229 matches
-
și țiganii noștri oarecând. Cel înțălept va înțălege..." Sunt momente când autorul pare a fi cuprins de panică în fața redării în scris, de unde apelul reiterat la muză; portretul ademenitor al Romicăi îi dă puțin de furcă prin comparație cu ivirea aurarilor din cunoscuta defilare a luptătorilor țigani înaintea lui Vlad Vodă: Dar cine-mi va spune cum să cade Ceata slăvită care-acum vine Musă ș^Apolloane, drăguț bade, Șoptește-mi vorbe și graiuri line, Că fără de-a ta dulce însuflare
Darul postum al Poetului by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/14009_a_15334]
-
actele contabile de pe vremea regelui Eduard I al Angliei, în care era consemnată o cheltuială de 18 pence pentru 450 de ouă poleite cu aur ce urmau să fie dăruite de Paște. Cele mai cunoscute ouă rămân cele ale maestrului aurar Peter Carl Faberge, care în 1883 a primit ordin de la țarul Alexandru să realizeze ouă de aur pentru țarina Maria. Primul Faberge a fost un ou de platină care se deschidea, înăuntru având un ou din aur care la rândul
Agenda2005-18-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283647_a_284976]
-
cât de mult îl iubește. -Urcă prințesă! Spune-mi spre ce stea vrei să zburăm? - Astăzi, am o misiune mult mai prozaică, ieri am fost la trei bijuterii, am discutat cu patronii, nimic până acum, în schimb unul dintre meșterii aurari mi-a spus că el cunoaște lucrătura lănțicului și medalionului, când a studiat cu lupa giuvaerul a văzut un mic semn ca o semnătură, așa a recunoscut pe cel care a făcut podoaba. Mi-a dat adresa, uite-o! -Mihaela
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ VI de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384777_a_386106]
-
ne fac de râs țara cu profesiunea lor exercitată exclusivist. Ce ți-e și cu votanții ăștia. Ar înflori țara fără ei. Țiganii ardeleni au prețuit întotdeauna munca. Chiar dacă nu aveau o meserie de bază, precum Gaborii cu Pălărie renumiți aurari și tinichigii, toți erau apreciați muncitori agricol. Sașii în special îi foloseau retribuit corect ca muncitori pe fermele lor. Asta le permitea, lor țiganilor, să-și educe în școli odraslele, să participe activ la viața culturală a comunei, să fie
ARDEALUL MAI ESTE OARE ARDEAL? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384532_a_385861]
-
incomodelor - pe atunci - vehicole. Dacă în prima treime a secolului al XVII-lea, pe la orele 6-7 dimineața te-ai fi găsit la Veneția, ai fi văzut gondole ticsite de funcționari somnoroși - aprozi în genere - ducându-se la muncă, de meșteșugari aurari, fierari tăcuți întorcându-se de la schimbul trei, de țărănci din împrejurimi încărcate cu coșuri de legume, fructe, de dădace cu bonetă mergând să facă piața, de dieci grăbindu-se spre slujbă și de cel mult trei-patru curtezane obosite venind din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
îndrăznit: Falsă minge Ori sec fulger De hanger Repezit; Prin Târziu și Înalt În plictisul și căscatul lung al râpelor de smalt, Hai în zbor de șoarec sur La ăl ciur Des și rar Clătinat la râul nopții De Țiganul Aurar, Ciuruitul prapur sur Ce-n azur străvechi întinge Îngălatul de azur: Rupta lumilor meninge! Pîn' la el, Ușurel, Pe arc tors fără cusur, Îndoiește și întinde Zborul tău de șoarec sur... Și cu pumnul dus mosor Pîn' la sita din
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
de la mâini și picioare. Femei frumoase, dar primejdioase! Primejdioase prin magia lor, o știință secretă numai a lor; brățările lor de la mâini și de la picioare făcute numai din argint și din aur sunt vrăjite. Sunt făcute de bărbații lor, meșteri aurari, numiți patriarhi care le descântă ca pe niște talismanuri. Fac fierturi din plante, uleiuri magice, poțiuni pentru tot felul de lucruri, Vindecă, dar aduc și bolile în om. Îi pot lua mințile, cum i-au făcut lui Zugravu, numai uitându
