50 matches
-
iar George Coșbuc îl ajută, de asemenea, din când în când. În timpul primului război mondial este, în refugiul de la Iași, curier la Ministerul de Interne și, pentru scurt timp, redactor la „România”. Revine la București după încheierea păcii, frecventează ca audient cursuri la Facultatea de Litere și Filosofie și dă examen la Școala de Arte Frumoase, unde e admis ca elev al pictorilor Fr. Stovek și G. D. Mirea. Prima expoziție personală de pictură, din 1924, are succes și va fi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290037_a_291366]
-
II.1901, Buzău), poet și dramaturg. Este fiul Elisabetei (n. Zaharia) și al lui Ștefan Nenițescu, manufacturier. Ștefan I. Nenițescu este fiul său. N. urmează Școala Comercială „Alexandru Ioan I” din orașul natal și liceul în Iași, unde se înscrie audient la Facultatea de Litere. A luptat ca voluntar în Războiul de Independență și a fost rănit la Grivița. În 1878 se afla la Berlin, student al Facultății de Filosofie. Își dă doctoratul, în 1887, la Leipzig, cu o teză despre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288423_a_289752]
-
era de 150 de franci, iar conferințele de seară, organizate de Institutul de Înalte Studii (Institut des Hautes Études) către sfârșitul veacului al XIX-lea, destinate "să joace un rol complementar în formarea muncitorilor și a studenților", aduceau de la fiecare audient liber câte 40 de franci pentru un curs frecventat 97. Universitatea Nouă s-a dorit a fi un experiment ce a lăsat o mare libertate de alegere atât profesorilor, în propunerea cursurilor (și amenajarea programelor de studii), cât și studenților
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Dimitrie August Laurian este fiul său. L. a urmat școala primară germană și gimnaziul la Sibiu, iar din 1831, cursurile superioare ale Liceului Piarist din Cluj. Și-a continuat studiile la Viena, la Institutul Politehnic, probabil și la Universitate ca audient, și a făcut cercetări de istorie și filologie în arhivele vieneze. Aici își tipărește prima lucrare de lingvistică, Tentamen criticum in originem, derivationem et formam linguae romanae in utraque Dacia vigentis vulgo valachicae (1840). La solicitarea Eforiei Școalelor din București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287756_a_289085]
-
a scriitorilor români din trecut, urmărind valorificarea lor critică, pe etape, și având drept criterii valoarea operei și „adevărul” ei. În domeniul culturii se apropie de orientarea lui Titu Maiorescu, de care se delimitează însă în filosofie. Era, totuși, un audient entuziast al cursurilor acestuia și putea fi văzut uneori și la ședințele Junimii. A arătat interes și aptitudini pentru filosofia culturii și pentru estetică. Arta ar fi, în concepția sa, formulată într-un amplu comentariu asupra picturii lui N. Grigorescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288100_a_289429]
-
fiul Niculinei (n. Stanciu) și al lui Dumitru Oancea, lăcătuș. Urmează liceul la București, absolvindu-l în 1956, apoi Facultatea de Matematică și Fizică a Universității din același oraș (1957-1962). Asistent la facultatea pe care a terminat-o, este și audient al cursurilor postuniversitare de relații internaționale. Devine funcționar în Ministerul Afacerilor Externe în 1964 și e trimis la Paris, unde avansează până la rangul de consilier de ambasadă (1989-1990). Între timp, între 1984 și 1989 a lucrat în Ministerul Minelor. După
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288499_a_289828]
-
la Suceava. Sigur este că în toamna lui 1869 a plecat la Berlin. Cu bacalaureatul luat, după ce se înscrie aici la Facultatea de Medicină, tânărul se simte mai atras de filologie. Frecventează chiar o „Akademie für Philologie” și, totodată, ca audient, filosofia. Câțiva ani studiază în mai multe orașe din Germania, dar nu termină nici o facultate. În această perioadă își preschimbă numele, împrumutat, de Moise Roman în Ronetti-Roman. La înapoierea în țară se angajează ca pedagog și profesor de limba germană
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289366_a_290695]
-
Artiști din toată lumea l La concertele Filarmonicii Banatul După un turneu în Spania, început în Auditoriumul din Barcelona, sală de 1 900 de locuri, arhiplină, și continuat cu alte opt concerte la care prezența a peste 1 000 de audienți a fost obișnuită, Filarmonica de Stat Banatul a revenit acasă cu nostalgia unei țări în care muzica e regină, nu Cenușăreasă, dar și cu proiecte de anvergură, cu invitați din lumea largă a muzicii: „toate aceste minunate săli au fost
Agenda2005-04-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283297_a_284626]
-
excursie în străinătate, va fi tras la sorți“. Ultimele acorduri simfonice l În stagiunea Filarmonicii „Banatul“ Ultima săptămână a stagiunii 2004/2005 a Filarmonicii de Stat „Banatul“ vădește dorința instituției și a artiștilor de a-și lua rămas bun de la audienți într-un fel cât mai cald și mai frumos. Astfel, în 14 iunie, de la ora 19, în sala Colegiului „I. Vidu“ va avea loc recitalul uneia dintre cele mai talentate și apreciate pianiste din tânăra generație de muzicieni timișoreni: Andreea
