69 matches
-
în lumea privilegiată a începuturilor: „ascultând povestea nașterii Lumii, devii contemporanul actului creator prin excelență, Cosmogonia”. Colindele pentru tinerii aflați în pragul maturității sociale valorifică din plin forța acestui anamnesis lingvistic și transportă, pe lângă adresantul direct al creației cu rol augural, întreaga comunitate martoră, în punctul incipient al istoriei. Operele populare „acționează ca niște formule magice. Recitarea lor e de-ajuns ca să provoace repetarea actului pe care îl comemorează”. Cuvântul instaurator, pronunțat în perioadele sacre, cum sunt, de exemplu, sărbătorile de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
livezi verzi,/ Livezi verzi, prin lăpuzi verzi!/ Dragi de buzulițe următoare,/ Vedea-v-aș prin livezi verzi,/ Livezi verzi, prin fântâni reci!/ Dragi de piciorușe săritoare,/ Vedea-v-aș la undrelari,/ Undrelari, la păcurari!” (Titești - Vâlcea). Cuvintele cerbului au caracter augural, el menește propriul trup să se disipeze în universul ordonat printrun verb care implică observația directă. Deși sacrificat, cerbul va putea, conform testamentului său, să contemple nevăzut, precum o divinitate, propria utilitate mitică, puterile regeneratoare. Timpul condițional prezent acționează aici
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
tânără soție, prin anihilarea simbolului nubil. Peștele de mare a provocat-o să-și apere feminitatea creatoare, flăcăii veniți să o ceară speră să fie aleși de tânăra consacrată. Să nu uităm totuși că funcția principală a colindelor laice este augurală și puterea cuvântului ritual rostit în momentul magic corespunzător vizează instaurarea unei realități „perfecte”. Urările din textul folcloric întemeiază o lume în timp ce o descriu, de aceea fetele de măritat își așteptau cu grijă colindătorii, pentru a parcurge traseul inițiatic simultan
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
boieri,/ Și e... (cutare), tânăr, călare/ P-un cal vânăt dat în spume”. Revenind la textul ceremonial din Țepu, Galați, trebuie să remarcăm că prezentul indicativ nu mai reprezintă timpul sacru al faptelor arhetipale, ci are mai degrabă o încărcătură augurală. Colindătorii doresc fetei ca alaiul de pețitori din care ea să-l aleagă pe cel mai mândru să vină acum, fără nici o întârziere. Viitorul ar îndepărta prin puterea cuvântului ritual, atât de puternic în timpul intermezzo-ului cosmic, evenimentul dorit de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
filiația: „Șî să găsi alți vânători/ Mai recunoscători,/ Și zise că-i urmă de căprioară,/ Să-i fie chiar împăratului/ De soțioară!” (Coșula - Botoșani). Specia lirică intimă a cântecului de leagăn oferă un indiciu neașteptat pentru configurarea traseului inițiatic, anticipând augural transferul magic dinspre sălbatic spre uman: „Nani, nani, puișor,/ Dragu mami, drag ficior./ Că tu când îi crești mari,/ Ti-i duci la vânătoari,/ Ș-îi vâna o căprioară/ S-o aduci la mama noră,/ Nani, nani puiu mami!” (DrăgoieștiSuceava
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Scheiu de Sus - Dâmbovița). Membrele inferioare ale calului reflectă imaginea tărâmului mitic, ca sugestie a corporalității mixte, ce permite armăsarului să se integreze în ambele dimensiuni. Pe jumătate sacru, animalul mijlocește accesul vizual în rama potcoavei, cunoscută pentru funcția sa augurală. Chiar el indică acest ochean care surprinde un sacru în pârg, ca moment ideal al ființei, spre care aspiră întregul univers. Alteori, canalul vizual către lumea mitică se deschide prin urechea calului, ca simbol al simțurilor sale ce percep în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
