68 matches
-
butoi cu Țiment... O inspirațiune... - eu ca poet am Întotdeauna inspirațiuni! - m-ascunz În butoi! Pașii inamicilor s-apropie În fuga mare, mulți inși trec iute pe lângă butoiul meu Înjurându-mă; eu, ca june cu educațiune, mă fac că n-auz... Toți se depărtează... Auz un zgomot, Țipete de femei, În fine o Împușcătură. Zgomotul apoi cu Încetul se stinge, totul rămâne Într-un silențiu lugubru, numai În depărtare se aude orologiul de la Stabiliment bătând unsprezece și douăzeci... oră fatală pentru
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
inspirațiune... - eu ca poet am Întotdeauna inspirațiuni! - m-ascunz În butoi! Pașii inamicilor s-apropie În fuga mare, mulți inși trec iute pe lângă butoiul meu Înjurându-mă; eu, ca june cu educațiune, mă fac că n-auz... Toți se depărtează... Auz un zgomot, Țipete de femei, În fine o Împușcătură. Zgomotul apoi cu Încetul se stinge, totul rămâne Într-un silențiu lugubru, numai În depărtare se aude orologiul de la Stabiliment bătând unsprezece și douăzeci... oră fatală pentru mine! - Ies binișor din
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
material perceptibil bogat, pe care l-am sistematizat cu ajutorul activităților speciale și diferențiate, ci ele dau posibilitatea copiilor surzi să-și fixeze cunoștințele însușite în cadrul activităților obligatorii. În cadrul jocurilor din aer liber am căutat să le trasez copiilor cu deficiențăde auz sarcini cu conținut matematic, propunându-le acestora că la groapa cu nisip să realizeze o prăjitură mare și una mică, iar pentru fiecare păpușă să facă câte un tort (formare de perechi) și să numim 1, 2, 3. păpuși; 1
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
auz: • Comunicarea verbală-orală și scrisă • Comunicarea mimico-gestuală • Comunicarea cu ajutorul dactilemelor • Comunicarea bilingvă (comunicarea verbală și comunicarea mimico-gestuală sau comunicarea verbală și comunicarea cu dactileme) • Comunicarea totală (folosirea tuturor tipurilor de comunicare) În activitatea noastră cu elevii hipoacuzici sau deficienți de auz demutizați, utilizăm comunicarea verbală pentru dezvoltarea abilității de a se exprima corect. În cazul elevilor deficienți de auz nedemutizați, într-o primă etapă, folosim limbajul mimico-gestual pentru a ne putea înțelege cu ei, după care utilizăm comunicarea totală. Avand în
Caracteristici ale activit??ii de ?nv??are ?i evaluare la elevul deficient de auz by Constantin Romaniuc , Elena Cre?u , Stela F?nt?n? [Corola-publishinghouse/Science/83967_a_85292]
-
și ajungând la Preutești s-a bucurat de atenția celui dintâi dintre Beldiceni, care îi închină una din poeziile sale, Doina Șomuzului, cea care cuprinde și unele elemente de revoltă: „Ș-oi bea apă din Șomuz/ De tine să nu auz”... Dar, chiar dacă unele din izbucnirile lui N. Beldiceanu sunt de revoltă, el nu are nimic năbădăios cu apa, sunt pretexte ce ascund fațete ale ființei sale lăuntrice. Așa cum se prezintă Șomuzul în acel loc, ne-ar conveni să-și mențină
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Cora mai trimite o „bănățană“ din care s-a scos: „Baci Beldie, dragă... Eu nu te țuc, uite așa ge șiudă, că nu ești ortac cum șe cage, ci dat la viclenii și la răle. Fă-ce ge treabă și să auz ge bine ge tine și ge tătă lumea. Multă sănă tace, Cora. Timișoara, 6 august 1922.“ Cea mai cenzurată a fost scrisoarea expediată din Arad la 14 august 1922, din care nu s-a publicat textul: „Dragul meu Beldie, M-
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
romantice. „(...) dar plimbă-mă pe mare la vreme și cu socoteală. Toate priveliștile mării și toată banala d-tale ingeniozitate de a-mi compara chinul sufletului omenesc cu al talazurilor îți sunt gratuite, și mie chiar nule. Eu voi s-auz pocnetul paharului spart în capul lui Paul... Mă smulgi de lângă el printr-un marafet uzat ; îmi oprești brutal o mișcare pornită ; mă plimbi pe la ecuator, pornind artificial o altă mișcare, de un ritm disparat, și, pe când eu port grije de
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
ciupite și schimonosite, nu vedeau în mersul lor decât Berlinul, ținta misiunii lor de luptă, ceasul ș i hazaica celor peste care treceau triumfal. Nu întrebau altceva pe oamenii pe care îi întâlneau decât, unde este Berlinul: Cuda, Berlin? îi auz eai nu numai din exclamările destinate activității de cercetare, ci la cei care staționau. Berlinul - ca perspectivă, aprovizionarea - ca activitate imediată, cu tot ce întâlneau în cale, păsări, animale de curte, alimente de tot felul, lucruri din case, totul strângeau