UN „EROU” AL MINERIADELOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363297_a_364626]
-
Aiud, Pentru Harap Alb, Divertis, Ivan Turbincă și martiriul Sfinților Brâncoveni, pentru brânza și lâna oilor sibiene și bucovinene, pentru noblețea zimbrilor de la Hațeg și Cazinoul din Constanța, pentru trilurile privighetorii și cobza lui Tudor Gheorghe, pentru căldărari, covaci, lingurari, aurari, gabori, șatră și căruța cu coviltir și pentru Școala Ardeleană și Școala de la Păltiniș, pentru Curtea de Argeș, Tismana și Râmeți, pentru cântecele de stea și Hora Unirii, pentru susurul cristalin al izvoarelor carpatine și cântecele de leagăn, pentru Coșbuc și Minulescu
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
bine cu voie bună...” din „Verșul buciumanilor” Multe meșteșuguri s-au păstrat generații de-a rândul în familiile românilor, dar unul dintre cele mai vechi, pentru care erau bine cunoscuți în lumea întreagă și strămoșii noștri daci, era meșteșugul de aurar. N-au fost aurari mai vrednici în România secolului XlX decât aurarii din Munții Apuseni, care, în bunăstarea lor n-au uitat niciodată să lase în urmă nenumărate fapte de suflet și amintiri care să le încălzească nepoților și strănepoților
EPOPEEA UNUI FEBRUARIE DE (Z)BUCIUM de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367489_a_368818]
-
din „Verșul buciumanilor” Multe meșteșuguri s-au păstrat generații de-a rândul în familiile românilor, dar unul dintre cele mai vechi, pentru care erau bine cunoscuți în lumea întreagă și strămoșii noștri daci, era meșteșugul de aurar. N-au fost aurari mai vrednici în România secolului XlX decât aurarii din Munții Apuseni, care, în bunăstarea lor n-au uitat niciodată să lase în urmă nenumărate fapte de suflet și amintiri care să le încălzească nepoților și strănepoților mândria de neam și
EPOPEEA UNUI FEBRUARIE DE (Z)BUCIUM de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367489_a_368818]
-
generații de-a rândul în familiile românilor, dar unul dintre cele mai vechi, pentru care erau bine cunoscuți în lumea întreagă și strămoșii noștri daci, era meșteșugul de aurar. N-au fost aurari mai vrednici în România secolului XlX decât aurarii din Munții Apuseni, care, în bunăstarea lor n-au uitat niciodată să lase în urmă nenumărate fapte de suflet și amintiri care să le încălzească nepoților și strănepoților mândria de neam și țară. Faptele lor au fost consemnate mai ales
EPOPEEA UNUI FEBRUARIE DE (Z)BUCIUM de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367489_a_368818]
-
consemnate mai ales de către preoții și învățătorii locului, prin intermediul cărora se derulau mare parte dintre ele, spre exemplu strângerea de fonduri pentru achiziționarea vitelor de carne pentru ostașii sau electrificarea satelor. Nu cred că greșesc dacă afirm că în tagma aurarilor cei mai renumiți erau cei din comuna Bucium. Străbunicul meu, Ioan Costinaș din Bucium-Poieni, de pildă, era ștaigăr (maistru-supraveghetor de mină), fiind chemat în repetate rânduri la exploatații aurifere învecinate celei de la Bucium (Comarnic, Zlatna, etc.) pentru a identifica filoanele
EPOPEEA UNUI FEBRUARIE DE (Z)BUCIUM de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367489_a_368818]
-
Comarnic, Zlatna, etc.) pentru a identifica filoanele de aur pe care le sigila cu o ștampilă care avea înscripționat pe ea numele lui. Între anii 1880-1950, nu se puteau lăuda prea mulți în România cu traiul pe care îl duceau aurarii din Munții Apuseni și, de fapt nu numai ei ci și majoritatea meșteșugarilor din zonă. Vorbind de mineritul din Apuseni, un exemplu clar era Târgul de la Abrud care devenise unul dintre cele mai bogate și cunoscute din țară, dezvoltând în jurul
EPOPEEA UNUI FEBRUARIE DE (Z)BUCIUM de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367489_a_368818]
