64 matches
-
și semnificații, ale cărui înțelesuri ascunse așteaptă încă să fie descoperite și decriptate. Anumite spații socio-culturale au privilegiat o multitudine de asemenea idei și reprezentări. De exemplu, egiptenii și babilonienii s-au ocupat în special de astrologie, etruscii de arta augurală și haruspicii etc. în Despre divinație, Cicero oferă o explicație plauzibilă a acestui fapt: condițiile geografice și cele care țin de profesiile și îndeletnicirile apropiate unei arii socio-culturale ar fi cele care favorizează apariția sau dezvoltatea unor tehnici spirituale specifice
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cleromantică. În evoluția acestei categorii divinatorii, A. Bouché-Leclercq constată două stadii distincte: stadiul I, în care divinația se ocupă doar cu interpretarea prodigiilor. Are un caracter conjunctural și dobândește aspectul unei științe raționale; stadiul al II-lea îl reprezintă arta augurală, care numește, în fapt, o decădere a artei și cunoașterii divinatorii. Practic, auguratul susține autorul francez face trecerea către divinația intuitivă și cea profetică. Concret, divinația inductivă avea ambiția de a stabili o legătură între semn și semnificat. Sigur, acest
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
augur, pentru a aduce sacrificiile. Tot așa la înrolări, consulii aveau grijă ca primul soldat să aibă un nume norocos"68. Aceasta poate fi considerată doar o formă derivată a divinației cledono-mantice, ceva mai vulgarizată, semănând foarte mult cu practica augurală. Important nu mai este caracterul instinctiv și deci misterios al rostirii, ci faptul că un cuvânt poate fi încărcat pozitiv sau negativ și poate influența în acest fel realitatea. Mai mult chiar, el o poate numi și chiar provoca. La
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de treabă/ Și luat în seamă"69 Chiar dacă de această dată rostirea nu mai este una umană și aparține unor ființe misterioase, în mentalitatea populară ea are același rol divinatoriu. Probabil, credința românilor în ursitoare a generat și diferite practici augurale cu scop magic și divinatoriu. Astfel, auguratul este destul de des întâlnit la naștere, la nuntă sau cu ocazia altor sărbători. În cazul nașterii, "alături de moașă, în aceste rituri de început și practici magice augurale un rol aparte îl aveau femeile
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ursitoare a generat și diferite practici augurale cu scop magic și divinatoriu. Astfel, auguratul este destul de des întâlnit la naștere, la nuntă sau cu ocazia altor sărbători. În cazul nașterii, "alături de moașă, în aceste rituri de început și practici magice augurale un rol aparte îl aveau femeile care veneau cu daruri și cu urări de noroc, sănătate, prosperitate la 2-3 zile după botezul copilului"70. Totuși, cel mai însemnat ritual din tradițiile românești care face trimitere directă la magia cuvântului, mai
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
dit jamais, Marne-La-Vallée Cedex, Farel, 1997. BENSKI, Claude, CAUDRON, Dominique, GALIFRET, Yves, KRIVINE, Jean-Paul, PECKER, Jean-Claude, ROUZÉ, Michael, SCHATZMAN, Evry, The "Mars" Effect, a French Test of over 1000 Sports Champions, Amherst, New Work, Prometheus, 1996. BERDAN, Lucia, "Practici magice augurale și de divinație în obiceiurile de naștere", Anuarul arhivei de folclor, XV-XVII, 1994-1996, Cluj-Napoca, 1997, nr. 1-2. BERDAN, Lucia, Fețele destinului. Incursiuni în etnologia românească a riturilor de trecere, Iași, Ed. Universității "Al.I. Cuza", 1999. BERGER, Peter, LUCKMAN, Thomas