Agenda2005-24-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283795_a_285124]
-
noi, 2005 a fost un an rodnic, mai cu seamă din perspectiva evenimentelor culturale“, a afirmat concertmaestrul Ioan Fernbach, directorul Filarmonicii de Stat „Banatul“, în conferința de presă dedicată bilanțului: 85 de concerte, la care au asistat 10 000 de audienți plătitori de bilet (în realitate numărul spectatorilor se apropie de 15 000, căci elevii, studenții și profesorii de la liceul și facultatea de muzică, pensionarii din cultură și alte categorii de persoane beneficiază de acces gratuit); încasări de jumătate de miliard
Agenda2006-03-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284634_a_285963]
-
Te Deum, Requiem Concertul Filarmonicii de Stat „Banatul“ din această săptămână va avea loc nu în seara obișnuită de vineri, ci sâmbătă, 23 octombrie, de la ora 19, atrage atenția concertmaestrul Ioan Fernbach, directorul instituției, cu grija ca tot mai numeroșii audienți ai orchestrei timișorene să nu rateze un eveniment autentic. Conducerea muzicală a concertului vocal-simfonic din sala Colegiului „I. Vidu“ va fi asumată de maestrul Nicola Giuliani (Italia), cunoscut melomanilor timișoreni mai cu seamă pentru prestațiile sale la scena lirică. Soliști
Agenda2004-43-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282988_a_284317]
-
copiști, savantul trece la interesul filologic și psihologic al documentelor. Marea sa pasiune au fost apocrifele, despre a căror importanță a ținut o erudită și pasionantă dizertație, în urmă cu 120 de ani, la Ateneul Român. I-a copleșit pe audienți cu frumusețea expunerii, cu mostrele de legende hagiografice, legende eshatologice și legende despre Antihrist, cele mai multe descoperite, cu imensă trudă, de el însuși: „De unde le-am scos? Din manuscripte scrise de români, peste care paianjenul uitării a țesut mreja sa seculară
Mozes Gaster în cultura română by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/13157_a_14482]
-
de tineri instrumentiști din Timișoara, Arad, București, Craiova și Cluj Napoca, împreună cu colegii lor italieni și cu Corul Harmonia condus de Nicola Milano au concertat în orașele Matera, Laterza, Montescaglioso, Tursi și Ferrandina, bucurându-se în fiecare seară de peste 1 500 audienți. Primarul celei din urmă localități enumerate, senatorul Saverio D Amelio, este cel care a lansat invitația. Pregătită să răspundă apelului Primăriei de a cânta în stagiunea estivală din Piața Unirii, orchestra româno-italiană a primit deja o nouă invitație pentru Italia
Agenda2004-16-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282307_a_283636]
-
erau prea speriați de "hingherirea" de care avuseseră parte, după două-trei întâlniri de-ale noastre, cu siguranță vor veni. Chiar așa s-a și întâmplat. La scurt timp, lecturile noastre se desfășurau cu regularitate, se adunau deja o mulțime de audienți. Am făcut rapid cunoștință cu cei "bătrâni" și am descoperit cu bucurie că viața lor era foarte activă chiar și în afara acestor întâlniri. În afară de difuzarea prin Samizdat a versurilor unor poeți, interziși ani îndelungați, ei își selectau și difuzau și
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
și seriozității. Părintele Peter ne-a povestit că la Millennium exista cândva o activitate muzicală bogată și ideea de a o face să renască în jurul repertoriului italian ni s-a părut minunată. La primul concert am avut peste 400 de audienți! Intenționăm să susținem 7-8 concerte pe an și să îmbunătățim acustica bisericii și, dacă vom putea, să restaurăm splendida sa orgă istorică“, ne-a declarat maestrul Cannata. Cu Lizuca în „Dumbrava minunată“ l Premieră la Teatrul „Merlin“ Pentru micuții spectatori
Agenda2004-23-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282491_a_283820]
-
Pfaff l La Casa „A. M. Guttenbrunn“ Prezența profesorului Erich Pfaff în cadrul Universității Populare germane de la Casa „A. M. Guttenbrunn“ este un eveniment pe cât de rarisim, pe atât de entuziasmant nu doar pentru membrii ei, ci și pentru zecile de audienți care fac de fiecare dată neîncăpătoare sala festivă a imobilului, atrași de reputația ilustrului dascăl, de erudiția sa și de farmecul expozeurilor sale. În săptămâna ce urmează, profesorul Pfaff (Hereford/Germania) va susține la Casa „A. M.G. “ următoarele conferințe: marți
Agenda2005-20-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283681_a_285010]
-
Cu tot cortegiul dojenelilor și invidiei, în primăvara anului 1916 se organizează la Iași un Salon oficial al artiștilor din Moldova. A fost o expoziție cu lucrări numeroase, au expus toți artiștii aflați în viță. Nu fac aprecieri. Eu, școlar audient în anul doi, am fost prezent cu 75 de lucrări, alese de Gh. Popovici, din producția abundentă ce o dădusem în vacanța de vară. Încercări naive ale unui neștiutor într-ale meseriei. În primăvara aceea, la Iași au fost serbări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
