72 matches
-
și încarcerați pentru trădare alături de Norm. Trudy Chacón (Michelle Rodriguez), un pilot în forțele de securitate care este dezgustată de violență, îi scoate din închisoare și îi ajută să scape. În timpul operațiunii de salvare, Quaritch reușește să o împuște pe Augustine. Cu Augustine mai mult moartă decât vie, Jake se întoarce la trib pentru a le cere ajutorul. Pentru a recâștiga încrederea acestora, el îl îmblânzește pe Toruk, o bestie zburătoare foarte puternică care a mai fost îmblânzită doar de 5
Avatar (film din 2009) () [Corola-website/Science/318031_a_319360]
-
pentru trădare alături de Norm. Trudy Chacón (Michelle Rodriguez), un pilot în forțele de securitate care este dezgustată de violență, îi scoate din închisoare și îi ajută să scape. În timpul operațiunii de salvare, Quaritch reușește să o împuște pe Augustine. Cu Augustine mai mult moartă decât vie, Jake se întoarce la trib pentru a le cere ajutorul. Pentru a recâștiga încrederea acestora, el îl îmblânzește pe Toruk, o bestie zburătoare foarte puternică care a mai fost îmblânzită doar de 5 alți Na
Avatar (film din 2009) () [Corola-website/Science/318031_a_319360]
-
foarte puternică care a mai fost îmblânzită doar de 5 alți Na'vi. Jake zboară la tribul Omaticaya, care se strânsese la arborele sacru denumit "Arborele Vieții" (Tree of Souls), și pledează cu Mo'at pentru a o vindeca pe Augustine. Ei încearcă să îi transplantanteze "sufletul" Augustinei în avatarul acesteia, dar rănile sunt prea grave și aceasta moare înainte ca ritualul să fie definitivat. Cu ajutorul lui Neytiri și a lui Tsu'Tey (Laz Alonso), noul lider al tribului Omaticaya, Jake
Avatar (film din 2009) () [Corola-website/Science/318031_a_319360]
-
a fost dus mai ales de coloniștii englezi împotriva celor francezi și spanioli, fiecare parte atrăgând susținerea triburilor băștinașe, fiind susținuți și de expediții navale din metropole. În sud-est, Provincia Carolina a englezilor a dus o expediție eșuată la St. Augustine în Florida Spaniolă, precum și numeroase raiduri împotriva băștinașilor aliați cu spaniolii, decimând populația acestora. Francezii și spaniolii au răspuns cu o expediție împotriva orașului Charles Town, capitala Carolinei. Acadia și frontiera între Canada Franceză și Provincia Massachusetts Bay (engleză) au
Războiul Succesiunii Spaniole () [Corola-website/Science/321106_a_322435]
-
351 364. ISBN 3-484-50366-1 (3-484-50355-6 - întreagă serie). 6. La Bible comme source d’innovation lexicale pour le vieux roumain ecrit, în “Balkan Archiv”, Bând 22/23 (1997/1998), p. 213 222. 7. On the object language/ metalanguage distinction în St. Augustine’s Works De dialectica and De Magistro, în David Cram, Andrew Linn, Elke Nowak (ed.), History of Linguistics, volume I: Traditions în Linguistics Worldwide, John Benjamins Publishing Company, 1999, p. 65 78. ISBN 90-272-4582-7 (Eur)/ 1 55619 321-4 (UȘA) 8
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
Cabrillo, Gaspar de Portola, Pedro Menéndez de Avilés, Álvar Núñez Cabeza de Vaca, Tristán de Luna y Arellano și Juan de Oñate, au întreprins expediții în teritoriul Statelor Unite de astăzi.. Spaniolii au creat primele colonii europene în aceste teritorii: St. Augustine în Florida prin 1565 dar aceasta nu a atras prea mulți coloniști care să se stabilească. Au înființat apoi succesiv Santa Fe în New Mexico, San Antonio, Tucson, San Diego, Santa Barbara, Los Angeles și San Francisco. Cea mai mare