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Alexandru Macedon a devenit unul obișnuit prin faptul că frecventa cu o anumită regularitate pe profeții templelor, mai ales înaintea unei expediții militare, este mai puțin cunoscut faptul că un Romulus, de pildă, a fondat Roma ajutându-se de arta augurală. El ar fi trasat cu ajutorul unui instrument numit lituus zonele de pe cer în interiorul cărora trebuiau făcute observațiile (vezi p. 59). Desigur, există și alte nume la fel de celebre care s-au preocupat de arta divinatorie: Platon, Aristotel, Xenofan, Thales, istoricii Fabius
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
respectarea obiceiului de preparare a unui colac mare și frumos Împletit, pe care se strâng darurile pentru moașă. Prin urmare, pâinea, colacul, azima reprezintă simboluri benefice: bucurie, rodnicie, belșug, fertilitate, puritate. Funcțiile ritualice ale pâinii sunt cea apotropaică și cea augurală, de menire rituală a unui viitor bun. Practica rituală masa ursitoarelor se bazează pe principiul analogiei: obiectele simbolice care se pun vor transfera copilului calitățile: sănătate, frumusețe, noroc. Iată că norocul este doar o părticică din scrisa sau data copilului
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
șuieratul coasei. Conform unor credințe, larg răspândite În spațiul indo-european, cucul are puterea de a profeți mersul vieții, numărul de ani, norocul sau nenorocul oamenilor, bogăția sau sărăcia, Împlinirea erotică sau singurătatea, sănătatea sau moartea. Funcția oraculară derivă din virtuțile augurale specifice cântecului (ori manifestărilor) tuturor păsărilor migratoare: venind primăvara, o dată cu reînvierea naturii, marcând și consfințind acest Început, ele au puterea de a vesti rânduiala lucrurilor și (chiar) de a așeza evenimentele pe o anumită matcă. b. În același sens, sortitula
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
exaltare lăuntrică 8. Dosarul critic al romanului reține prezența tabloului și îi comentează semnificațiile. Astfel, În subcapitolul Caietul albastru de dictando. Un procuror al câmpiei din volumul Romancierul în fața oglinzii, Ion Pecie menționează și tabloul Plata dijmei în categoria semnelor augurale ce structurează romanul Galeria cu viță sălbatică, atribuindu-i funcția de mise en abyme, deopotrivă prospectivă și retrospectivă: Tabloul Plata Dijmei aflat în camera lui Chiril este una din marile hieroglife ale romanului, încifrând și descifrând, pentru cine știe să
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
basmele românești, "porcul (purcelul cu părul de aur) este o întruchipare zoomorfă a astrului zilei; eroul din basm se poate transforma în purcel sau, invers, așa cum se întâmplă în basmul lui Creangă Povestea porcului [ ... ] Porcul mat apare și ca animal augural și meteorologic. Prevestește frigul sau căldura, iar întâlnirea cu el, în realitate sau în vis, e prevestitoare de bogăție și fericire [ ... Un cuplu în vârstă își dorește atât de tare un copil, încât purcelul găsit de moș înlocuiește odrasla mult
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
respectarea obiceiului de preparare a unui colac mare și frumos împletit, pe care se strâng darurile pentru moașă." Prin urmare, pâinea, colacul, azima reprezintă simboluri benefice: bucurie, rodnicie, belșug, fertilitate, puritate. Funcțiile ritualice ale pâinii sunt cea apotropaică și cea augurală, de menire rituală a unui viitor bun. Practica rituală "masa ursitoarelor" se bazează pe principiul analogiei: obiectele simbolice care se pun vor transfera copilului calitățile: sănătate, frumusețe, noroc. Iată că norocul este doar o părticică din "scrisa" sau "data" copilului
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