-
Dimitrie Brabaru îl culege și îl scrie sub titlul “Verșul buciumanilor”. Pornind de la cele redate în jurnal, folcloristul Ovidiu Bârlea scrie un “roman-muzeu” cu titlul “Șteampuri fără apă”, la care se adaugă pentru a contura fresca lui februarie 1886 cărțile “Aurarii din Buciumănimea Apusenilor în literatură”, scrisă de Voicu Ioan Macaveiu, “Gânduri din adânc”, scrisă de Nicolae Țandrău și “Moții - calvarul unui popor eroic dar nedreptățit”, scrisă de Ion Rusu Abrudeanu. Se pare însă că rezistența de la 1886 nu numai că
EPOPEEA UNUI FEBRUARIE DE (Z)BUCIUM de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367489_a_368818]
-
doar un segment din ea? Etnia țigănească niciodată nu a fost uniformă, ci ea a format întotdeauna adevărate straturi sociale. În trecutul românesc se cunosc „țigani pănari” (care adunau penele de pe păsările moarte, de prin gunoaie), cărămidari, corturari, fierari, căldărari, aurari, lăutari etc. Cei mai săraci erau pănarii și cărămidarii, iar cei mai bogați aurarii, căldărarii, chiar lăutarii. Între aceste categorii erau diferențe mari în ceea ce privește starea materială, nivelul de trai etc. Aceste straturi sociale se păstrează până în vremea noastră, chiar dacă ele
„CINSTITA” PRESĂ BRITANICĂ de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349049_a_350378]
-
a format întotdeauna adevărate straturi sociale. În trecutul românesc se cunosc „țigani pănari” (care adunau penele de pe păsările moarte, de prin gunoaie), cărămidari, corturari, fierari, căldărari, aurari, lăutari etc. Cei mai săraci erau pănarii și cărămidarii, iar cei mai bogați aurarii, căldărarii, chiar lăutarii. Între aceste categorii erau diferențe mari în ceea ce privește starea materială, nivelul de trai etc. Aceste straturi sociale se păstrează până în vremea noastră, chiar dacă ele și-au schimbat, în parte, denumirile și ocupațiile. Reporterii britanici cu pricina au studiat
„CINSTITA” PRESĂ BRITANICĂ de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349049_a_350378]
-
nu e inventată de compozitori, ci numai culeasă de ei, ca aurul din nisip. Muzica nu e luată din neant și pusă pe portativ, muzica vine din infinitul și nemuritorul univers audibil și e adusă în formă armonioasă, precum cern aurarii comoara galbenă din materialul steril! Tăcere absolută nu există, iar muzica nu este creată de azi, există dintru început, combinată în zgomotul total al universului, de unde cei care cântă și cei care compun o absorb, o curăță și o împart
NELLY MIRICIOIU. OPERA, UN PARADIS AL BUCURIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349189_a_350518]
-
și eu. A fost repartizat chiar la abatajul unde eu eram ajutor miner, astfel că de aici încolo apropierea noastră era inevitabilă. La locul de muncă nu prea vorbea mult. Asculta atât poveștile minerului nostru moș Pipa, despre aur și aurari, adică cei care făceau rost de aur ilegal! După ce ne apropiam de finalul ciclului, moș Pipa ne trimitea să încărcăm vagonetele cu minereu. Fiind ajutorul miner eu eram cel care răspundeam de acest capitol, astfel că al doilea om, fie
BASIL CUCERITORUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361850_a_363179]
-
canoanele, reușind totuși să aducă în picturile sale și elemente originale, mai ales în ceea ce privește cromatica. Își confecționează singur ramele icoanelor cărora le acordă o mare importanță de fereastră între lumea cerului și cea a Pământului. Popa Bogdan din București este aurar, la comandă face obiecte din aur și din argint necesare cultului religios: racle, chivoturi, seturi de vase, cruci de binecuvântare sau cu postament, candele, cădelnițe, ferecătură de icoane, ferecătură de Evanghelie. A lucrat în Atelierul Patriarhiei Române unde a învățat
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
