261,668 matches
-
acea zi"24. Raportarea la Occident a fost făcută de către regele Mihai încă din ziua de 23 august 1944. Proclamația către țara făcea, în mod expres, trimitere la alăturarea de Națiunile Unite, și ea consfințea faptul că actul de la 23 august 1944 a fost un "gest politic de o enormă responsabilitate" care avea să restabilească prestigiul țării față de Marea Britanie, Franța și SUA. Recunoașterea meritelor regelui din partea liderilor occidentali a transformat din punct de vedere istoric, memorial și ideatic actul de la 23
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
1944 a fost un "gest politic de o enormă responsabilitate" care avea să restabilească prestigiul țării față de Marea Britanie, Franța și SUA. Recunoașterea meritelor regelui din partea liderilor occidentali a transformat din punct de vedere istoric, memorial și ideatic actul de la 23 august într-un creuzet al opțiunilor monarhului. Aceste confirmări au venit de la liderii politici europeni și americani. Istoricul Victor Neumann remarcă faptul că însuși, comandantul Suprem al forțelor Aliate în Europa din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, generalul Dwight
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
urmă a fost acordat pentru "actul curajos al schimbării radicale a politicii României prin ruperea de Germania hitlerista și alierea cu Națiunile Unite, într-un moment când nu există încă un semn clar al înfrângerii Germaniei"25. Actul de la 23 august a reprezentat așadar centrul acțiunilor politice, istorice și simbolice a regelui Mihai în raportarea dintre Est și Vest. Istoricul Nicolae Șerban Tanașoca subliniază faptul că evenimentul care a schimbat soarta României și a Europei, făcut doar tânărul monarh și o
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și o mână de colaboratori, cu partidele politice cvasi-abandonându-l, a fost "doar începutul unei acțiuni dificile și îndelungate de rezistență față de încercările de sovietizare și bolșevizare a României declanșate cu brutalitate de agenții intereselor sovietice"26. Desfășurarea actului de la 23 august 1944 a fost un subiect colosal în interpretările pe care Mihai I le-a dat evenimentului în sine și în reconstituirile pe care istoricii, sub forma unor analize ample sau note biografice neoficiale ale monarhului, le-au realizat 27. Regele
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
unor analize ample sau note biografice neoficiale ale monarhului, le-au realizat 27. Regele nu a caracterizat niciodată această acțiune într-o notă politică, partizană, de cucerire a puterii, ba chiar a precizat că niciuna din interpretările date evenimentului din august 1944 nu este potrivită. Monarhul a concluzionat că acesta a fost o acțiune urgență și gravă care trebuia realizată: "Era ceva care trebuia făcut ca să scape țară românească de tăvălugul armatelor sovietice! Politic apoi s-a întâmplat ce știm cu toții
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
care trebuia făcut ca să scape țară românească de tăvălugul armatelor sovietice! Politic apoi s-a întâmplat ce știm cu toții, dar nu am fost singurii. Polonia, Ungaria, Cehoslovacia și alții au avut aceeași soartă că noi. De aceea apreciez că 23 August era absolut necesar care trebuia făcut și s-a făcut ce trebuia!"28 În aproape toate relatările despre eveniment, Mihai I vorbește despre atașamentul față de valorile democratice europene și spune că opțiunea României cu politica lui Antonescu era una strâmba
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și "ruși" este de natură să particularizeze culpă pentru ororile acelor regimuri, si nu a națiunilor în genere: "Trebuie să fim cu băgare de seamă când folosim anumite cuvinte. Nu nemții au făcut aceste atrocități, ci naziștii! Noi, la 23 August 1944 nu am luptat contra nemților, contra Germaniei, ci contra naziștilor! Nu este vorba despre același lucru". Nuanțele regelui cu privire la acul de la 23 August ajung, evident, în mod inevitabil, la atitudinea Occidentului față de atrocitățile comise de sovietici după 1944. Dezamăgirea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
seamă când folosim anumite cuvinte. Nu nemții au făcut aceste atrocități, ci naziștii! Noi, la 23 August 1944 nu am luptat contra nemților, contra Germaniei, ci contra naziștilor! Nu este vorba despre același lucru". Nuanțele regelui cu privire la acul de la 23 August ajung, evident, în mod inevitabil, la atitudinea Occidentului față de atrocitățile comise de sovietici după 1944. Dezamăgirea Regelui, la fel cum am demonstrat și în prima parte a acestui articol, a fost legată reacția slabă a Vestului în raport cu acordurile stabilite în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de înțelegere și activitate din partea Occidentului. Este cert acest lucru! Chiar și acum, văd că Occidentul a lăsat-o foarte încet față de România, nu înțelege aspirațiile poporului român... Este foarte greu"29. Mesajele regelui prilejuite de marcarea momentului de la 23 August 1944 au adus mereu în discuție asocierea față de Europa, prin această înțelegând, evident, Europa Occidentală și valorile și principiile guvernării democratice. Primul mesaj de acest tip după 1989 este amplu și el demontează întreaga simbolistică denaturata pe care regimul comunist