Istoria Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/299867_a_301196]
-
("Prințesa Marie Charlotte Amélie Augustine Victoire Clémentine Léopoldine a Belgiei"), (7 iunie 1840 - 19 ianuarie 1927) a fost soția împărătului Maximilian I al Mexicului, ex-Arhiduce de Austria. Singura fiică a regelui Leopold I al Belgiei și a celei de-a doua soții Louise-Marie a Franței
Charlotte a Belgiei () [Corola-website/Science/319621_a_320950]
-
1844. Momigliano, Arnaldo, "Time în Ancient Historiography", în History and Theory, Beiheft 6, 1966, pp. 1-23. ---, "Polybius' Reappearance în Western Europe", în Essays în Ancient and Modern Historiography, Wesleyan University Press, Middletown, 1977, pp. 79-98. Mommsen, Theodor E., "Orosius and Augustine", în Medieval and Renaissance Studies, Eugene F. Rice Jr. (ed.), Cornell University Press, Ithaca, 1959a, pp. 325-348. ---, "Petrarch On the 'Dark Ages'", în Medieval and Renaissance Studies, Eugene F. Rice Jr. (ed.), Cornell University Press, Ithaca, 1959b, pp. 106-129. Monfasani
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Pentru argumentul potrivit căruia Philon credea că creația a avut loc în două etape, a se vedea Wolfson (1947, 1, pp. 306-310), dar a se compară cu Sterling (1992). Pentru Origen și Eusebius, vezi Grafton and Williams (2006, pp. 133-177). Augustine (1955, pp. 323-326), Guitton (1955). 8 Renan (1882), Van Steenberghen (1938), Dales (1986, 1988 și 1990), Elders (1990, ch. 10), Bazán (2000). Pentru Conciliul Lateran al Patrulea, a se vedea Tanner ed. (1990, 1: 230). Condamnările templierilor apar în Denifle
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
a reînceput să discute din punct de vedere filozofic problema imaterialității sufletului în Mărimea sufletului (De quantitate animae), un dialog cu prietenul său Evodius. Bibliografie. Texte: BA 1, 1949 (De moribus Ecclesiae catholicae și altele: B. Roland-Gosselin). Studii: J.K. Coyle, Augustine’s De moribus Ecclesiae catholicae, Paradosis, Fribourg, Switzerland, 1978; ***, Lectio Augustini. De moribus Ecclesiae catholicae...; De quantitate animae, Augustinus, Palermo, 1991. în 388, Augustin s-a întors în Africa, unde a rămas definitiv; aici l-a cunoscut pe diaconul Aurelius
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
red.). în plus: D. De Bruyne, „Saint Augustin reviseur de la Bible”, în Miscellanea Augustiniana, II, Roma, 1931, pp. 521-606; F. di Capua, „Il ritmo prosaico in S. Agostino”, ibidem, pp. 607-764; F. Darrell Jackson, The Theory of Signs in St. Augustine’s De doctrina christiana, REAug. 15 (1969) 9-49; H. Hagendahl, Augustine and the Latin Classics, Almquist & Wiksell, Göteborg, 1967; I. Hadot, Arts libéraux et philosophie dans la pensée antique, Et. Augustiniennes, Paris, 1984; E. Kevane, „Agustine’s De doctrina christiana
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
în Miscellanea Augustiniana, II, Roma, 1931, pp. 521-606; F. di Capua, „Il ritmo prosaico in S. Agostino”, ibidem, pp. 607-764; F. Darrell Jackson, The Theory of Signs in St. Augustine’s De doctrina christiana, REAug. 15 (1969) 9-49; H. Hagendahl, Augustine and the Latin Classics, Almquist & Wiksell, Göteborg, 1967; I. Hadot, Arts libéraux et philosophie dans la pensée antique, Et. Augustiniennes, Paris, 1984; E. Kevane, „Agustine’s De doctrina christiana: A Treatise on Christian Education”, Recherches Augustiniennes 4 (1966), 97-133; C.P.