șuieratul coasei. "Conform unor credințe, larg răspândite în spațiul indo-european, cucul are puterea de a profeți mersul vieții, numărul de ani, norocul sau nenorocul oamenilor, bogăția sau sărăcia, împlinirea erotică sau singurătatea, sănătatea sau moartea. Funcția oraculară derivă din virtuțile augurale specifice cântecului (ori manifestărilor) tuturor păsărilor migratoare: venind primăvara, o dată cu reînvierea naturii, marcând și consfințind acest început, ele au puterea de a vesti rânduiala lucrurilor și (chiar) de a așeza evenimentele pe o anumită matcă. b. În același sens, sortitul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
o sursă de energie, hrănește pe entropicul animal, sacrificându-se pe sine, adică murind; Ștefan, negentropic prin relația cu sfântul duh, a hrănit nou veniții, entropici Încă, pierind de mâna lor. Transmisă spiritual, negentropia primului Ștefan a dat o conotație augurală numelui. Un sfânt Ștefan - catolic - a creștinat pe unguri, compatibilizându-i pe abia sosiții entropici orientali de atunci. Prea târziu am băgat În seamă sfințenia altuia - ortodox - care a apărat negentropica Europă În fața entropicului Orient, sacrificând dacă nu pe sine, sigur
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
lăsat-o neterminată. Firesc, căci prinsă’n palmă, adică definită, negentropia ne-ar oferi ceea ce nu ni se cuvine: stăpânirea și dirijarea ultimei sale expresii: Viața. Și Înainte de a ura de bine purtătorilor acestui nume, uneori și a atributelor sale augurale, să concluzionez abrupt: nimic nu poate exista În afara ecologiei - ca esență negentropică - adică În afara Naturii. „Radioalmanah“, 27 decembrie 1997, ora 18,51 22. Ecologie În blană Sfârșit de ianuarie... Lună În care - zice românul - sfântul Petru, ca patron ce le
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ori veneticul porumb. Plăntuțele ce vor crește sunt, cu toatele, cele mai excedentare dintre plante. Lângă această „ikebană“ vei trece cel mai bine deficitarul solstițiu. Bașca că vei avea În preajmă ceva viu, mai mult În plină dezvoltare deci, de ce nu, augural pentru trecerea În noul an. Dar nu uita onorariul pentru consultanță: Dacă tu te destrăbălezi cu o vodcă, vreau și eu o... valeriană. „Meridian“, 25 decembrie 2001, ora 11,14 43. Diversitate Zic unii că noaptea toate pisicile sunt negre
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
De-ne noauă duhul svântu după moarte-ne împărăția-și (FT.1571−5: 1r) b. Tatăl nostru ce ești în ceri, sfințească-senumele tău (CCat.1560: 8v) În al doilea rând, se observă că subjonctivele fără să au o valoare injonctivă / prescriptivă / augurală (Zafiu 2016), tipică pentru formele irrealis deplasate la C; absența lui să diagnostichează deplasarea acestora la (Spec,)FINP (99). A se observa și alternanța între subjonctivul fără să și subjonctivul cu să în interiorul aceleiași fraze (99c) și structura spațiului preverbal
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
datelor din secțiunile anterioare au scos în relief o serie de valori cu care se asociază inversiunea: e.g. focus de polaritate (Alboiu, Hill și Sitaridou 2014; Hill și Alboiu 2016; v. §3.2.2.1.2 supra), valoare injonctivă / prescriptivă / augurală pentru subjonctivul inversat (v. și Zafiu 2016; v. §3.2.2.1.3 supra). În secțiunea de față, ne propunem să prezentăm, pe scurt, și alte valori asociate cu inversiunea, nediscutate explicit în secțiunile anterioare. Întrucât gramatica V2 este opțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
dezlega mai bine limbile. La un ceas de taifas uns cu o asemenea binecuvântată licoare se poate drege și busuiocul (aflu recent că expresia asta este greșită, nu busuiocul este dres, el drege apa, sfințind-o). Nicolae e un nume augural și devoțional antic, de la Nikolas, un compus care cuprinde nike (victorie) și laos (popor). Ajungem apoi la Nicolae sfântul și dăruitorul, făcătorul de minuni, născut prin părțile Lichiei (Asia Mică). Ne mândrim cu numele pe care îl purtăm, cel puțin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
