8,108 matches
-
au ca obiect culturile alternative, subcultura, literatura din perspectivă sociosemiotică. Este, de asemenea, redactorul-șef al publicațiilor de specialitate Semiotische Berichte și S - European Journal for Semiotic Studies. Din 1978, Jeff Bernard face parte din comitetul de conducere al Asociației Austriece de Semiotică. În 1987, este ales în Comitetul Executiv al Asociației Internaționale de Studii Semiotice, în 1989 devine coordonatorul Comitetului Director, iar din 1994 este Secretarul General al acesteia. În 1988, Jeff Bernard a fost numit directorul nou-înființatului Institut de
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
că adevărata „majoritate tăcută” constă dintr-o multitudine de subculturi, care se interferează adesea, conform unor modele ușor de imaginat. - Cred că e un punct de vedere viabil. - Firește, dar nu e singurul. În anii ’60, Rolf Schwendter, un arhitect austriac pe care l-am cunoscut bine, a publicat un fel de preliminarii sociologice la teoria sa despre design. El consideră, cam simplist, că întreaga populație dintr-o societate ar putea fi reprezentată printr-un cerc. Schwendter spune că, în timp ce mai
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
este sculptură în sensul consacrat al cuvîntului, pînă pe la mijlocul secolului XIX spațiul românesc nu a cunoscut sculptura ca exercițiu curent și ca practică însușită. Doar la cîteva decenii bune după ce slugerul Tudor își manifesta europenismul prin admirația mărturisită pentru drumurile austriece, după ce odraslele boierilor se întorc de la Paris cu lecția modernității bine însușită, cu legături ferme prin diverse loje și cu proiecte pe jumătate romantice, pe jumătate politice de transformare a țării în sensul experiențelor europene, încep să se manifeste și
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]
-
primăvară-vară, cît și Tîrgul național Gaudeamus din sezonul toamnă-iarnă suferă de lipsă de aer. În saloanele de la Viena funcționa aerul condiționat și se respira curat. E drept că numărul de vizitatori era mai mic, iar cărțile de la standurile diverselor edituri austriece abia dacă erau eflorate de cîte o privire discretă. Ce m-a mirat din cale-afară a fost că în orașul lui Sigmund Freud, psihanaliza nu interesa pe nimeni, dar la mare căutare erau cărțile populare de tip cheia-visurilor, la care
Tîrguri și tîrguri.. by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13317_a_14642]
-
mai întrebați, îngropați-l și tacă-vă gura”13. Un panegiric însuflețit rostește istoricul Ioan V. Rusu: „Astăzi dar serbăm onoarea din urmă a unui poet celebru al națiunii noastre cel mai întâi poet laureat al națiunii române din imperiul austriac. Acesta e Andrei Mureșan. Cred că voi întâmpina consimțul opiniunii publice între români, dacă voi zice cu astă ocaziune tristă, când celebrăm înmormântarea unui distins și, prea scump bărbat al națiunii celei sărace de bărbați distinși, cum că această pierdere
Ultimii ani ai lui Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13345_a_14670]
-
Gheo sau la inventarul mirceahoriasimionescian al lui Constantin Acosmei. Emil Brumaru (care, prin vîrstă și tematica abordată face notă discordantă cu restul participanților la volum) este prezent prin reproducerea unui fragment dintr-o masă rotundă organizată de un fost lector austriac la Iași, iar Dan Lungu și Robert Șerban aleg dialogul drept mijloc de rememorare nostalgică a taberelor de creație de la sfîrșitul deceniului nouă. Majoritatea autorilor de texte reproduc episoade semnificative din propria lor biografie, dar nu lipsesc nici evocările unor
Rosso Relativo by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12671_a_13996]
-