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
pp. 103-133; Idem, „Il termine «praedestinatio» tra il 420-435...”, ibidem, 25 (1985), pp. 27-64; studiile lui C. Tibiletti despre Cassian și Faust din Riez (cf. infra). Traduceri: ACW 14, 1952 (The Call of all Nations); 32, 1963 (Defense of St. Augustine). Despre Cronică, cf. C. Molè, „Prospettive universali e prospettive locali nella storiografia latina del V secolo”, în ***, La storiografia ecclesiastica nella tarda antichità, Actele Congresului... Erice (3-8 XII 1978), Centro di Studi Umanistici, Messina, 1980, pp. 195-239; B. Luiselli, „Indirizzo
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Foundations of the Post-Westphalian Era, University of South Carolina Press, Columbia, SC. Locher, Birgit, Prügl, Elisabeth, 2001, „Feminism and Constructivism: Worlds Apart or Sharing the Middle Ground?”, International Studies Quarterly, 45, pp. 111-129. Loriaux, Michael, 1992, „The Realists and St. Augustine: Skepticism, Psychology, and Moral Action in International Relations Thought”, International Studies Quarterly, 36, pp. 401-420. Lynch, Mark, 1999, State Interests and Public Sphere: The International Politics of Jordan’s Identity, Columbia University Press, New York. Mearsheimer, John, 1983, Conventional Deterrence, Cornell
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
156 Discursul vicepreședintelui Richard Cheney în cadrul Convenției Naționale Republicane, New York, 1 septembrie 2004. 157 Discursul președintelui George W. Bush în cadrul Convenției Naționale Republicane, New York, 2 septembrie 2004. 158 Comentariile președintelui George W. Bush la Westlake, Ohio, 28 octombrie 2004. 159 Augustine of Hippo, Michael W. Tkacz și Douglas Kries (trad.), și Ernest L. Fortin și Douglas Kries (ed.), "Against Faustus the Manichaean XXII", în Augustine: Political Writings, Hackett, Indianapolis, Ind., 1994. 160 Citatul îi aparține președintelui Bush și este extras din
by Madeleine Albright [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
2 septembrie 2004. 158 Comentariile președintelui George W. Bush la Westlake, Ohio, 28 octombrie 2004. 159 Augustine of Hippo, Michael W. Tkacz și Douglas Kries (trad.), și Ernest L. Fortin și Douglas Kries (ed.), "Against Faustus the Manichaean XXII", în Augustine: Political Writings, Hackett, Indianapolis, Ind., 1994. 160 Citatul îi aparține președintelui Bush și este extras din Bob Woodward, Plan of Attack, Simon and Schuster, New York, 2004, pp. 332. 161 Comentariile autoarei la Universitatea Columbia, New York, 4 martie 2003. 162 Comentariile
by Madeleine Albright [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
să discute iarăși din punct de vedere filosofic problema imaterialității sufletului în Mărimea sufletului (De quantitate animae), un dialog cu prietenul său Evodius. Bibliografie. Texte: BA 1, 1949 (De moribus Ecclesiae catholicae și altele: B. Roland. Gosselin). Studii: J.K. Coyle, Augustine’s De moribus Ecclesiae catholicae, Paradosis, Fribourg, Switzerland 1978; Volum colectiv, Lectio Augustini. De moribus Ecclesiae catholicae...; De quantitate animae, Augustinus, Palermo 1991. În 388, Augustin s-a întors în Africa și a rămas aici definitiv; aici l-a cunoscut
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
operă. În plus: D. De Bruyne, Saint Augustin reviseur de la Bible, în Miscellanea Augustiniana, II, Roma 1931, pp. 521-606; F. di Capua, Il ritmo prosaico in S. Agostino, ibidem, pp. 607-764; F. Darrell Jackson, The Theory of Signs in St. Augustine’s De doctrina christiana, REAug. 15 (1969) 9-49; H. Hagendahl, Augustine and the Latin Classics, Almquist & Wiksell, Göteborg 1967; I. Hadot, Arts libéraux et philosophie dans la pensée antique, Et. Augustiniennes, Paris 1984; E. Kevane, Agustine’s De doctrina christiana
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
în Miscellanea Augustiniana, II, Roma 1931, pp. 521-606; F. di Capua, Il ritmo prosaico in S. Agostino, ibidem, pp. 607-764; F. Darrell Jackson, The Theory of Signs in St. Augustine’s De doctrina christiana, REAug. 15 (1969) 9-49; H. Hagendahl, Augustine and the Latin Classics, Almquist & Wiksell, Göteborg 1967; I. Hadot, Arts libéraux et philosophie dans la pensée antique, Et. Augustiniennes, Paris 1984; E. Kevane, Agustine’s De doctrina christiana: A Treatise on Christian Education, „Recherches Augustiniennes” 4 (1966) 97-133; C.P.