nostru mire,/ Fiind foarte însetat,/ La un izvor s-a plecat,/ Și setea și-a stâmpărat;/ Dar când s-a sculat în picioare/ A zărit lâng-o floare/ O urmă de fiară” (Bucovina). Locul din care bea împăratul are o funcție augurală, izvoarele vin din sacru și predestinează consacrarea socială a inițiatului. Urma căutată înglobează fecunditatea sălbatică și candoarea vegetală și devine vizibilă numai ulterior „împărtășaniei” cu apa din dumbravă. Aceasta este revelația finală a procesului inițiatic, tânărul descoperă identitatea alesei și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
spunea don Calabria, ar fi înmugurit la timpul său. Între timp trebuiau să se roage și să trăiască spiritul evanghelic. Primul nucleu era format din 12 simpatizanți. Don Calabria se afla la Negrar, pentru îngrijiri. I-au trimis un mesaj augural, cerându-i binecuvântarea noii opere. Au fost citite responsabilitățile, pe care le-a ales, de data asta, chiar don Calabria: președinte, avocat Giacomo Martini; secretar: geometrul Cesare Carletti; consilieri: doctor Filippo Parolari, profesor Luigi Squassabia și fratele Giovanni Cor-radin; asistent
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
află dedesubturile asasinării fiului său. Personajele nu au decât o psihologie sumară, interioritatea lor e bântuită de furtuni pasionale ori, dimpotrivă, de catastrofe morale care îi duc, în aceeași măsură, la gesturi extreme. Accentele lirice care împrumută ambianței naturale semnificații augurale suferă de același metaforism supraîncărcat. Autentic este limbajul personajelor, ceea ce creează identități pitorești, cum este baba-țiganca, roabă anonimă și preoteasă pythică demnă de lumea lui Mateiu I. Caragiale. Prin simpatia lui față de omul simplu, față de înțelepciunea populară, P. se situează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288966_a_290295]
-
De-ne noauă duhul svântu după moarte-ne împărăția-și (FT.1571−5: 1r) b. Tatăl nostru ce ești în ceri, sfințească-senumele tău (CCat.1560: 8v) În al doilea rând, se observă că subjonctivele fără să au o valoare injonctivă / prescriptivă / augurală (Zafiu 2016), tipică pentru formele irrealis deplasate la C; absența lui să diagnostichează deplasarea acestora la (Spec,)FINP (99). A se observa și alternanța între subjonctivul fără să și subjonctivul cu să în interiorul aceleiași fraze (99c) și structura spațiului preverbal
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
datelor din secțiunile anterioare au scos în relief o serie de valori cu care se asociază inversiunea: e.g. focus de polaritate (Alboiu, Hill și Sitaridou 2014; Hill și Alboiu 2016; v. §3.2.2.1.2 supra), valoare injonctivă / prescriptivă / augurală pentru subjonctivul inversat (v. și Zafiu 2016; v. §3.2.2.1.3 supra). În secțiunea de față, ne propunem să prezentăm, pe scurt, și alte valori asociate cu inversiunea, nediscutate explicit în secțiunile anterioare. Întrucât gramatica V2 este opțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
nu aibă o legătură directă cu condiția în care traversează anii de război, tocmai în momentul ecloziunii și maturizării unui talent critic cu apetit teoretic deosebit, rămâne încă o necunoscută în detaliile ei omenești și artistice și (în pofida numelui său augural) efectul unei zguduiri, al unui fel de sinucidere intelectuală, cum a fost și abandonul din ultima perioadă a vieții. „Ce l-a determinat pe Dolphi Trost să li se alăture (suprarealiștilor, n.n.) în loc să urce după război, pe baricadele publicisticii angajate
Un suprarealist atipic – Trost by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2553_a_3878]
-
încurajase cu ani în urmă, o îndemnase să scrie, îi publică mai întâi fragmente în "Revista Fundațiilor Regale", după care l-a propus editurii, de asemenea, a Fundațiilor, unde apare în 1936. Pentru autoarea debutantă gestul a reprezentat un moment augural. Ea trecea pragul spre o nouă etapă din viața ei, mai promițătoare decât actoria. "La drept vorbind, întâlnirea cu Camil Petrescu mi-a schimbat viața, i-a dat un rost, a scos-o dintr-o adâncă disperare, în care mă