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
unui proces de compromitere, astfel încât, pe lângă ziua națională, stema, tricolorul și altele au fost modificate brutal; de aceea - consideră regele - prăbușirea comunismului trebuie să fie sinonima cu un proces urgent de recâștigare a adevărului și, mai precis, actul de la 23 august, trebuie să treacă printr-un proces de "curățare de minciuni și falsificări grotești"30. Raportarea la Est și Vest din perspectiva actului de la 23 August 1944 apare acum, pentru români, România și monarh și din postura de victime a inacțiunii
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
sinonima cu un proces urgent de recâștigare a adevărului și, mai precis, actul de la 23 august, trebuie să treacă printr-un proces de "curățare de minciuni și falsificări grotești"30. Raportarea la Est și Vest din perspectiva actului de la 23 August 1944 apare acum, pentru români, România și monarh și din postura de victime a inacțiunii Occidentului până la debarcarea lui Ion Antonescu. Regele ține să precizeze că noi teorii care criticau deciziile sale de la 1944 sunt născute fie din necunoașterea exactă
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Răsărit: "(...) hotărârea Mării Britanii și a Statelor Unite de a tergiversă deschiderea celui de al doilea front împotriva Germaniei, în vestul Europei. Această a făcut ca întreaga Europa de Est, deci, si România, să cadă pradă Armatei Roșii". Totodată, rememorarea actului de la 23 August îl determină pe rege să vorbească despre "hotărârea Aliaților apuseni de a plasa țările din Estul Europei în sfera de influență și de control a Uniunii Sovietice", insistând pe faptul că România a fost "vândută" Uniunii Sovietice la Ialta. Peste
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
la Conferința de Pace de la Paris și că am fost subjugați nu a putut fi împiedicat, cum nu au putut fi împiedicate tragedia cehilor, a slovacilor sau a polonezilor"31. Dezbaterea din primul deceniu postdecembrist cu privire la semnificațiile actului de la 23 August 1944 au articulat o chestiune istorică într-una politică. Miza discursiva a fost monopolul asupra dovezilor istorice privind reintegrarea țării în Europa și, din această cauză, evenimentul din 1944 căpătase o aură semnificativă. Desprinderea de Germania nazistă era, pentru rege
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
monarhului, în timp ce pentru contestatari, acest eveniment era mereu dus în zona speculațiilor legate de generarea unei ocupații sovietice și a unui proces de comunizare. Au existat în anii '90 numeroase accente istorice și politice care au potentat dezbaterea despre "23 August". Filme documentare, analize istorice și jurnalistice ample, simpozioane, demonstrații și manifestații publice, toate acestea marcau un clivaj puternic legat de modul în care trecutul era utilizat în dezbaterea despre orientarea țării: spre Est sau spre Vest. Istoricul Maria Bucur aprecia
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
mareșalul Antonescu era prezentat că un salvator care se luptase pentru binele țării, atât cu Estul, cât și cu Vestul. Un episod semnificativ care a implicat raportarea regelui la clivajul Est-Vest prin utilizarea memoriei asupra actului de la actul de la 23 August 1944 s-a petrecut în preajma împlinirii unei jumătăți de secol de la ruperea alianței cu Germania nazistă și aliații săi. Revenirea regelui în țară a implicat momente conflictuale nenumărate, dar revenirea aceasta ar fi dat ocazia, în percepția autorităților, ca Mihai
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
avea probleme structurale, iar perspectiva integrării în structurile euro-atlantice era aproape inexistentă. Regele călătorea mult în spațiul european și american și astfel vorbea deschis despre reconectarea țării la lumea liberă și valorile Occidentale, o continuare simbolică a opțiunii de la 23 August 1944. În acest context, un semnal semnificativ a venit de pește Atlantic. Congresul Statelor Unite ale Americii a marcat, în mod oficial, la 23 august 1994, recunoașterea rolului jucat de rege cu 50 de ani în urmă. Monitorul Oficial al Congresului a publicat
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
vorbea deschis despre reconectarea țării la lumea liberă și valorile Occidentale, o continuare simbolică a opțiunii de la 23 August 1944. În acest context, un semnal semnificativ a venit de pește Atlantic. Congresul Statelor Unite ale Americii a marcat, în mod oficial, la 23 august 1994, recunoașterea rolului jucat de rege cu 50 de ani în urmă. Monitorul Oficial al Congresului a publicat în deschiderea să decretul de decorare a monarhului de către președintele Truman. Evenimentul a fost văzut ca având semnificația unei duble recunoașteri de către
