43 matches
-
din vetrele folosite la încălzit și iluminat, s-a putut face și datarea celor două locuiri: prima are vârsta de 28.250 ± 430BP, a doua de 24.660 ± 330BP. Așadar, acest sanctuar al artei și religiei paleolitice poate fi atribuit Aurignacianului (prima locuire) și începutului Gravettianului (a doua locuire) (D. Baffier, 2005, p. 76-81). O primă caracteristică apropie bestiarul din această grotă de religia aceleiași populații: redarea animalelor periculoase: mamuți (50 %), urși, rinoceri, feline, dar numai doi cai și un bizon
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
patru mici “vase” cu resturi de pictură. Se remarcă și aici existența unei arte bine însușite, de înaltă măiestrie, având în centrul preocupărilor redarea animalelor feroce, ca element al ideologiei religioase, pe care o mai întâlnim numai în realizările artistice aurignaciene și gravettiene din Europa Centrală și de est, dar din domeniul artei mobiliare, căci preocupările pentru arta rupestră se vor mai întâlni numai în Magdalenianul francez, dar reprezentările vor fi centrate pe prezența erbivorelor (cai, bizoni, bouri), care devin subiecții
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
și de Vest există nu puține descoperiri care s-ar putea include în categoria sanctuarelor acestei perioade, prin valoarea creației artistice simbolice. Grota Spy, Belgia, a fost descoperită în 1886, și a devenit celebră prin cele două schelete de neandertalieni. Aurignacianului îi este specifică o bogată creație de artă mobiliară, care reprezintă îndeosebi obiecte de podoabă, dar care, prin impregnarea lor cu ocru, devin și semne religioase. Precizăm că, prin vetrele special amenajate, prin bogăția și varietatea resturilor arheologice, s-a
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
păstrarea materiilor colorante. Motivele decorative sunt serii de linii paralele, linii curbe, pornind de la mici scobituri, dar și semne grafice: X, V, Y . Grotele Vogelherd, Geissenklösterle și Hohlenstein-Stadel, Germania, reprezintă sanctuare importante din Europa Centrală. La Geissenklösterle cele două niveluri aurignaciene au oferit un bogat inventar artistic, reprezentat de elemente antropomorfe și animaliere (bizon, mamut). Se remarcă îndeosebi sculptura în basorelief, în ivoriu de mamut, pe revers fiind redate șiruri de aliniamente punctiforme, ușor scobite, reprezentând imaginea orantei din arta și
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
peste 2 kg. Acest complex funerar demonstrează nu numai existența unui sistem special bine structurat, dar și o ideologie religioasă, potrivit căreia copiii decedați se bucurau de o atenție deosebită (J.K. Kozlowski, 1992, p.45-46). Gravettianul, cultura arheologică ce succede Aurignacianului, a fost caracterizată prin dezvoltarea artei mobiliare, în concordanță cu ideile religioase ale comunităților umane; este, de asemenea, perioada când au fost create celebrele Venus sau variante ale reprezentării feminine, ceea ce demonstrează certitudinea apariției unei noi ideologii în religiile Paleoliticului
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
comportamente, canoane, de cele mai multe ori obligatorii pentru întreaga comunitate. Necesitatea unui fapt religios s-a impus, și noi putem constata cel puțin două etape: prima, în care putem vedea o religie consacrată animalelor periculoase omului, la Chauvet și Arcy-sur-Cure, aparținând Aurignacianului, și a doua, consacrată marilor erbivore, în Magdalenian, când animalelor periculoase le sunt rezervate spații obscure, neimportante, din geografia grotei. Între acestea două, sunt statuetele feminine - divinitatea feminină, cu multiplele sale roluri cultice. În același sens, precizăm că am identificat