strigare a buciumanilor” de a se aduna pentru a-și onora înaintașii, pentru a-și cunoaște rădăcinile și pentru a se mobiliza în vederea întoarcerii fiilor satului în această zonă care nu merită nici depopularea și nici dezintegrarea, comuna Bucium, leagănul aurarilor din Munții Apuseni. Auditoriul a fost răsfățat de către dl. prof.univ.dr.Ioan Cuceu, director al Institutului Arhivă de Folclor al Academiei Române cu o frumoasă dizertație despre Ovidiu Bârlea - etnograful și folcloristul, dizertație care a făcut o trecere ușoară de la repere bio-biblografice
CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368894_a_370223]
-
sentimente de orgolioasă mândrie o serie de imagini ale zonei cu extrapolare evolutivă în contemporan. Ca orice sărbătoare buciumănească, evenimentul - centenar „Ovidiu Bârlea și buciumanii” s-a încheiat cu un spectacol de cântece și dansuri buciumănești prezentat de Ansamblul folcloric „Aurarii” din Bucium - Alba și cu o șezătoare cu aromă de plăcinte, cârnați, slănină, brânză, ouă și ceapă roșie. Dându-și întâlnire pe 20-21 mai la Sărbătoarea Narciselor de la Zlatna, participanții s-au despărțit de evenimentul creator de amintiri cu convingerea
CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368894_a_370223]
-
la Căminul cultural din Bucium-Poieni pentru a participa la un eveniment cultural purtând marca Asociației „Baia Domnilor” din Bucium, un eveniment prin care s-a dorit o triplă celebrare: - 135 de ani de la nașterea lui Ion Agârbiceanu, unicul scriitor al aurarilor, care a trăit în Bucium între anii 1906 - 1910; - 110 ani de la nașterea lui Ion I.Agârbiceanu, părintele primului laser cu gaze din țară, născut la Bucium în anul 1907; - Lansarea volumului „Monografia comunei Bucium-Alba” purtând semnătura d-lui prof.
ÎNTÂLNIRE ÎN MIEZUL DE AUR AL ŢĂRII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369027_a_370356]
-
domnia sa în nota întâlnirii. Nu putea lipsi nici o scurtă dare de seamă a activității desfășurate de către Asociația „Baia Domnilor” prezentată de către domnul vicepreședinte Mircea Costinaș, având în prim-plan realizările menite să atragă atenția asupra Muzeului Buciumanilor, un templu al aurarilor în care se vor întâlni colecții de flori de mină, de obiecte cu specific minier, de fotografii purtând semnătura lui Bazil Roman, cel mai cunoscut fotograf al minerilor și de cărți legate de buciumani și de viața aurarilor din Munții
ÎNTÂLNIRE ÎN MIEZUL DE AUR AL ŢĂRII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369027_a_370356]
-
templu al aurarilor în care se vor întâlni colecții de flori de mină, de obiecte cu specific minier, de fotografii purtând semnătura lui Bazil Roman, cel mai cunoscut fotograf al minerilor și de cărți legate de buciumani și de viața aurarilor din Munții Apuseni, fiind lansată cu această ocazie promisiunea de reeditare a volumului „Aurarii din Munții Apuseni”. Suntem siguri că promisiunea va fi onorată căci asociația mai are la activ câteva isprăvi de acest gen, printre care amintim editarea „Verșului
ÎNTÂLNIRE ÎN MIEZUL DE AUR AL ŢĂRII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369027_a_370356]
-
obiecte cu specific minier, de fotografii purtând semnătura lui Bazil Roman, cel mai cunoscut fotograf al minerilor și de cărți legate de buciumani și de viața aurarilor din Munții Apuseni, fiind lansată cu această ocazie promisiunea de reeditare a volumului „Aurarii din Munții Apuseni”. Suntem siguri că promisiunea va fi onorată căci asociația mai are la activ câteva isprăvi de acest gen, printre care amintim editarea „Verșului buciumanilor”, o epopee locală a revoltei buciumanilor de la 1886 și editarea celor mai cunoscute
ÎNTÂLNIRE ÎN MIEZUL DE AUR AL ŢĂRII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369027_a_370356]