Înaltpreasfinției sale mitropolitului Miron Cristea și scrisorile de felicitare ale Academiei Române, Universității din București, din Iași, Cluj dar și de la străini. În anuarele amintite, dar și în alte documente sunt redate legile învățământului superior și structura organizatorică, legi pentru studenți, audienți, cursuri, examene, diplome, discipline, corpul profesoral universitar, administrația interioară a universității, institutele anexe, penalitățile etc. Cât despre Facultatea de Teologie din cadrul acestei Universități, aceasta era unica facultate de Teologie Ortodoxă, unică în toată monarhia austro - ungară. Aici veneau studenți din
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Alfredo din „Traviata” face din el cel mai râvnit îndrăgostit al scenelor lirice. Cucerit de calitățile tânărului tenor, Luciano Pavarotti îl numește „moștenitorul” său. În culmea gloriei, trăiește o zdrobitoare dramă: în timp ce el cânta la Orange pentru 10 000 de audienți, soția sa Florence se stinge, lăsând-o orfană pe micuța Ornella. În toamna lui 1993, Roberto Alagna o reîntâlnește pe Angela Gheorghiu cu care cântase în 1992, la Londra, „Boema”. Ea, stea strălucitoare într-o galaxie a singurătății personale, el
Agenda2003-21-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281053_a_282382]
-
evocarea lui Dedekind: Gauss in seiner Vorlesung uber die Methoden der klein-stein Quadrate 1. 1 Gauss în plegerea sa despre metoda celor mai mici pătrate (germ.). În 1850, semestrul de iarnă, Dedekind, student la Götingen, se înscrie la Gauss ca audient. Gauss, toată viața, n-a propus decât cursuri elementare. O excepție este această metodă a celor mai mici pătrate pe care, de altfel, o predă cu ceva mai puțină neplăcere. Lecțiile aveau loc la Sternwarte, Observatorul astronomic. " Încăperea în care
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
30% ca remunerație reprezentând dreptul de retransmitere prin cablu, pretențiile fiind total exagerate, deoarece argumentele invocate se referă la un număr redus de posturi de televiziune retransmise prin cablu, cu grad redus de acoperire și cu un nivel infim de audienți, acestea difuzând parțial videoclipuri produse de membrii U.P.F.R. S-a susținut că, astfel cum reiese din playlisturile depuse de intimată la dosar, o serie de producători transmiși pe aceste posturi nu sunt membri U.P.F.R. (exemplificându-se cu A
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212716_a_214045]
-
1879 audiază cursurile Facultății de Filosofie a Universității din Cernăuți. Trece în România, la Pașcani, fiind profesor la școala Companiei de Cale Ferată Lemberg- Cernăuți-Iași, apoi șef al biroului de traduceri din Iași al Companiei. În acești ani frecventează ca audient Facultatea de Litere a Universității ieșene, bucurându-se de aprecierea lui A.D. Xenopol. Tot acum îl cunoaște și se împrietenește cu Mihai Eminescu. Din 1888 este profesor la diferite școli (Școala Fiilor de Militari, Liceul Național), iar în iulie 1889
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287363_a_288692]
-
poate fi profitabilă violența din școli. Ea poate fi, în sensul cel mai zornăitor și mai greu, o excelentă afacere. O poveste rentabilă Această istorie senzațională care este violența în școală nu este numai o afacere rentabilă în termeni de audienți și cititori, este și o afacere fructuoasă pentru câțiva "guru" și pentru multe instituții care trăiesc din asta. Lucrul nu e deranjant în sine: există, fără îndoială, o necesitate socială de a trata problema, vom reveni asupra acestui fapt, dar
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
era de 150 de franci, iar conferințele de seară, organizate de Institutul de Înalte Studii (Institut des Hautes Études) către sfârșitul veacului al XIX-lea, destinate "să joace un rol complementar în formarea muncitorilor și a studenților", aduceau de la fiecare audient liber câte 40 de franci pentru un curs frecventat 97. Universitatea Nouă s-a dorit a fi un experiment ce a lăsat o mare libertate de alegere atât profesorilor, în propunerea cursurilor (și amenajarea programelor de studii), cât și studenților
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
al acestei acțiuni divine. Semnificație de bază: răspunde favorabil rugăciunii. 2.1.13.8. Șam‘: SOI „cel ce aude” (34, 49: 14, 41)/„asculți” (3, 33); ASM „Cel care aude”; GG „Auzitorul”/„Cel ce aude” (rugile); Marr „auditor (deprecationis)”; RB „audient” (34, 49)/„Celui qui entend (la prière)”; DM „celui qui entend” (34, 50)/„celui qui exauce (la prière); Arb „Allhearing”/„hears (the petition)”. La v. 34, 50/49, pe care tocmai l-am citat, unde se află însoțit de Qar
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]