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
J. Clottes, 2005 b. La grotte Chauvet, près de dix ans après sa découverte, în A. Broglio, G. Dalmeri (red.), Pitture paleolitiche nelle Prealpi venete. Grota di Fumane i Riparo Dalmeri, Preistoria Alpina, Verona, p. 67-75. 18. N. Conard, 2005. Aurignacian Art in Swabia and the beginnings of figurative representations in Europe, în A. Broglio, G. Dalmeri (red.), Pitture paleolitiche nelle Prealpi venete. Grota di Fumane i Riparo Dalmeri, Preistoria Alpina, p. 82-88. 19. Colectiv, 1964. Musée des Antiquites Nationales. Collection
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
și picturi rupestre, pietre pictate și statuete în os și în piatră, în anumite cazuri - înmormântări, opere de artă - și în limitele pe care le vom examina numaidecât, suntem siguri cel puțin de o intenționalitate "religioasă". Dar majoritatea "documentelor" de dinaintea aurignacianului (~ 30000), adică uneltele, nu dezvăluie nimic în afară de valoarea lor utilitară. Și totuși, este de neconceput ca uneltele să nu fi fost încărcate de o anumită sacralitate și să nu fi inspirat numeroase episoade mitologice. Primele descoperiri tehnologice - transformarea pietrei în
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
nu numai credința într-o supraviețuire personală, ci și certitudinea că defunctul își continuă activitatea specifică într-o altă lume. Idei similare sunt din abundența atestate la diverse niveluri de cultură. In orice caz, același autor recunoaște autenticitatea unui mormânt aurignacian, în Liguria, unde scheletul este însoțit de patru din acele obiecte misterioase numite "sceptre" (op. Cit., p. 63). Deci, cel puțin unele morminte indică în mod indubitabil credința într-o continuare post-mortem a unei activități anumite 1'. 8 Leroi-Gourhan, Leș religions
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
foarte probabil, aceleiași ideologii religioase specifice civilizațiilor d" vânători. Prin urmare, compararea documentelor preistorice cu faptele etnologice este justificată S-a propus sa se interpreteze, din această perspectivă, descoperirea, în Silezia, a unui cranii fosil de urs brun tânăr, aparținând aurignacianului timpuriu, în timp ce incisivii sau canini erau retezați sau piliți, molarii erau încă în stare excelentă. W. Koppers a amintit "sărbătoare; ursului" la triburile Giliak din insula Sahalin și Aino din insula Yeso: înainte de a-1 omorî se taie cu un
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
presupunem că anumite ceremonii sezoniere sau periodice erau fixate cu mult timp înainte, cum se întâmplă, în zilele noastre, la siberieni și la indienii din America de Nord. Acest "sistem" de notări s-a menținut mai mult de 25000 de ani, din aurignacianul timpuriu până în magdalenianul târziu. După A. Marshak, scrierea, aritmetica și calendarul propriu-zis, care își fac apariția în primele civilizații, se referă probabil la simbolismul care impregnează "sistemul" de notare prin semne utilizat în paleolitic 32. Orice s-ar spune despre
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
cunoscută apartenența confesională. Datele rezultate în urma săpăturilor arheologice atestă existența unei culturi străvechi, aparținând perioadei paleoliticului superior și mezolitic. Pe o terasă înaltă a dealulului Frasinul aflat în stânga râului Bistricioara în locul numit Lutărie, s-au descoperit unelte tipice din perioada aurignacianului superior (def.). Pe terasele pâraielor dezgolite de o puternică eroziune care a avut loc în perioada Riss-Wurn (def.), au fost descoperite arme și unelte din silex (cuțite, dăltițe, răzuitoare ), dovezi care atestă existența unei culturi de tip gravettian (def.). Cea