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ipostaziere istorică, a confruntării dintre Est și Vest, ca formulă distinctă a consecințelor pactului Ribbentrop-Molotov, cu toate dimensiunile sale postbelice și postcomuniste (inclusiv crearea noului stat și pozițiile privind legitimitatea în raport cu România, Europa, "Vestul") și 3) ponderea actului de la 23 August 1944 în dezbaterea istorică, politica, ideologică, pro sau antioccidentală privind soarta României după 1944, respectiv 1947 și articularea să în lumina democrației de supă 1989 și a orientării oficiale, geopolitice și geostrategice, a statului român. Deși a variat, în funcție de perioade
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
nu vede cu ochi buni relația privilegiată a Federației Ruse cu UE. "Dosarul Moldova" rămâne pentru Mihai I o ipostaziere perfectă a politicii nefaste a Occidentului față de Europa de Est. A doua tema este percepția unei dimensiuni spațiale, geografice. Actul de la 23 August și propagarea memoriala a acestuia în politica de dupa 1989 este o temă simbolică esențială în înțelegerea importanței decriptării relației autorități-rege/Est-Vest și a orientării oficiale a României în prima parte a anilor '90. Reabilitarea mareșalului Ion Antonescu cu sprijinul clasei
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de a-l prezenta un salvator național. În contrast puternic cu recomandările și tendințele europene, această dezbatere a fost un turnesol semnificativ care a arătat valorile vestice îmbrățișate de rege și derapajele democratice grave pentru clasa politică din postcomunism. "23 August" rămâne cea mai importantă proba a atașamentului la valorile occidentale pe care Mihai I le-a asumat ferm de-a lungul tragicei sale vieți. Această ultimă tema conține o dimensiune memoriala majoră, fundamentală pentru istoricitate. În concluzie, analiza construiește trei
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
București, 2004, pp. 569-570 ș.a. 28 Liviu Vălenaș, op. cît., p. 46. 29 Ibidem, pp. 52-53. 30 Vezi în acest sens, spre exemplu, "Mesaj adresat de regele Mihai Țării, cu ocazia împlinirii a 46 de ani de la actul de la 23 august 1944", în Liviu Vălenaș, op.cit, pp. 302-308. 31 Ibidem. 32 Maria Bucur, Heroes and Victims: Remembering War în Twentieth-Century România, Indiană University Press, Bloomington, 2009, pp. 232-234. 33 Vezi facsimilul în Andrei Bădin, "Congresul Statelor Unite omagiază rolul Regelui Mihai
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
and the economy of these former soviet states. Once these countries made public their EU aspirations, Russia didn't lose the chances to puț pressure. One example în this respect which is a grave one is the Georgian War of August 2008. Because of Western orientation of Saakashvili, Russia decided to wage a war with Georgia în order to bring down the Georgian President and to change the balance of power 3 and end Georgia's chances to NATO. To achieve
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
not even amity. Belarus saw the possibility to join EaP aș a chance to escape from isolation, especially since its relationship with Russian Federation became "increasingly bumpy" în the last years, and was negatively affected by the Georgian War of August 2008. Belarus is one of the most authoritarian states within EaP. Then why EU invited Belarus to join EaP? Paul Ivan - expert within Romanian Centre for European Policies - argued that "în 2008 the regime hâd made some liberalization attempts and
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
EU. After Roșe Revolution în 2003 the Georgian president Mihail Saakashvili wanted the integration of Georgia în NATO and EU. However, the integration of the country în the European and Euro-Atlantic structures was affected by Russian - Georgian War of 9 August 2008. The war resulted into independence of Abkhazia and South Ossetia and în short time Russia recognized the new separatist territories. Georgia signed the Association Agreement, including DCFTA at Vilnius Summit aș Moldova did. Georgia continues the democratization reforms. However
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
urmat o serie de alte declarații ale Iranului și încercări de a se susține ideea că e nevoie de o revizuire a documentului. La a XIX-lea Conferință Islamică a miniștrilor de Externe de la Cairo s-a adoptat, pe 5 august 1990, Declarația Drepturilor Omului în Islam 22. În cuprinsul acesteia se face recurs de paisprezece ori la Șaria (Shari'ah), inclusiv în ultimul articol în care se prevede că aceasta este singură sursă de referință pentru explicarea sau clarificarea oricărului
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]