încrederea oarbă în fatalitate" și să se lase în voia întâmplării și a necunoscutului (Opere 3, p. 21). Nu era greu pentru el să vadă amenințarea, dacă l-ar identifica nemții: "în cazul cel mai rău, m-ar considera dezertor austriac, deși nu sunt, m-ar face agitator iredentist și cine știe mai ce, m-ar trimite la un tribunal militar, sau poate nici nu m-ar judeca, și m-ar împușca sau m-ar spânzura, după cum ar crede de cuviință
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12833_a_14158]
-
alegorie mai impresionantă și simplă în același timp putea fi aflată pentru o ființă pururi călătoare în această lume? Am regăsit în cuprinsul volumului și unul din textele care figurau în această vară pe marile pancarte din cîteva metropole germane, austriece și elvețiene în cadrul programului Poezia în orașe: poemul De ce nu sunt un înger. Alt text, Vizita numărul II, este și un omagiu implicit adus de autoare mentorului ei literar, Peter Bichsel, sub forma unei gîlcevi între Herr P și Dumnezeu
Marea dereticată, șosetele închiriate și Doamna Untură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12502_a_13827]
-
aceea nu știți să vă vedeți de viața voastră. Cît despre moarte ce să mai vorbim... La acele cuvinte în cort intră călare căpitanul Opujiș alungîndu-i pe spectatori și ținînd în mînă un binoclu militar. După el, în tr-un suman austriac, venea un bărbat cu o pușcă veche. Căpitanul se întoarse și-și puse la ochi binoclul. Atunci celălalt îl omorî prin binoclu. Căpitanul căzu de pe cal, iar animalul eliberat de strînsoare galopă afară în noapte... Aceea a fost a doua
Milorad Paviș - Îndreptar de ghicit by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12862_a_14187]
-
ca afară). Doi bărbați purtînd fiecare cîte un felinar și o sabie își veniră unul altuia în întîmpinare. Părea să fie vorba de un duel. Unul din ei îl reprezenta pe căpitanul Opujiș (în mundirul franțuzesc), iar celălalt pe ofițerul austriac. Cel care îl reprezenta pe Opujiș se opri brusc, înfipse sabia în pămînt, de sabie agăță felinarul, iar el se dădu într-o parte cu intenția de a-l ataca din spate pe celălalt. Se apropie în beznă de adversar
Milorad Paviș - Îndreptar de ghicit by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12862_a_14187]
-
-l cum stătea cu felinarul în mînă, nehotărît, cîțiva pași mai departe, neputînd să distingă în întuneric mișcarea adversarului și de aceea stătea locului. în acel moment, într-un loc absolut imprevizibil, în beznă, Haralampije Opujiș se aruncă asupra pumnalului austriac, departe de sabie și felinarul pe care celălalt anume îl lăsase înfipt în mijlocul străzii. Și aceea a fost a treia moarte a căpitanului Haralampije Opujiș. "Nu înțeleg nimic", gîndea tînărul Opujiș părăsind cortul. Atunci se auzi un glas din spatele său
Milorad Paviș - Îndreptar de ghicit by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12862_a_14187]
-
neagră foarte scurtă, bine închisă la gât, a cărei atractivă scurtime l-a făcut pe un automobilist să o ia într-o seară de undeva, de pe șoseaua dintre Borganes și Stykkisholmuer, și să o violeze, prilej cu care solida stofă austriacă a reverendei a intrat în contact cu sperma islandeză. Nu găsiți că toate astea sunt de domeniul posibilului? Ciudate mai sunt și căile destinelor omenești sau căile Domnului, cum ați spune dumneavoastră. A, dar v-ați gheboșat, Monseniore, o clipă
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
Și totuși Safta mărturisește că ,,lui Domnu’ Eminescu îi e rău, îi e mintea rătăcită’’ - p. 46. 1883 a fost anul în care neoficial s-a decretat ,,moartea civilă’’ a lui Mihai Eminescu. A fost anul în care polițiile secrete austriece și românești au început să-l monitorizeze pas cu pas, împiedicându-l, aproape interzicându-i să mai scrie, să mai publice sau să mai participe la viața publică. Eminescu era ,,spinul din coasta Europei’’ care nu voia să accepte că
