărbatu ăsta al meu parcă-i un stîlp
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
supraviețuire a sentimentului Între o prietenie amoroasă) există numeroase nuanțe. Iat-o pe aceea, văcăresciană, a plăcerii În suferință, Întărită de ideea morții: „Să mor dar la picioare-ți; să mor dar de plăcere În ceasul cel din urmă s-auz că m-ai iubit, Să strîng draga ta mînă, să simț a ta durere Vărsîndu-se asupra-mi ca balsam fericit. Și sufletu-mi atuncea pe buzele-ți să zboare, Să ia un lung, un dulce, un vecinie sărutat; Din brațele
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ale verbului, destrămând, forțând, inventând, rezidind și desfăcând necontenit. "N-ai să vii și n-ai să morți / N-ai să șapte între sorți / N-ai să iarnă, primăvară / N-ai să doamnă domnișoară (N-ai să vii); Și s-auz cum urlă lin gornetul / lehuz, un aer trimbulind" (Obediență). Toate punctele de vedere stănesciene despre Cuvinte și necuvinte în poezie, cu variațiunile lor, se regăsesc regrupate sintetic într-o pagină din Respirări (Despre Renunțarea la cuvinte avea să mediteze și
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
și anume cea în care se află biata Efimița: „Bravos, bobocule! Nu m-așteptam ca tocmai dumneata să te pronunți cu așa iluzii contra mea; te credeam mai altfel... îmi pare rău... Cocoane Leonido, sunt deșteaptă; am auzit cum te-auz și m-auzi... revuluție, bătălie mare!“ (Actul I, Scena III) 3.3. Somnul ca dimensiune temporală între două lumi Un element semnificativ pentru această comedie este somnul, care împarte piesa în două lumi fundamentale diferite: cea de veghe și cea
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
-mi un nimic Nimeni să n-auză. Astăzi e Duminecă. Pac! și una bună. Eu te las și bine că Mi te las nebună... Trage-te de mânecă... Ce știi de-i minciună. Nici nu știi, o, turture, Ce-mi auz de-a bine. Tu gândești cine știi ce Și te uiți la mine. Ah, iubită mitite, Cum te-ador pe tine. Un nimic, un cuvințel, Spus după perdeauă, E o piatră de inel, E a nopții neauă, Arde-atît, încît cu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
26 IUNIE... "] 2257 26 iunie dim[ine]ața Izirescu Paliță * Fermecarea* ochilor și sufletului lîngă* N 76 Convenția cu ea, scrisoarea pe care am să i-o scriu. Leda, sunt fiu de boier din Moldova, sunt moșier, vreau să te auz *, să te văz*, să te crez *. Cabala mea proprie din portofoliu mit dem Schein * v[on] Michel Angelo Meine Leda [IUNIE 1883] 2257 Pe Leda o iau pozitiv de nevastă prea e draguță. Pentru Leda am 20 de carte de
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
fiecare seară sporovaiau până spre miezul nopții, la gura sobei, așa... ca pe timp de iarnă. „Hau-hauuu... hau-hauuu!“, un urlet jalnic, Gheorghe TESCU 180 prelung, porni din inima pădurii despicând liniștea nopții... Bătrânul Toma tresări... era un urlet cunoscut. - I-auz‟ Suru... iar urlă! ...murmură el. El trebuie să fie! adăugă bătrânul pădurar, înălțând privirea, uitându-se pe furiș la Anuca. După urlet, îi el!... În ultima vreme ne cam dă târcoale... - Poate-l aduce dorul de locul unde-o crescut
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
lu meșteru său, răposatu Wenceslao Zalduendo. Mai bine-mi țineam fleoanca. A deschis muianu și, mă jur pă clopotu dă pă sanvice, s-a făcut că-și ia o vocișoară dă ocarină dân ăle mai ascuțite, care n-o mai auz d-acu, că, uite, stăm la lăptăria dân Boedo. A zis, fără barim cel puțin să mă lase să abordez clipa turfistică: — Lățilungește-ți, mă, sărăcie, faru șucar pân lucarna cenușie și, dincolo d-a doua mână cu mate, n-o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
nu mă las, i-am suflat: — Poți conta pă bucătar și argat, la fel ca pă mine, pentru orșice toană. Mi-a venit inima la loc În caraiman. Don César s-a Încruntat și mi-a turuit: — Nici să n-auz dă bucătar și argat. Să mă Încrez În tine, bă Neica Nimeni, poate că ie o idioție, da nici În ruptu capului n-o să Împart taina cu ăia doi, care poa să mă vânză lu Caponsacchi drept fier vechi. Nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
să țină, tre să-mi dai a doua rată. Învață cifra pă dă rost: biștari, două bătrâne juma. Fraieru a căzut dân starea sufletească pământie că părea monumentu fărmiturii și a bâiguit nușce aiureală care n-am vrut s-o auz. — Lozinca tre să ne fie să nu dășteptăm bănuieli, am sublineat. Mâine mercuri, la nouășpe și cinzeșcinci te-aștept la monumentu lu Don Esteban Adrogué, În focaru suburban cu același nume. Am să am parpalac negru, dă Împrumut; iar tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
-Nu te interesează pe dumneata, ne interesează pe noi, i-am răspuns indignat. Filozofia..." "Acum nu facem filozofie, m-a întrerupt el, facem tractorie!" "Du-te dumneata la tractorie, i-am spus, n-ai ce căuta prin universități..." "Dumneata", îl auz că îmi zice... "Dumneavoastră, i-am tăiat-o, așa trebuie să te adresezi unui profesor universitar și decan, cu dumneavoastră, că n-am păzit porcii împreună..." îl văd că se face roșu și se încordează în gât. "Dumneavoastră, zice, ați
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
față De cătră mine cu greață; Și le dzî ce sunt cu jiale Și cu tângă de greșiale. Pleacă-ți auzul spre mine Și să-mi hii, Doamne, cu bine. Și la ce zi te-oi striga-te, Să-mi auz de greutate, Că-mi trec zilele ca fumul, Oasele mi-s săci ca scrumul. Ca nește iarbă tăiată M-este inema săcată, Că stă uitată de mine, Ce-am gătat să mănânc pâine. De suspinuri și de jele Mi-am
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Comunicarea verbală-orală și scrisă * Comunicarea mimico-gestuală * Comunicarea cu ajutorul dactilemelor * Comunicarea bilingvă (comunicarea verbală și comunicarea mimico gestuală sau comunicarea verbală și comunicarea cu dactileme) * Comunicarea totală (folosirea tuturor tipurilor de comunicare) În activitatea noastră cu elevii hipoacuzici sau deficienți de auz demutizați, utilizăm comunicarea verbală pentru dezvoltarea abilității de a se exprima corect. În cazul elevilor deficienți de auz nedemutizați, Într-o primă etapă, folosim limbajul mimico-gestual pentru a ne putea Înțelege cu ei, după care utilizăm comunicarea totală. Avand În
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
un butoi cu țiment...o inspirațiune...eu ca poet am întotdeauna inspirațiune! -m-ascund în butoi. Pașii inamicilor s-apropie în fuga mare, mulți inși trec iute pe lângă butoiul meu, înjurându-mă; eu ca june cu educațiune, mă fac că n-auz (...) Ce să fac? Pe unde să ies? Îmi trebuie o inspirațiune ingenioasă...”(I. L. CaragialeO noapte furtunoasă) 2. Analizați mărcile gramaticale specifice monologului interior (stilul direct, enunțul la persoana I introdus printr-un verb dicendi sau de gândire, cuvintele de accentuare
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]