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
cântă Mântuiește Doamne poporul Tău...,iar copiii mi-ar fi cântat un Deșteaptă-te Române..., apoi știu că mi-ar fi fost haznă, dar hondromăneli din astea ungurești din care nu am înțeles aproape nimic, n-am de ce să mai auz pe aici !» X Serbările anuale de pe Câmpia Libertății, de la care Badea Cîrțan niciodată nu lipsea, îi dădeau prilejul de a-și manifesta dragostea sa înfocată pentru neamul din care se ridicase. Acolo între fruntașii ardeleni din acele vremuri, între discursurile
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
lipsită de-a vieții suflare Zăcea... capu-i tânăr era sfărâmat! De-atunci zile multe și nopți osândite Pe frunte-mi trecură! Eu nici am simțit A lor osebire, vedenii cumplite Și țipătu-acela în veci m-a-nsoțit! Răsună el seara, l-auz dimineața, Precum în minutul prin crimă-nsemnat: Și eu trăiesc încă! Trăiesc, căci viața, Amară pedeapsă, în dar, mi s-a dat. Aici aștept vremea și ziua dorită Să văz dacă dreptul ceresc împărat Privește la fapta-mi, ce este
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
mai spui iar, De n-o fi-n zadar, Ca să mă îngroape De stână aproape, Oi ca să-mi privesc, Dor să-mi potolesc; Spre partea de luncă, Aproape de strungă, Strunga oilor, Jocul mieilor, Dorul bacilor, În dosul stânii Să-mi auz câinii, Că ei, d-or lătra, Stăpân c-or chema; Să le mai spui iar, De n-o fi-n zadar, Să le spui așa, De te-or asculta: Când m-or îngropa Și m-or astupa, Să-mi puie
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
din muiarea unui târgoveț den Hârlău, ce l-au chemat Rareș”; „întru aceste vremi, împăratul Suliiman, după moartea lui Ianoș care rămăsese tânăr, cu mumă-sa Ezavela crăiasa”; „că mumă-sa” - zice cronicarul, țesând despre doamna lui Mihai Viteazul, „den auz unul de la altul așa dovedim”, o veritabilă legendă a „văduvei nurlii” - au fost de la oraș de la Floci; care, fiind văduvă și frumoasă și nemerind un gelep, om mare și bogat, de la Poarta împărătească și în casa ei zăbovindu-se câtăva
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
intri în casă nepoftit?... Auzind aceasta, fiind eu băiat cuminte, măcar că orfan de buna mea mamă, am răspuns tare că să nu crează cumva că eu sunt un musafir rău și-un obraznic... Bine, bine, - a făcut ea - să te auz cine ești mai întâi și ce cauți acilea?... Lăsase mătura din mână și se uita la mine. Pe urmă s-a așezat pe fotoliul ei și m-a mai întrebat încă o dată cine sunt și cum mă cheamă și ce
Șoricelul Valerică de citit vara by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11585_a_12910]
-
cu suspini, cu jele, Spăl în nopțîle toate perinile mele Cu lacrămile mele, de-m moi așternutul, De cînd nu cerci de mine, că m-am stîns cu totul” (Ps.6). „Dintr-adînc Ț-am strigat, Doamne Svinte, Și să mi-auz glas de rugăminte. Și-ntr-auzul Tău, Doamne, s-agiungă Glasul mieu cel ovilit de rugă.[...] Și sufletul mieu cu drag Te-aștaptă, Până vei veni-n vremea de plată, Și-n cuvîntul Tău mi să topește, Doamne, sufletul de Te dorește” (Ps.129
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
valea de plînsoare, Cînd Domnul va face giudeț și strînsoare, Cînd va-mpărțî Domnul dar și bunătate, Cînd va da certare celor cu păcate, Atunce direpții tîlniș bun vor face Între lucori svinte de îngeri cupace.[...] Atunci, Doamne Svinte, să mi-auz de rugă Și să nu mă lepez, a Ta mișea slugă. Ce-aipus cu Iiacov giurămînt de pace, Și cu noi creștinii milă îț vei face” (Ps. 83). Urcînd la izvoarele celor trei principali metri romanici, toți trei parisilabici, circumscriem poezia
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
scurta drumul înscris Nimic mai adîncă decât durerea de memorie, hiatul iubirii, un gol prelins pînă-n inimă. o inimă nicicînd zărită, în sine o chemare dăruită auzului, însăși lumina o răsfrîngere de sunet al Facerii mistuit, cel ce aude. doar auz acum și dacă ne-am fi născut surzi, oare n-ar mai fi existat cîntul păsărilor? Un cîine a lătrat la nașterea ta pînă-n zori adieri amare de fum. septembrie. semn rău, s-a mai spus, apoi a început delumirea
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/11028_a_12353]
-