Premiile UZPR „ Eminescu, ziaristul ” ( I ) [Corola-blog/BlogPost/93824_a_95116]
-
-și revină. Eminescu se simțea urmărit, hăituit de justiție și trăia cu frica în sânge că oricând putea face pușcărie pentru atitudinea sa și pentru faptul că avusese curajul să spună adevărul. La toate acestea se adaugă rapoartele poliției secrete austriece, care tot în ziua de 28 iunie 1883 devastează sediul Societății Carpații, al cărui membru era și Eminescu și care clandestin acționează pentru unirea Ardealului cu patria mamă. În rapoartele secrete despre activitatea acestei societăți, Eminescu este foarte des citat
Premiile UZPR „ Eminescu, ziaristul ” ( I ) [Corola-blog/BlogPost/93824_a_95116]
-
identificate costumațiile ceremoniale de tipul „împărat”, „ministru”, „general”, „jandarm”, „bunghier” și „irod”. Facem cuvenită precizare că cetele de „frumoși” apar ceva mai târziu în contextul obiceiurilor de Anul Nou, unii dintre ei fiind o formă locală de protest împotriva ocupanților austrieci. „Frumoșii” nu apar în întreg spațiul etno-cultural bucovinean ci numai într-un număr restrâns de localități (Câmpulung, Liteni-Moara, Bosanci, Rusi-Manastioara, Udesti, Arbore, Scheia etc). Bucovinei îi sunt specifice și alte grupuri de frumoși așa cum sunt cazacii, arnăuții, damele precum și personajele
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
grupuri de sine stătătoare. În momentele prestabilite din evoluția spectacolului, „frumoșii” execută dansuri specifice zonei sau dansuri care se joacă doar de Anul Nou, așa cum sunt cele numite „Craizar” sau „Că la Craizar”, ce fac aluzie la foștii demnitari militară austrieci. La hotarul dintre cele două categorii de personaje mașcate, „urații” și „frumoșii”, și-a făcut apariția „nuntă”, moment de sine stătător în derularea obiceiurilor de Anul Nou, conceput în spiritul structurilor ceremoniale consacrate. Această manifestare este o abordare caricaturala, plină
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
cuprindea Oltenia, Muntenia, Moldova dintre Munții Carpați și Prut (dar numai de la sud de Suceava începând) și Dobrogea (părțile centrale și de nord ale acestei provincii). Basarabia era, din 1812, ocupată de „muscali”, Bucovina se afla, din 1775, sub stăpânire austriacă (din 1867 austro-ungară), iar Transilvania, Banatul, Crișana și Maramureșul fuseseră cucerite încă din secolele XI-XIII de către Regatul Ungariei (fiind, din 1688 sub autoritatea Vienei, iar din 1867 sub regim austro-ungar). Aceste din urmă provincii aveau să se unească cu Regatul
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
ochii lui Eminescu, ci ai contemporanilor în general. De vină pentru toate acestea erau, natural, „străinii”, dar nu oricare și nu toți, ci numai otomanii (care supuseseră Moldova și Țara Românească și le sleiseră de sevă), rușii (care răpiseră Basarabia), austriecii („nemții”, ocupanții Bucovinei), ungurii (stăpânii Transilvaniei) etc. Și nici ei în totalitatea lor! Eminescu nu acuză nicăieri popoarele ca fiind demne de ură, ci doar pe conducătorii hrăpăreți, care luaseră ceea ce era al românului. Este semnificativ în acest sens numele
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
special pentru politicieni!) care-i critică pe țigani, dar care ne fac țara de râs. Revenind la subiectul nostru, putem spune că, românii din Austria, în marea lor majoritate, s-au integrat perfect și destul de repede condițiilor cerute de Statul austriac - învățarea limbii germane, cunoașterea și respectarea legilor - unii dintre ei (pe care ne propunem să vi-i prezentăm în edițiile viitoare) făcând cu adevărat cinste numelui de român. Mihai ANTHONY, Journalist & Literat, membru al UZPR, Presseclub Concordia și redactor al