la Gazeta Bucovinei ca foiletonist și lucrează aici între anii 1891-1893 și 18951896. Când apare Patria, în 1897, scrie aici foiletoane politice. După 1900 colaborează la Timpul și la ziarul Deșteptarea din Cernăuți. A semnat și cu pseudonime: Argus, Amsis, Augural, Alma, Brutus, Catos, Coriolan, Mucenicul ș.a. A scris cu ironie și fantezie, cu umor, sarcasm și causticitate, alteori aluziv, parodiind tonurile, anecdotic, un foileton literarpolitic de ținută intelectuală. * Gazeta Bucovinei Gazeta Bucovinei apare duminică 7 decembrie 1924 la Cernăuți, după cum
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și în care a început istoria naturală»” se plasează „la începutul și în afara devenirii”. De aici începe durata cronologică, dar, odată deschis intervalul sacru, tot aici ea se oprește pentru a permite întoarcerea ceasului la ora zero, cu toate caracteristicile augurale ale începutului. „Abolirea timpului profan și proiectarea omului în timpul mitic nu se face, natural, decât la intervale esențiale, adică în cele în care omul este cu adevărat el însuși: în momentul ritualurilor sau al actelor importante”. Reluarea timpului sacru și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în lumea privilegiată a începuturilor: „ascultând povestea nașterii Lumii, devii contemporanul actului creator prin excelență, Cosmogonia”. Colindele pentru tinerii aflați în pragul maturității sociale valorifică din plin forța acestui anamnesis lingvistic și transportă, pe lângă adresantul direct al creației cu rol augural, întreaga comunitate martoră, în punctul incipient al istoriei. Operele populare „acționează ca niște formule magice. Recitarea lor e de-ajuns ca să provoace repetarea actului pe care îl comemorează”. Cuvântul instaurator, pronunțat în perioadele sacre, cum sunt, de exemplu, sărbătorile de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
livezi verzi,/ Livezi verzi, prin lăpuzi verzi!/ Dragi de buzulițe următoare,/ Vedea-v-aș prin livezi verzi,/ Livezi verzi, prin fântâni reci!/ Dragi de piciorușe săritoare,/ Vedea-v-aș la undrelari,/ Undrelari, la păcurari!” (Titești - Vâlcea). Cuvintele cerbului au caracter augural, el menește propriul trup să se disipeze în universul ordonat printrun verb care implică observația directă. Deși sacrificat, cerbul va putea, conform testamentului său, să contemple nevăzut, precum o divinitate, propria utilitate mitică, puterile regeneratoare. Timpul condițional prezent acționează aici
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
tânără soție, prin anihilarea simbolului nubil. Peștele de mare a provocat-o să-și apere feminitatea creatoare, flăcăii veniți să o ceară speră să fie aleși de tânăra consacrată. Să nu uităm totuși că funcția principală a colindelor laice este augurală și puterea cuvântului ritual rostit în momentul magic corespunzător vizează instaurarea unei realități „perfecte”. Urările din textul folcloric întemeiază o lume în timp ce o descriu, de aceea fetele de măritat își așteptau cu grijă colindătorii, pentru a parcurge traseul inițiatic simultan
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
boieri,/ Și e... (cutare), tânăr, călare/ P-un cal vânăt dat în spume”. Revenind la textul ceremonial din Țepu, Galați, trebuie să remarcăm că prezentul indicativ nu mai reprezintă timpul sacru al faptelor arhetipale, ci are mai degrabă o încărcătură augurală. Colindătorii doresc fetei ca alaiul de pețitori din care ea să-l aleagă pe cel mai mândru să vină acum, fără nici o întârziere. Viitorul ar îndepărta prin puterea cuvântului ritual, atât de puternic în timpul intermezzo-ului cosmic, evenimentul dorit de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]