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
1979) 103-133; Idem, Il termine „praedestinatio” tra il 420-435..., ibidem, 25 (1985) 27-64; studiile lui C. Tibiletti despre Cassian și Faust din Riez (vezi mai jos). Traduceri: ACW 14, 1952 (The Call of all Nations); 32, 1963 (Defense of St. Augustine). Despre Cronică, cf. C. Molè, Prospettive universali e prospettive locali nella storiografia latina del V secolo, vol. col. La storiografia ecclesiastica nella tarda antichità. Actele Congresului... Erice (3-8 XII 1978), Centro di Studi Umanistici, Messina 1980, pp. 195-239; B. Luiselli
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
ed.), The Stanford Encyclopedia of Philosophy (Spring 2011 Edition), http://plato.stanford.edu/archives/ spr2011/entries/representation medieval/ LISSKA, Anthony J., „Thomas Aquinas on Phantasia: Rooted în But Transcending Aristotle’s De anima“, în Timothy SMITH (ed.), Aquinas’ Sources, St. Augustine Press, South Bend, Indiană, 2001 LISSKA, Anthony J., „Aquinas on Phantasia“, în The Thomist: A Speculative Quarterly Review, vol. 40, 1979, pp. 249-302 LONERGAN, Bernard, Verbum: Word and Idea în Aquinas, University of Toronto Press, Toronto, 1997 MAKKINON, Edward M.
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Joseph, H.W., Knowledge and Good in Plato’s Republic, Oxford, 1948. Murphy, N.R., Interpretation of Plato’s Republic, Oxford, 1951. Levinson, R. In Defense of Plato, Cambridge, Mass., 1953. Rosen, Stanley, Plato’s Statesman. The Web of Politics, St. Augustine’s Press, Inc., 2003 (traducere în franceză: Paris, J. Vrin, 2004). Joly, Henri, Le renversment platonicien. Logos, episteme, polis, a III-a ediție, Paris, J. Vrin, 1994 (1974). Annas, Julia, Introduction à la République de Platon, PUF, 1994 (Oxford, 1981
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Hong și Edna H. Hong, Princeton University Press, Princeton, 1991. Löwith, Karl, Meaning în History, The University of Chicago Press, Chicago, 1949. Maritain, Jacques, On the Philosophy of History, J.W. Evans (ed.), Scribner, New York, 1957. Marrou, Henri Irénée, St. Augustine and His Influence through the ages, trad. de Patrick Hepburne-Scott, Harper Torchbooks, New York, 1957. Idem, Teologia istoriei, Editura Institutul European, Iași, 1995. Idem, Sfântul Augustin și sfârșitul culturii antice, traducere de Drăgan Stoianovici și Lucia Wald, Ed. Humanitas, București, 1997
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
Kirche, 2, Zurich, s.d., p. 384, apud H.I. Marrou, op. cit., p. 143. 21 Cf. Michael Gilbertson, God and History in the Book of Revelation. New Testament Studies in Dialogue with Pannenberg and Moltmann, Cambridge University Press, 2003, p. 152. 22 Augustine, De Catechisandis Rudibus, 45, apud Daniélou, op. cit., p. 18. 23 Jean Daniélou, Reflecții despre misterul istoriei, Ed. Universității din București, 1996, p. 180. 24 Dumitru Stăniloae, Ortodoxie și românism, editura Albatros, București, 1998, p. 173. 25 Ibidem, pp. 174-176, passim
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
Modern Library, New York, 1993, XI, 4, p. 347. 67 Ibidem, XIII, 4, p. 415. 68 Cf. Marrou, op. cit, p. 50. 69 Cf. Funkenstein, op. cit., pp. 211-212. 70 Löwith, op. cit., p. 167. 71 Ibidem, p. 172. 72 H.I. Marrou, St. Augustine and His Influence Through the Ages, trad. de Patrick Hepburne-Scott, Harper Torchbooks, New York, 1957, p. 7. 73 Rudolfus Glaber, Historiarum sui temporis libri quinque, 1.1.4., în Raoul Glaber, les cinq livres de ses Histoires, ed. Prou, pp. 1
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]