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93934_a_95226]
-
mondiale. Sâmbătă, 25 iulie 2015 a avut loc în Castelul Leopoldskron o Gală ocazionată de deschiderea festivă a Festivalului de la Salzburg, ajuns la cea de a 95-a ediție, la care au participat numeroase personalități ale vieții culturale și politice austriece și internaționale, în frunte cu 5 Miniștri austrieci și cu Președintele Austriei Dr. Heinz Fischer, însoțit de soția sa Doamna Margit Fischer, având ca invitați de onoare pe Domnul Klaus Iohannis, Președintele României, însoțit de soția sa Doamna Carmen Iohannis
Jurnaliştii vizitează oraşul lui Mozart, Salzburg [Corola-blog/BlogPost/94000_a_95292]
-
în Castelul Leopoldskron o Gală ocazionată de deschiderea festivă a Festivalului de la Salzburg, ajuns la cea de a 95-a ediție, la care au participat numeroase personalități ale vieții culturale și politice austriece și internaționale, în frunte cu 5 Miniștri austrieci și cu Președintele Austriei Dr. Heinz Fischer, însoțit de soția sa Doamna Margit Fischer, având ca invitați de onoare pe Domnul Klaus Iohannis, Președintele României, însoțit de soția sa Doamna Carmen Iohannis, într-o ținută deosebit de elegantă, aflați la prima
Jurnaliştii vizitează oraşul lui Mozart, Salzburg [Corola-blog/BlogPost/94000_a_95292]
-
avut loc - în prezența Președintelui Austriei Dr. Heinz Fischer, însoțit de soția sa Doamna Margit Fischer - deschiderea oficială a Festivalului de la Bregenz (Bregenzer Festspiele), cu premiera operei Turandot de Giacomo Puccini. În aceeași zi, împreună cu alți 30 de colegi jurnaliști austrieci - originari din Austria, România, Slovacia, Slovenia, Ungaria, membri ai IN PRESS (International Press Organisation Vienna) - organizație internațională de Presă cu sediul la Viena, condusă de experimentatul jurnalist Michael Kress -, am vizitat orașul natal al lui Mozart, Salzburg. Programul zilei a
Jurnaliştii vizitează oraşul lui Mozart, Salzburg [Corola-blog/BlogPost/94000_a_95292]
-
documentar pe teritoriul comunei. Învățământul în limba română va lua avânt în Transilvania în special după intrarea în vigoare a celebrei “Ratio educationis” (1777) a Mariei Tereza, o reformă ce avea să pună în valoare perioada monarhiei luminate a împărătesei austriece. De altfel, dominația habsburgică în Transilvania avea să se arate net superioară, prin consecințele ei, autorității țariste sau otomane care s-au exercitat asupra Moldovei sau Țării Românești. În prima jumătate a secolului al XIX-lea se organizează învățământul românesc
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]
-
E. Gaster din str. Sticlari nr. 18 a fost construit în 1858 pe fostul unei mai vechi sinagogi. În prezent, pe locul acestuia se află o parte din noua Hală a Unirii. A fost cunoscut și sub numele de Sinagoga Austriacă. Templul „Lumina Nouă” - Or Chudoș din Intrarea Sticlari nr. 17-19 cunoscut sub numele de Sinagoga rusă, a fost construit în 1904 pe locul unei sinagogi mai vechi din 1870. A fost demolat în 1987. Despre aceste sinagogi demolate (Cahal Grande
„Sistematizarea Bucureştiului şi sinagogile” [Corola-blog/BlogPost/94018_a_95310]
-
banca de date a literaturii române și care uneori vin și din partea unor străini ca R. Kunisch și mai ales Helmuth Frisch, autorul unui important volum Sursele germane ale creației eminesciene, unde se identifică textele, de obicei fragmentare din presa austriacă și germană, transcrise de Eminescu. Aceasta permite cunoașterea în multe cazuri a modelelor germane de la care a pornit poetul, ca, de exemplu, pentru Mai am un singur dor și Egipetul. De menționat că ambele studii (R. Kunisch, H. Frisch) au
Studii despre clasici by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13216_a_14541]