care or fi... August se cam termină. Stau cu Victorița mea sub rondul de petunii, care se usucă; vară mai e, da' nu mai e vara dă la început, când nici nu știam cum chițăie Victorița mea scumpă; ...dar ce auz eu?!... Hector și cu Desdemona latră de răsună cu noi cu tot vizuina noastră de lângă țeava de apă prin care aflăm tot ce mai face Ifi în vizuina,... în casa ei. Chiar. Ce-o mai fi făcând? Victorița n-a
Șoricelul Valerică - de citit vara by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11563_a_12888]
-
femei ca lăute... Crengi între ele se strîng, libere nu-s nicăieri... Una! ah, urcă nespus... Însă mereu se mai frîng. Ea se-arcuiește-n tăceri ca liră-abia sus. I, 20 Dar, Doamne, ah, ce să-ți închin eu fierbinte, cînd tu auz nou creaturii i-ai dat? Zi de primăvară-n aducere-aminte: un cal în Rusìa -, un cal pe-nserat... El singur venea, așa alb, dinspre sat, luptîndu-se-n piedică fără răgaz, ca, noaptea, pe pajiști să fie lăsat; o, coama cum i se
Versuri de Rainer Maria Rilke by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/14446_a_15771]
-
opinia lui Margot, aceasta era explicația carierei lui în anii de ocupație ! Ceea ce, evident, nu înseamnă deloc că ar fi fost o persoană dubioasă... Dar nu prea pari interesată de politică, madam Delcă ! — Eeee-tee, dar-ar dracu-n ea ! Când auz telejurnalu îi zic la lighioana bătrână : da mai închide-l odată, că-i arzi lămbile și iar vine hoțu ăla și scoți suta ! Pe Ialomițeanu ăsta l-a ținut Margot ascuns la Otopeni ?... Atunci când m-a trimes cu damigenele după
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
mă-ta mă certa iar, ce-ai de te omori de el atât, făcea mă ta, că destul te-a supărat cât a trăit ! Acu ai scăpat, acu poți să stai și tu liniștită ! Vezi, asta nu-mi plăcea să auz de la ea ! D-aia nu-i spuneam, să nu-nceapă și ea să mă certe, cum mă certa toate ! Să stai liniștită, da cum să stai ? Și casa goală, așa urât mi se făcea ! Și mai era și-ăia de
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
cuvinte de Îmbărbătare, Încearcă să-i desfacă mâinile strânse ca niște menghine. Moș Iacob și cu Mătușa Domnica abia acum par a-și da seama că se petrece ceva. Dar nu aici, În salonul nostru și dincolo de masă: afară. - I-auz’!, tresare Moș Iacob și se ridică În grabă. O venit Grabenko cu jăndarii lui! - Ieșiți prin spate, să nu-mi intre-n casă porcul, face mama. Și totul se Învălmășește: fata Îi dă drumul mamei din strânsoare, știu, sunt sigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
lu meșteru său, răposatu Wenceslao Zalduendo. Mai bine-mi țineam fleoanca. A deschis muianu și, mă jur pă clopotu dă pă sanvice, s-a făcut că-și ia o vocișoară dă ocarină dân ăle mai ascuțite, care n-o mai auz d-acu, că, uite, stăm la lăptăria dân Boedo. A zis, fără barim cel puțin să mă lase să abordez clipa turfistică: — Lățilungește-ți, mă, sărăcie, faru șucar pân lucarna cenușie și, dincolo d-a doua mână cu mate, n-o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
nu mă las, i-am suflat: — Poți conta pă bucătar și argat, la fel ca pă mine, pentru orșice toană. Mi-a venit inima la loc În caraiman. Don César s-a Încruntat și mi-a turuit: — Nici să n-auz dă bucătar și argat. Să mă Încrez În tine, bă Neica Nimeni, poate că ie o idioție, da nici În ruptu capului n-o să Împart taina cu ăia doi, care poa să mă vânză lu Caponsacchi drept fier vechi. Nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
să țină, tre să-mi dai a doua rată. Învață cifra pă dă rost: biștari, două bătrâne juma. Fraieru a căzut dân starea sufletească pământie că părea monumentu fărmiturii și a bâiguit nușce aiureală care n-am vrut s-o auz. — Lozinca tre să ne fie să nu dășteptăm bănuieli, am sublineat. Mâine mercuri, la nouășpe și cinzeșcinci te-aștept la monumentu lu Don Esteban Adrogué, În focaru suburban cu același nume. Am să am parpalac negru, dă Împrumut; iar tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
lucra acolo cu el, la cazane. Musai, nevoie mare să vie, că se face revizie mare la cazane, că să ajute și el, parcă dacă nu erea Marin rămânea cazanu’ murdar... Și când te gândești că seara zicea, parcă-l auz: “Mai dă-i la dracu’, să se dăscurce și singuri”. Da’ dimineața nu ș’ l-a pocnit, că și-a schimbat gându’... Și-am ieșit după el pân’ la poartă, nu mai mersesem niciodată pân’ acolo când pleca el dimineața
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]