între bunăcredință și conformism (I) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10888_a_12213]
-
omul se sustrage temporalității istoriei, reactualizând acel illo tempore în care "oamenii și zeii trăiau împreună". Funcția povestirii ar fi, așadar, aceea de a crea universuri compensatorii, de a facilita ieșirea din timpul istoric și intrarea într-un timp special, augural, în care, raportându-se la mit și ritual, poate opera acea identificare cu zeii. Mai mult decât atât, povestirea capătă atribute curativ-magice, e un adevărat panaceu, o piatră filosofală, grea de tâlcuri: "Harul de a povesti, de a da naștere
Despre povestire, cu tâlc... by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Imaginative/12425_a_13750]
-
Printre ei, cel mai abil, poate, Roland Barthes, califică operele proaspătului curent în modul cel mai surprinzător și le conferă o aură la care autorii lor nu se gîndiseră neapărat. Într-un narticol din 1954, autorul lui S/Z vorbește augural despre trei romane "noi", printre care și despre Gumele lui Robbe-Grillet, anunțînd cît se poate de nietzscheean că "psihologia, psihanaliza, metafizica sau afectivitatea sînt absente din aceste opere", iar apoi, într-un studiu care va intra în volumul Eseuri critice
Literatura de apartament by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13780_a_15105]
-
n.a.) a identificărilor livrești" cu metaforizare narativă acută și nostalgie postmodernă a logosului platonician. Joc de tenis, aventură cosmică într-o parte, devoțiune casnică în cealaltă, expansiv vs. retractil, febrilitate vs. blazare, metaforă vs. notație și transcriere a realului, rostire augurală vs. crepuscul, sensibilitate vs. clișee livrești, post-literatură și palimpsest. Concluzia? Postmodernismul e, pentru Ivănescu, manifestarea unei "patologii a spiritului", în structura intimă el rămâne un modern alungat din cetate, bântuit, renegat Meci nul. Urmează scurte scheme pentru structura tematică a
Adulație în cerc restrâns by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12716_a_14041]
-
abstinență) la poeți ca Heliade Rădulescu, Alecsandri, Macedonski, sau neașteptata explozie de vitalism al cărui semn este vița, strugurele, vinul, la Fundoianu, într-o serie de poezii citate (p.296 etc.) și în altele încă, în care se evidențiază rolul augural al vinului („Bea vinul! Cine știe pământul cu noroc?/ Cine citește-n stele și-n zodiac ca-n carte?”) etc. Apropiată de suferința erotică, topirea sentimentelor într-o poezie a toamnei colorată cu vițele roșii ale lui Blaga îi apropie
Vinul și literatura by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2871_a_4196]
-
la aceeași masă), profesorul Vianu m-a felicitat cu cuvintele: „De acum înainte, nu mai ești unul; în d-ta sînt doi!". Și a continuat: „Precum m-am considerat și eu la nașterea lui Ionel". Un asemenea moment și cuvintele augurale rostite atunci, pe care le citez întocmai, nu pot fi uitate. Mi le adresa o personalitate de înalte virtuți morale, nu numai un profesor. Într-un moment hotărîtor al vieții mele, am înțeles că mă găseam în fața unui adevărat om
Vianu și Vianu (II) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/6047_a_7372]
-
încurajase cu ani în urmă, o îndemnase să scrie, îi publică mai întâi fragmente în ,Revista Fundațiilor Regale", după care l-a propus editurii, de asemenea, a Fundațiilor, unde apare în 1936. Pentru autoarea debutantă gestul a reprezentat un moment augural. Ea trecea pragul spre o nouă etapă din viața ei, mai promițătoare decât actoria. ,La drept vorbind, întâlnirea cu Camil Petrescu mi-a schimbat viața, i-a dat un rost, a scos-o dintr-o adâncă disperare, în care mă