Comuna Grințieș, Neamț () [Corola-website/Science/301638_a_302967]
-
lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice: situl de la „Fundul Drăghiceanu”, la niște movile aflate nord-vest de satul Drăghiceanu, unde s-au găsit urme de așezări din paleoliticul superior (cultura Aurignacian), paleoliticul final și neoliticul timpuriu; situl de la Gârla Gogoșari, la sud-vest de satul Gogoșari, ce cuprinde o așezare și o necropolă medievale; și necropola din secolul al IV-lea e.n. de „la Gropi” (500 m vest de Izvoru, lângă baltă
Comuna Gogoșari, Giurgiu () [Corola-website/Science/300433_a_301762]
-
și s-a reînființat mânăstirea. Importanța și complexitatea monumentelor de la Târgșoru Vechi este lesne sesizabilă fie și numai din simpla lor trecere în revistă. Cele mai vechi urme de locuire sunt reprezentate de uneltele de silex care au aparținut comunităților aurignacianului din paleoliticul dezvoltat. Epoca pietrei șlefuite (neoliticul) este prezentă printr-o suprapunere de situri care aparțin culturilor Criș, Boian și Gumelnița, cu frumos decorata lor ceramică, dar și cu uneltele de piatră șlefuită. Epoca bronzului este acoperită de existența a
Târgșoru Vechi, Prahova () [Corola-website/Science/299756_a_301085]
-
dintre ele sunt situri arheologice: așezarea din perioada Latène de „la Cazemată” (la 700 m de centrul satului); și situl de la „Râpa Bulgarilor”, aflată la 1 km sud de sat, sit ce cuprinde urme de așezări din paleoliticul superior (cultura Aurignacian); neolitic (cultura Boian), Epoca Bronzului (cultura Basarabi), perioada Latène (secolele al III-lea-al II-lea î.e.n.), secolul al IV-lea e.n. și din Evul Mediu Timpuriu (secolele al VIII-lea-al IX-lea). Celălalt obiectiv, clasificat ca monument de
Slobozia, Giurgiu () [Corola-website/Science/299376_a_300705]
-
majoritatea acestor piese), două dintre aceste obiecte înfățișează un personaj feminin ținând în mână un corn (interpretat ca fiind un corn al abundenței), respectiv, un bărbat care, foarte probabil, trage cu arcul. În categoria plasticii sunt incluse așa-numitele “venus aurignaciene”. Este vorba de statuetele de dimensiuni relativ mici, steatopige (corpul reprezentat poate fi înscris într-un romb, partea mediană - cu atributele sexuale și sânii - fiind exagerată, în timp ce extremitățile - capul și picioarele - sunt schematizate). Reprezentările sunt, în ciuda numărului foarte mare, destul de
Preistorie () [Corola-website/Science/309529_a_310858]
-
și crengi, acoperite cu piei de animale și sprijinite, la baza, cu pietre. În interior au fost descoperite și vetre de foc, ca cele din Molodova și Chetrosu. După dispariția lui homo neanderthalensis, homo sapiens fossilis devine specia predominantă. Culturile aurignaciene sunt dominante, urmate de culturile gravettiene orientale, fiind găsite urme în peșterile Cioclovina și Liliecilor sau terase din Boinești și Dârțu-Ceahlău. Au apărut și primele manifestări artistice, singură peștera cu pereți pictați fiind cea de la Cuciulat, pe valea Someșului, pe
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
Grimaldi = 1,80 - 1,95 m) sau mai mică (Combe-Capelle = 1,63 m, Chancelade = 1,60 m), dar în ambele cazuri capacitatea craniană este mare (Cro-Magnon = 1600 cm³, Chancelade = 1710 cm³). Succesiunea tipurilor pare să fie: Combe-Capelle (perigordian inferior) → Cro-Magnon (aurignacian) → Chancelade (magdalenian). Alte exemple relevante sunt Paviland, Solutré, Laugerie-Basse, Grimaldi, Predmosti, Obercassel. Dar practic fiecare regiune a lumii a dat la iveală resturi ale lui H. s. sapiens. Principalele achiziții culturale din paleolitic pot fi ordonate pe mai multe paliere
Om () [Corola-website/Science/297132_a_298461]