între bunăcredință și conformism (I) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10908_a_12233]
-
și spectacolele de te-le-viziune au contribuit foarte mult la răspîndirea unor nume de botez. În plus, artele, alături de școală, au făcut să sporească și circulația unor nume legate de miturile istorice naționale. Pe lîngă numele atribuite din rațiuni tradiționale (nume augurale, numele sfîntului protector din zilele apropiate nașterii, numele transmis prin familie - de la părinți sau bunici -, numele nașului), s-au răspîndit tot mai mult numele "estetice" și evocatoare. În literatura română, există cîteva mărturii (comice) ale influenței miturilor istorice în onomastică
Onomastica și moda culturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9611_a_10936]
-
să-și marcheze trecerea, ca probă și probabilitate a desprinderii de precaritatatea muririi. Poate că cea mai răspândită formă referită unei atare practici este celebrarea vârstei. Inevitabil crescător, când numărul anilor încă măsoară copilăria și tinerețea, ocazia aniversării este încărcată augural cu speranța continuității în mai binele vieții. Apoi, dincolo de 40 de ani, accentul acestui eveniment capătă o altă anvergură, după importanța faptelor sărbătoritului, comensurate în spațiul public. Omul se oprește atunci din goana pentru cele ale traiului, din mersul “tot
SORIN LERESCU 100-40 by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/84214_a_85539]
-
ca dovadă că de la UTC a ajuns actualmente consilier municipal al Frontului Național, aripa cea mai xenofobă din Franța - nu înțeleg să las necorectată această nouă, directă sau indirectă, inițiativă ce mi se atribuie. Nu mă întreb ce sacră potrivire augurală făcea urgentă publicarea acelui text din care, la o adică, rezultă și existența unor reale presiuni exercitate pe atunci asupra tinerilor scriitori din partea autorităților care vor fi comandat respectiva scrisoare. Vreau doar să te asigur, dragă Nicolae Manolescu, pentru confortul
Un răspuns neobedient by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/2602_a_3927]
-
acest proces de regenerare a timpului, a naturii și a Cosmosului întreg sunt, într-un fel sau altul, legate majoritatea ceremoniilor și actelor rituale produse în această perioadă : excesele de toate felurile, petrecerile și ospețele, jocurile cu măști, actele magice augurale, „moșii de Crăciun”, sorcova, plugușorul, bradul de Crăciun, urările, colindatul ș.a.m.d. Excepție fac „cântecele de stea”, teatrul religios („Vifleim”) și alte câteva manifestări cu tematică și de proveniență propriu-zis creștină. Suprapunerea arbitrară și târzie a celebrării nașterii lui
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
puțin măsura: legea identică a personalității impusă materialului amorf. În ciuda acestei ambiții, ideile d-lui Lovinescu se răsfață bombate, asiatice, ca idolii lui Babel. Sunt în număr de patru și corespund hieratic punctelor cardinale. Pe răsărit, sincronismul. Sub ce zbor augural de curci a conceput d-l E. Lovinescu asemenea verzuie pastă? O idee democratică aplicată celei mai reacționare forme a spiritului: Lirica! Rămâne să ne lămurească vreun viitor Jurnal la "Evoluția poeziei lirice". * Prin sincronism, d-l E. Lovinescu legiferează
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
În care ai Învățat să vorbești. Pentru că, la urma urmei, ce e mai simplu decît să vorbești ca... (X,Y,Z), Într-un sistem care Îți este deja dat? Ce e mai simplu decît să vorbești postmodernismul În « discursul » anglo-saxon, augural, optimist etc. sau, dimpotrivă, În « discursul » francez, apocaliptic ? Cartea aceasta există din mai multe motive : În primul rînd, ca exercițiu de relativizare a discursurilor despre care vorbesc. E drept, eu l-am « Învățat » pe cel francez, dar, la Paris, am
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]